Cioloș. Dacian Cioloș...

Ion Longin Popescu
Ne amintim cum se recomandă James Bond, atunci când este chemat de urgență pen­tru a rezolva o încurcătură serioasă, o si­tuație extremă, un duel neprevăzut... "Bond. James Bond".

Mi-am amintit de acest ce­lebru personaj, în momentul în care preșe­din­tele Iohannis l-a desemnat, ignorând propunerea PSD (Li­viu Voinea), pe fostul comisar european, Dacian Cioloș, ca prim-ministru al guvernului de tehnocrați. Închizând gura par­tidelor și a criticilor săi, preșe­dintele a procedat pentru prima dată ca un ju­cător. A pocnit din degete și, din spatele său, ca dintr-o pălărie, a apărut zâmbitor dom­nul comisar, ajuns între timp consilierul nere­munerat al președintelui Comisiei Euro­pene, Jean-Claude Juncker. Ținând cont de îm­prejurările excepționale din societate, când PSD a fost înlăturat incredibil de ușor de la guvernare, domnul Cioloș a fost văzut ca un salvator, ca un deus ex machina (rezol­vare bruscă a unui conflict - în latină), in­trând într-o luptă fulgerătoare, demnă de un... James Bond, cu "săbii" de foc și "pis­toale" ce se doresc conforme cu ceea ce do­rește Bru­xelles-ul de la România. Practic, cea mai importantă doleanță a "Străzii" (guvern teh­nocrat, neafiliat politic) a fost îndeplinită. Luni și marți (16-17 nov.), acest guvern este prezentat și, probabil, votat în par­lament. Este pentru prima dată, după 1989, când un miting stradal dă jos de la putere partidul (coaliția) de guvernământ și im­pune o schim­bare atât de dramatică. Cine este, to­tuși, Dacian Cioloș, un nume atât de neaoș, aflat pe buzele tuturor în aceste zile? Cititorii își vor fi amintind, probabil, de cele două interviuri publicate de "Formula AS" cu dom­nia sa. Acolo spuneam că a absolvit Fa­cultatea de Horticultură din Cluj-Napoca, este sălăjean la origine și are 46 de ani. După studii aprofundate în Franța, unde s-a spe­cializat în "Sisteme de Producție și Dez­vol­tare Rurală", la École Nationale Supérieure Agronomique din Rennes, beneficiind de o bursă guvernamentală franceză (1995-1996), și un master științific în "Economia dez­vol­tării agricole, agro-alimentare și rurale" la Université Montpellier I (1996-1997), a reu­șit să devină expert european în agricultură. Apoi, în cadrul guvernului Tăriceanu, a ajuns ministru al Agriculturii, iar între anii 2010-2014, a îndeplinit înalta funcție de Comisar al Comisiei Europene pentru Agricultură. A fost, de la distanță, cel mai performant dem­nitar român din structurile europene. De nu­mele său se leagă o profundă reformă a PAC (Politica Agricolă Comună), grație căreia țăranii români au putut beneficia de subvenții în creștere și de dezvoltarea rurală cea mai accelerată din ultimii 26 de ani. În mandatul său, agricultura biologică din România a cu­noscut o creștere explozivă, iar agricultura, în general, a atras cel mai mare cuantum din fon­durile europene. La un moment dat, în 2014, cuantumul atragerii fondurilor euro­pe­ne pentru dezvoltare rurală ajunsese la 90%. Presa scrie în aceste zile că Cioloș n-ar fi tocmai un tehnocrat pursânge, că ar fi fost o "emanație" fie a liberalilor, fie a demo­cra­ților. Se uită însă un lucru: deși, de-a lungul anilor, s-au făcut presiuni enorme asupra sa de a se înscrie într-un partid sau altul, Dacian Cioloș a refuzat. A refuzat chiar să fie minis­trul Agriculturii, în 2009, în guvernul Boc1, motivând că vrea să-și mențină independența politică. Așadar, avem prim-ministru și, cu toate că sunt confrați care susțin, malițioși, că "Strada a fost pe post de urs păcălit de vulpe", sunt mari șanse ca Cioloș, Dacian Cio­loș, să pună România din nou pe locul meritat de pe harta UE. Nu-i ușor să iei o țară, cu inflație de -0,7% și cu o creștere economică de 3,5%, și s-o ridici la indici și mai mari, punând competența guvernului teh­nocrat la jugul națiunii. Așteptările sunt uriașe, iar noilor guvernanți la va intra os prin os, pentru a dovedi că se poate.