DEPRESIA SEZONIERĂ

Gilda Fildan
- Parcă mai ieri ne scăldam în splendoarea solară a verii, iar acum ne bate la ușă toamna. Bucurați-vă de ea și țineți tristețea departe! -

Ce bine ar fi dacă soarele ar străluci tot anul pe cer, ca și în inimile noastre! Din păcate, în zona noastră climaterică, zilele se scur­tează de la începutul lui octombrie și lipsa luminii ne întunecă buna dispoziție. O treime dintre femei și un sfert dintre bărbați trăiesc în lunile de toamnă și iarnă această tulburare afectivă temporară, numită de spe­cialiști depresie sezonieră. În țările văduvite de soare, cum este Finlanda, aproape 30% din totalul populației suferă de indispoziția tipică sezonului rece, pe când în sudul continentului, dar 3% dintre lo­cui­tori fac cu­noștință cu ea.
Oamenii au fost dintotdeauna con­știenți de însem­nătatea vitală a soarelui și a luminii. În toate epocile, civili­za­țiile și religiile, lumina a reprezentat sursa vieții. În cartea Psalmilor, din Ve­chiul Testament, regele-proroc David spune: "Domnul este luminarea mea" (Psalmul 26), iar în Egiptul antic soa­rele era divi­nizat în ipostaza zeului Ra. Bolile a căror cauză ar putea fi lipsa de lumină, de pildă rahitismul (defor­mare a oaselor provo­cată de carența de vita­mina D), precum și virtuțile curative ale luminii au fost cu­nos­cute încă din vechime. În antichi­tatea greco-romană, s-a încercat vindeca­rea epilepsiei și a icterului cu ajutorul soarelui. Tot atunci s-a făcut și o primă descriere a simptomelor acestui tip de depresie. Însă dovezile științifice ale conexiunii exis­tente între lipsa de lumină și depresia sezonieră au fost aduse abia în 1984, de către psi­hiatrul american Norman Rosenthal. El a explicat că lumina și întune­ricul rea­lizează un reglaj al ceasului nostru interior, într-o arie cerebrală situată în spatele ochilor, denu­mită nucleu supra-chiasmatic. De aici este controlată secreția de melato­nină a gladei pi­neale. Acest hormon menține ritmul nor­mal somn-veghe. În mod obiș­nuit, mela­tonina este se­cre­tată din momentul când se lasă întu­ne­ricul și can­titatea crește continuu, până la intervalul dintre orele două și patru. Către dimineață, nivelul hormonului în sânge scade din nou. Însă chiar și aprin­derea luminii pentru câteva minute în toiul nopții poate bloca se­creția de melatonină. De aceea, mulți dintre cei care se trezesc noaptea pentru a merge la toaletă își reiau somnul cu mare dificultate. Munca în ture, ca și schimbările dese de fus orar pot, de ase­menea, să ne influențeze nega­tiv ritmul natural somn-veghe - și, implicit, sănătatea.

Ciocârlie sau bufniță?

Ar fi benefic pentru noi dacă am avea posibilitatea să ne ducem viața în concordanță cu ceasul nostru biologic. Dar regulile care guvernează universul pro­fe­sional modern arată altfel. În principiu, se disting două tipuri de oameni: ciocârliile (care se tre­zesc și se culcă devreme) și bufnițele (se trezesc și se duc la culcare târziu). În zilele noastre, însă, regula generală este trezirea de­vreme și culcatul târziu - un hibrid între cio­cârlie și bufniță. Spe­cialiștii afirmă că aproape jumătate din europeni suferă permanent de tulburări ale ritmului somn-veghe, determinate de contextul social. Conse­cința: o epuizare nervoasă cronică, ducând în final la depresie. La aceasta se adaugă dificul­tățile de concentrare, dispoziția pesimistă, apa­tia, somnolența din cursul zilei, apetitul exagerat și creșterea în greu­tate. Prin manifestările sale, depresia sezonieră se deosebește de toate cele­lalte tipuri de depre­sie, care presupun, printre altele, scăderea greutății corporale și insomnia. O persoană este diagnosticată cu depresie sezonieră dacă simptomele sunt prezente timp de 90 de zile, în trei ani consecutivi.

Aprindeți lumina!

Administrarea unei porții suplimentare de lumină are ca efect pozitiv resincronizarea secreției de me­latonină. Cât mai curând după momentul trezirii, pacientul este așezat la mică dis­tanță - circa 50 cen­timetri - în fața unei lămpi de 10.000 lucși și i se cere ca, la inter­vale de un mi­nut, să privească pentru o se­cundă di­rect în aceas­tă sursă de lumină, care nu emite radiații ultra­violete. De preci­zat că este vorba despre o lampă cu lumină albă, care conține întregul spec­tru al lungimilor de undă. E suficientă o jumă­tate de oră de fototerapie pe zi, iar rezultatele apar foarte repede. Se observă ameliorări încă din prima săptămână de terapie.

