Ce bine ar fi dacă soarele ar străluci tot anul pe cer, ca şi în inimile noastre! Din păcate, în zona noastră climaterică, zilele se scurtează de la începutul lui octombrie şi lipsa luminii ne întunecă buna dispoziţie. O treime dintre femei şi un sfert dintre bărbaţi trăiesc în lunile de toamnă şi iarnă această tulburare afectivă temporară, numită de specialişti depresie sezonieră. În ţările văduvite de soare, cum este Finlanda, aproape 30% din totalul populaţiei suferă de indispoziţia tipică sezonului rece, pe când în sudul continentului, dar 3% dintre locuitori fac cunoştinţă cu ea.
Oamenii au fost dintotdeauna conştienţi de însemnătatea vitală a soarelui şi a luminii. În toate epocile, civilizaţiile şi religiile, lumina a reprezentat sursa vieţii. În cartea Psalmilor, din Vechiul Testament, regele-proroc David spune: "Domnul este luminarea mea" (Psalmul 26), iar în Egiptul antic soarele era divinizat în ipostaza zeului Ra. Bolile a căror cauză ar putea fi lipsa de lumină, de pildă rahitismul (deformare a oaselor provocată de carenţa de vitamina D), precum şi virtuţile curative ale luminii au fost cunoscute încă din vechime. În antichitatea greco-romană, s-a încercat vindecarea epilepsiei şi a icterului cu ajutorul soarelui. Tot atunci s-a făcut şi o primă descriere a simptomelor acestui tip de depresie. Însă dovezile ştiinţifice ale conexiunii existente între lipsa de lumină şi depresia sezonieră au fost aduse abia în 1984, de către psihiatrul american Norman Rosenthal. El a explicat că lumina şi întunericul realizează un reglaj al ceasului nostru interior, într-o arie cerebrală situată în spatele ochilor, denumită nucleu supra-chiasmatic. De aici este controlată secreţia de melatonină a gladei pineale. Acest hormon menţine ritmul normal somn-veghe. În mod obişnuit, melatonina este secretată din momentul când se lasă întunericul şi cantitatea creşte continuu, până la intervalul dintre orele două şi patru. Către dimineaţă, nivelul hormonului în sânge scade din nou. Însă chiar şi aprinderea luminii pentru câteva minute în toiul nopţii poate bloca secreţia de melatonină. De aceea, mulţi dintre cei care se trezesc noaptea pentru a merge la toaletă îşi reiau somnul cu mare dificultate. Munca în ture, ca şi schimbările dese de fus orar pot, de asemenea, să ne influenţeze negativ ritmul natural somn-veghe - şi, implicit, sănătatea.
Ciocârlie sau bufniţă?
Ar fi benefic pentru noi dacă am avea posibilitatea să ne ducem viaţa în concordanţă cu ceasul nostru biologic. Dar regulile care guvernează universul profesional modern arată altfel. În principiu, se disting două tipuri de oameni: ciocârliile (care se trezesc şi se culcă devreme) şi bufniţele (se trezesc şi se duc la culcare târziu). În zilele noastre, însă, regula generală este trezirea devreme şi culcatul târziu - un hibrid între ciocârlie şi bufniţă. Specialiştii afirmă că aproape jumătate din europeni suferă permanent de tulburări ale ritmului somn-veghe, determinate de contextul social. Consecinţa: o epuizare nervoasă cronică, ducând în final la depresie. La aceasta se adaugă dificultăţile de concentrare, dispoziţia pesimistă, apatia, somnolenţa din cursul zilei, apetitul exagerat şi creşterea în greutate. Prin manifestările sale, depresia sezonieră se deosebeşte de toate celelalte tipuri de depresie, care presupun, printre altele, scăderea greutăţii corporale şi insomnia. O persoană este diagnosticată cu depresie sezonieră dacă simptomele sunt prezente timp de 90 de zile, în trei ani consecutivi.
Aprindeţi lumina!
Administrarea unei porţii suplimentare de lumină are ca efect pozitiv resincronizarea secreţiei de melatonină. Cât mai curând după momentul trezirii, pacientul este aşezat la mică distanţă - circa 50 centimetri - în faţa unei lămpi de 10.000 lucşi şi i se cere ca, la intervale de un minut, să privească pentru o secundă direct în această sursă de lumină, care nu emite radiaţii ultraviolete. De precizat că este vorba despre o lampă cu lumină albă, care conţine întregul spectru al lungimilor de undă. E suficientă o jumătate de oră de fototerapie pe zi, iar rezultatele apar foarte repede. Se observă ameliorări încă din prima săptămână de terapie.
