Auschwitz contemporan - Gazele din țevile de eșapament

Gilda Fildan
- Cine inspiră frecvent gaze reziduale riscă să-și scurteze viața. Emisiile motoarelor Diesel sunt considerate a fi cancerigene. În primul rând, au de suferit plămânii și inima -

Gazele de eșapament sunt direct legate de apariția cancerului, apreciază OMS, care le pune pe același plan cu otrăvurile extrem de agresive, cum sunt arsenul, azbestul sau ipe­rita.
Ca urmare a proceselor de ardere din interio­rul motoarelor, se degajă în aer sute de substanțe diverse. Dacă poluarea cu pulberi fine și ozon a mai scăzut în ultimii ani, toate încercările de reducere a concentrației oxizilor de azot s-au dovedit până acum sortite eșecului. Gazele rezi­duale ne influențează atât direct, cât și indirect, starea de sănătate. "Funinginea provenită din motoarele Diesel face ca sistemul nostru imu­nitar să devină mai sensibil la diferiți alergeni, de exemplu la polen", subliniază specialiștii. În consecință, apar mult mai ușor inflamațiile ce creează condiții pentru de­clan­șarea unor afecțiuni.

1. Durerile de cap
Cercetătorii sunt de pă­rere că bioxidul de sulf din gazele de eșapament fa­vo­rizează durerile de cap și stările anxioase. Iar pul­berile fine pot acționa asu­pra sistemului nervos cen­tral.

2. Iritarea căilor respiratorii
Particulele din gazele de evacuare atacă aparatul respirator. Oxizii de azot pot irita ochii, nările și faringele.

3. Afecțiunile inimii
Studiile arată că gazele de eșapament sporesc cu câteva punc­te procentuale riscul de boli cardiovas­cu­lare, reducând astfel speranța de viață. Motivul: particulele aflate în suspensie în aer produc iritații și grăbesc rigidizarea arterelor. "Din cau­za secrețiilor hormonale mai abun­dente, sunt periclitate în mod deosebit femeile și persoanele supraponderale", precizează oa­me­nii de știință, care au constatat, cu surprindere, că noxele din mediu, cum sunt particulele amin­tite anterior, pot opera modificări la nivelul ge­nelor.

4. Astmul și alergiile
Copiii care parcurg străzi cu circulație inten­să, în drumul lor spre școală, devin mai vulne­rabili la astm. O sinteză ce a comparat rezulta­tele a 700 de studii indică faptul că oxizii de azot, care sporesc poluarea cu pulberi fine și con­tribuie la smogul estival, prejudiciază func­țio­narea plămânilor, determinând o creștere a incidenței cancerului pulmonar. Totodată, pulbe­rile se depun pe granulele de polen, mărind po­ten­țialul lor de declanșare și agravare a simp­tomelor de alergie. Aceasta ar putea fi una din explicațiile realității de necontestat că alergiile se manifestă, cu precădere, în mediul urban.

5. Îmbolnăvirea unor organe
Particulele minuscule din gazele de eșa­pa­ment pot acționa asupra ficatului, splinei și a sistemului circulator. De asemenea, experi­men­tele efectuate pe animale au pus în evidență faptul că gazele reziduale pot genera un cancer al vezicii urinare.