Gazele de eşapament sunt direct legate de apariţia cancerului, apreciază OMS, care le pune pe acelaşi plan cu otrăvurile extrem de agresive, cum sunt arsenul, azbestul sau iperita.
Ca urmare a proceselor de ardere din interiorul motoarelor, se degajă în aer sute de substanţe diverse. Dacă poluarea cu pulberi fine şi ozon a mai scăzut în ultimii ani, toate încercările de reducere a concentraţiei oxizilor de azot s-au dovedit până acum sortite eşecului. Gazele reziduale ne influenţează atât direct, cât şi indirect, starea de sănătate. "Funinginea provenită din motoarele Diesel face ca sistemul nostru imunitar să devină mai sensibil la diferiţi alergeni, de exemplu la polen", subliniază specialiştii. În consecinţă, apar mult mai uşor inflamaţiile ce creează condiţii pentru declanşarea unor afecţiuni.
1. Durerile de cap
Cercetătorii sunt de părere că bioxidul de sulf din gazele de eşapament favorizează durerile de cap şi stările anxioase. Iar pulberile fine pot acţiona asupra sistemului nervos central.
2. Iritarea căilor respiratorii
Particulele din gazele de evacuare atacă aparatul respirator. Oxizii de azot pot irita ochii, nările şi faringele.
3. Afecţiunile inimii
Studiile arată că gazele de eşapament sporesc cu câteva puncte procentuale riscul de boli cardiovasculare, reducând astfel speranţa de viaţă. Motivul: particulele aflate în suspensie în aer produc iritaţii şi grăbesc rigidizarea arterelor. "Din cauza secreţiilor hormonale mai abundente, sunt periclitate în mod deosebit femeile şi persoanele supraponderale", precizează oamenii de ştiinţă, care au constatat, cu surprindere, că noxele din mediu, cum sunt particulele amintite anterior, pot opera modificări la nivelul genelor.
4. Astmul şi alergiile
Copiii care parcurg străzi cu circulaţie intensă, în drumul lor spre şcoală, devin mai vulnerabili la astm. O sinteză ce a comparat rezultatele a 700 de studii indică faptul că oxizii de azot, care sporesc poluarea cu pulberi fine şi contribuie la smogul estival, prejudiciază funcţionarea plămânilor, determinând o creştere a incidenţei cancerului pulmonar. Totodată, pulberile se depun pe granulele de polen, mărind potenţialul lor de declanşare şi agravare a simptomelor de alergie. Aceasta ar putea fi una din explicaţiile realităţii de necontestat că alergiile se manifestă, cu precădere, în mediul urban.
Particulele minuscule din gazele de eşapament pot acţiona asupra ficatului, splinei şi a sistemului circulator. De asemenea, experimentele efectuate pe animale au pus în evidenţă faptul că gazele reziduale pot genera un cancer al vezicii urinare.