În viitor, vom "auzi" lumina
Nu este întâmplător faptul că ţările nordice trec drept deschizătoare de drumuri în domeniul fototerapiei: acolo, mai mult de un sfert din populaţie se află mereu în depresie - ce economie naţională poate suporta o asemenea povară pe termen lung? Nu e de mirare, aşadar, că una din recentele descoperiri de senzaţie din domeniul fiziologiei provine din Finlanda. La Centrul de cercetări pentru fototerapie din Oulu (un oraş aproape de Polul Nord) s-a constatat că şi creierul posedă fotoreceptori proprii, care îi permit să fie sensibil şi receptiv la lumină. Până acum, se considera că lumina este absorbită numai prin ochi şi prin piele. Întrucât cea mai accesibilă cale de pătrundere în interiorul cutiei craniene o constituie conductul auditiv, specialiştii finlandezi au conceput un aparat asemănător cu un player MP3 care poate introduce lumina în creier prin intermediul unor căşti fixate în urechi. Primele studii consemnează succese dătătoare de speranţă.
Prin urmare, în curând vom putea "asculta" lumina, timp de douăsprezece minute, dimineaţa, în drum spre serviciu, ca să avem mereu soare în inimă şi să luminăm chiar şi zilele cele mai posomorâte.
TEST
M-a prins tristeţea toamnei?
Când soarele începe să dispară mai devreme la orizont, e posibil ca şi sentimentele dvs. de fericire să se înnegureze. Testul sumar pe care vi-l propunem vă arată în ce măsură sunteţi atins de tristeţea sezonului friguros.
Dacă vă gândiţi la oamenii importanţi pentru sufletul dvs., câţi vă vin în minte spontan?
1. Unul, probabil. - C
2. Patru sau mai mulţi. - A
3. Cel mult trei. - B
Vedeţi pe stradă o pereche foarte îndrăgostită. Ce vă spuneţi în gând?
1. E minunat să fii atât de fericit. - A
2. Aş vrea să retrăiesc şi eu starea asta. - B
3. De ce nu pot să am şi eu aşa ceva? - C
Scenariul dvs. de toamnă preferat:
1. O plimbare de unul singur prin pădure. - B
2. O degustare de vinuri. - A
3. Un calendar cu toate filele rupte până la începutul primăverii. - C
O privire pe afişajul cântarului...
1. ...mă face nefericit. - C
2. ...mă lasă rece. - B
3. ...nu-mi influenţează deloc starea de spirit. - A
Deciziile le iau...
1. ...spontan. - A
2. ...după o matură chibzuinţă. - B
3. ...cu mare greutate şi neplăcere. - C
Dacă mi-aş reprezenta viitorul ca pe o imagine, pe ea s-ar vedea...
1. ...ceaţă. - C
2. ...marea. - B
3. ...un munte. - A
Un prieten vă invită pe neaşteptate, după-amiaza, la cinema. Cum reacţionaţi?
1. Mă bucur că vom petrece seara împreună. Filmul mă interesează mai puţin. - A
2. Îl întreb mai întâi despre ce film e vorba. - B
3. Mă simt luat prin surprindere şi îl refuz. - C
Dacă vă analizaţi mai atent calitatea somnului - ce constataţi?
1. E neschimbată. - A
2. Nu am un somn odihnitor, sunt mereu obosit. - B
Dimineaţa, după ce mă scol...
1. ...am un ritual care mă ajută să-mi încep bine ziua. - A
2. ...sunt obosit şi apatic. - C
3. ...intru imediat în agitaţie, nu ştiu ce să fac mai întâi. - B
Într-un autobuz supraaglomerat, cineva vă reproşează că împiedicaţi trecerea. Cum răspundeţi?
1. Încerc să nu mă enervez şi fac un pas în lături, ca să evit o ceartă. - B
2. Explic, pe un ton calm sau ridicat, că autobuzul e plin şi că eu n-am cum să mă evapor pentru a face loc altora. - A
3. Mă cuprinde disperarea. Zilele astea, îmi pierd uşor cumpătul. - C
Aveţi o zi întreagă la dispoziţie, numai pentru dvs. E un dar neaşteptat. Ce faceţi cu el?
