Cioloş. Dacian Cioloş...

Ne amintim cum se recomandă James Bond, atunci când este chemat de urgenţă pen­tru a rezolva o încurcătură serioasă, o si­tuaţie extremă, un duel neprevăzut... "Bond. James Bond".

Mi-am amintit de acest ce­lebru personaj, în momentul în care preşe­din­tele Iohannis l-a desemnat, ignorând propunerea PSD (Li­viu Voinea), pe fostul comisar european, Dacian Cioloş, ca prim-ministru al guvernului de tehnocraţi. Închizând gura par­tidelor şi a criticilor săi, preşe­dintele a procedat pentru prima dată ca un ju­cător. A pocnit din degete şi, din spatele său, ca dintr-o pălărie, a apărut zâmbitor dom­nul comisar, ajuns între timp consilierul nere­munerat al preşedintelui Comisiei Euro­pene, Jean-Claude Juncker. Ţinând cont de îm­prejurările excepţionale din societate, când PSD a fost înlăturat incredibil de uşor de la guvernare, domnul Cioloş a fost văzut ca un salvator, ca un deus ex machina (rezol­vare bruscă a unui conflict - în latină), in­trând într-o luptă fulgerătoare, demnă de un... James Bond, cu "săbii" de foc şi "pis­toale" ce se doresc conforme cu ceea ce do­reşte Bru­xelles-ul de la România. Practic, cea mai importantă doleanţă a "Străzii" (guvern teh­nocrat, neafiliat politic) a fost îndeplinită. Luni şi marţi (16-17 nov.), acest guvern este prezentat şi, probabil, votat în par­lament. Este pentru prima dată, după 1989, când un miting stradal dă jos de la putere partidul (coaliţia) de guvernământ şi im­pune o schim­bare atât de dramatică. Cine este, to­tuşi, Dacian Cioloş, un nume atât de neaoş, aflat pe buzele tuturor în aceste zile? Cititorii îşi vor fi amintind, probabil, de cele două interviuri publicate de "Formula AS" cu dom­nia sa. Acolo spuneam că a absolvit Fa­cultatea de Horticultură din Cluj-Napoca, este sălăjean la origine şi are 46 de ani. După studii aprofundate în Franţa, unde s-a spe­cializat în "Sisteme de Producţie şi Dez­vol­tare Rurală", la École Nationale Supérieure Agronomique din Rennes, beneficiind de o bursă guvernamentală franceză (1995-1996), şi un master ştiinţific în "Economia dez­vol­tării agricole, agro-alimentare şi rurale" la Université Montpellier I (1996-1997), a reu­şit să devină expert european în agricultură. Apoi, în cadrul guvernului Tăriceanu, a ajuns ministru al Agriculturii, iar între anii 2010-2014, a îndeplinit înalta funcţie de Comisar al Comisiei Europene pentru Agricultură. A fost, de la distanţă, cel mai performant dem­nitar român din structurile europene. De nu­mele său se leagă o profundă reformă a PAC (Politica Agricolă Comună), graţie căreia ţăranii români au putut beneficia de subvenţii în creştere şi de dezvoltarea rurală cea mai accelerată din ultimii 26 de ani. În mandatul său, agricultura biologică din România a cu­noscut o creştere explozivă, iar agricultura, în general, a atras cel mai mare cuantum din fon­durile europene. La un moment dat, în 2014, cuantumul atragerii fondurilor euro­pe­ne pentru dezvoltare rurală ajunsese la 90%. Presa scrie în aceste zile că Cioloş n-ar fi tocmai un tehnocrat pursânge, că ar fi fost o "emanaţie" fie a liberalilor, fie a demo­cra­ţilor. Se uită însă un lucru: deşi, de-a lungul anilor, s-au făcut presiuni enorme asupra sa de a se înscrie într-un partid sau altul, Dacian Cioloş a refuzat. A refuzat chiar să fie minis­trul Agriculturii, în 2009, în guvernul Boc1, motivând că vrea să-şi menţină independenţa politică. Aşadar, avem prim-ministru şi, cu toate că sunt confraţi care susţin, maliţioşi, că "Strada a fost pe post de urs păcălit de vulpe", sunt mari şanse ca Cioloş, Dacian Cio­loş, să pună România din nou pe locul meritat de pe harta UE. Nu-i uşor să iei o ţară, cu inflaţie de -0,7% şi cu o creştere economică de 3,5%, şi s-o ridici la indici şi mai mari, punând competenţa guvernului teh­nocrat la jugul naţiunii. Aşteptările sunt uriaşe, iar noilor guvernanţi la va intra os prin os, pentru a dovedi că se poate.