1. Mă bucur că pot lenevi puţin. De mult îmi doream asta. - A
2. Încerc să rezolv o parte din treburile de care n-am reuşit să mă ocup până acum. - B
3. Habar n-am încotro s-o iau. - C
Ce tablou din natură ar simboliza mai exact situaţia dvs. de viaţă în acest moment?
1. O pajişte înflorită. - A
2. Un pârâu de munte. - B
3. O întindere mlăştinoasă. - C
Evaluarea testului
Majoritar A
Bucuraţi-vă în continuare de talentul dvs. de a fi fericit. Puţini oameni sunt atât de echilibraţi. Dvs. ştiti să priviţi viaţa pe latura ei frumoasă şi desfideţi tristeţile toamnei.
Majoritar B
În general, vă merge bine. Iar când ceva ameninţă să scape de sub control, dvs. scoateţi îndată din mânecă o soluţie. Schimbările bruşte de dispoziţie, cu care aveţi de luptat câteodată, sunt perfect normale. La fel cum alternează anotimpurile, se modifică şi starea dvs. de spirit.
Majoritar C
La una din trei femei şi unul din patru bărbaţi, lipsa de lumină dezechilibrează hormonii şi neurotransmiţătorii din creier. Dacă ieşirile regulate în natură nu dau rezultatul scontat, iar această tulburare afectivă v-a apărut şi în ultimii doi ani, este important să solicitaţi ajutorul unui profesionist. Acesta va fi un semn de fermitate, iar nu de slăbiciune.
Cum aduceţi lumină în atmosfera sumbră a toamnei
Zilnic
* Treziţi-vă cel mai târziu la ora 7,30 sau 8.
* Combinaţie antidepresivă pentru micul dejun: amestecaţi în blender 100 ml suc de mere, cu jumătate de mango, un sfert de ananas şi 3 linguri de sâmburi de rodie.
* Purtaţi piese de îmbrăcăminte sau accesorii în culori vesele (portocaliu, galben, roşu).
* Faceţi o plimbare de jumătate de oră în pauza de masă.
* Două pătrăţele de ciocolată, mâncate după-amiaza, vă binedispun, datorită faptului că stimulează secreţia de serotonină.
* Nu mergeţi la culcare prea devreme (înainte de ora zece).
* Epuizarea nervoasă se combate eficient cu diverse remedii homeopate. Consultaţi un specialist.
* Plante ca valeriana, passiflora şi sunătoarea sunt cunoscute pentru efectul lor antidepresiv.
Săptămânal
* Întâlniţi-vă de trei ori pe săptămână cu câte unii din prietenii dvs. Este o excelentă măsură profilactică împotriva tristeţii.
* Faceţi trei meditaţii de câte 15 minute.
* Jumătate de oră de sport de rezistenţă (jogging, plimbări cu bicicleta) în trei zile din săptămână.
* Asiguraţi-vă o alimentaţie bogată în magneziu: linte, nuci, fructe uscate.
* Programaţi-vă un eveniment care să vă facă o plăcere deosebită (un concert, un film bun la cinema etc.).
În septembrie
* Carbohidraţii, ca de pildă pastele, conţin serotonină, mediatorul bunei dispoziţii.
* Antrenaţi-vă gândirea pozitivă, prin afirmaţii ca "Mă simt bine", "Mă simt tot mai bine", "Mă simt excelent!".
* Faceţi băi de lumină: firma Philips oferă lampa "Energy Light", de 10.000 lucşi.
* În această perioadă, e util să luaţi suplimente nutriţionale pentru întărirea oaselor - vitamina D simplă sau combinată cu magneziu, cu vitamina K2 ori alte variante.
În octombrie
* Pentru calmarea neliniştii anxioase, puteţi apela cu încredere la lavandă.
* Introduceţi în meniurile dvs. antidepresive vegetale cum sunt ardeii iuţi, sfecla roşie, bananele.
* Organizaţi o petrecere cu prietenii.
În noiembrie
* Aşezaţi în locuinţă lumânări parfumate cu bergamotă sau iasomie. Ele acţionează în sens pozitiv asupra psihicului.
* Luminaţi zilele întunecate, oferindu-vă recompense: de pildă, o ceaşcă de ciocolată fierbinte cu scorţişoară.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