În viitor, vom "auzi" lumina

Nu este întâmplător faptul că țările nordice trec drept deschizătoare de drumuri în domeniul fototera­piei: acolo, mai mult de un sfert din populație se află mereu în depresie - ce economie națională poate suporta o asemenea povară pe termen lung? Nu e de mirare, așadar, că una din recentele des­coperiri de senzație din domeniul fiziologiei provine din Finlanda. La Centrul de cercetări pentru fototerapie din Oulu (un oraș aproape de Polul Nord) s-a constatat că și creierul posedă fotoreceptori proprii, care îi permit să fie sensibil și receptiv la lumină. Până acum, se considera că lumina este absorbită numai prin ochi și prin piele. Întrucât cea mai accesibilă cale de pătrundere în interiorul cutiei craniene o constituie conductul auditiv, specia­liștii finlandezi au conceput un aparat asemănător cu un player MP3 care poate introduce lumina în creier prin intermediul unor căști fixate în urechi. Primele studii consemnează succese dătătoare de speranță.
Prin urmare, în curând vom putea "asculta" lu­mina, timp de douăsprezece minute, dimineața, în drum spre serviciu, ca să avem mereu soare în inimă și să luminăm chiar și zilele cele mai posomorâte.


TEST

M-a prins tristețea toamnei?
Când soarele începe să dispară mai devreme la orizont, e posibil ca și sentimentele dvs. de fericire să se înnegureze. Testul sumar pe care vi-l propunem vă arată în ce măsură sunteți atins de tristețea sezonului friguros.

Dacă vă gândiți la oamenii importanți pentru sufletul dvs., câți vă vin în minte spontan?
1. Unul, probabil. - C
2. Patru sau mai mulți. - A
3. Cel mult trei. - B

Vedeți pe stradă o pereche foarte îndrăgostită. Ce vă spuneți în gând?
1. E minunat să fii atât de fericit. - A
2. Aș vrea să retrăiesc și eu starea asta. - B
3. De ce nu pot să am și eu așa ceva? - C

Scenariul dvs. de toamnă preferat:
1. O plimbare de unul singur prin pădure. - B
2. O degustare de vinuri. - A
3. Un calendar cu toate filele rupte până la înce­pu­tul primăverii. - C

O privire pe afișajul cântarului...
1. ...mă face nefericit. - C
2. ...mă lasă rece. - B
3. ...nu-mi influențează deloc starea de spirit. - A

Deciziile le iau...
1. ...spontan. - A
2. ...după o matură chibzuință. - B
3. ...cu mare greutate și neplăcere. - C

Dacă mi-aș reprezenta viitorul ca pe o imagine, pe ea s-ar vedea...
1. ...ceață. - C
2. ...marea. - B
3. ...un munte. - A

Un prieten vă invită pe neașteptate, după-amiaza, la cinema. Cum reacționați?
1. Mă bucur că vom petrece seara împreună. Fil­mul mă interesează mai puțin. - A
2. Îl întreb mai întâi despre ce film e vorba. - B
3. Mă simt luat prin surprindere și îl refuz. - C

Dacă vă analizați mai atent calitatea somnului - ce constatați?
1. E neschimbată. - A
2. Nu am un somn odihnitor, sunt mereu obosit. - B
3. Dacă aș putea, m-aș băga, pur și simplu, în pat la orice oră a zilei și aș dormi. - C

Dimineața, după ce mă scol...
1. ...am un ritual care mă ajută să-mi încep bine ziua. - A
2. ...sunt obosit și apatic. - C
3. ...intru imediat în agitație, nu știu ce să fac mai întâi. - B

Într-un autobuz supraaglomerat, cineva vă reproșează că împiedicați trecerea. Cum răspundeți?
1. Încerc să nu mă enervez și fac un pas în lături, ca să evit o ceartă. - B
2. Explic, pe un ton calm sau ridicat, că autobuzul e plin și că eu n-am cum să mă evapor pentru a face loc altora. - A
3. Mă cuprinde disperarea. Zilele astea, îmi pierd ușor cumpătul. - C

Aveți o zi întreagă la dispoziție, numai pentru dvs. E un dar neașteptat. Ce faceți cu el?
1. Mă bucur că pot lenevi puțin. De mult îmi doream asta. - A
2. Încerc să rezolv o parte din treburile de care n-am reușit să mă ocup până acum. - B
3. Habar n-am încotro s-o iau. - C

Ce tablou din natură ar simboliza mai exact situația dvs. de viață în acest moment?
1. O pajiște înflorită. - A
2. Un pârâu de munte. - B
3. O întindere mlăștinoasă. - C

Evaluarea testului

Majoritar A
Bucurați-vă în continuare de talentul dvs. de a fi fericit. Puțini oameni sunt atât de echilibrați. Dvs. știti să priviți viața pe latura ei frumoasă și desfideți triste­țile toamnei.

Majoritar B
În general, vă merge bine. Iar când ceva amenință să scape de sub control, dvs. scoateți îndată din mâ­necă o soluție. Schimbările bruște de dispoziție, cu care aveți de luptat câteodată, sunt perfect normale. La fel cum alternează anotimpurile, se modifică și starea dvs. de spirit.

Majoritar C
La una din trei femei și unul din patru bărbați, lip­sa de lumină dezechilibrează hormonii și neurotrans­mi­țătorii din creier. Dacă ieșirile regulate în natură nu dau rezultatul scontat, iar această tulburare afectivă v-a apărut și în ultimii doi ani, este important să solicitați ajutorul unui profesionist. Acesta va fi un semn de fermitate, iar nu de slăbiciune.



Cum aduceți lumină în atmosfera sumbră a toamnei

Zilnic
* Treziți-vă cel mai târziu la ora 7,30 sau 8.
* Combinație antidepresivă pentru micul dejun: amestecați în blender 100 ml suc de mere, cu jumătate de mango, un sfert de ananas și 3 linguri de sâmburi de rodie.
* Purtați piese de îmbrăcăminte sau accesorii în culori vesele (portocaliu, galben, roșu).
* Faceți o plimbare de jumătate de oră în pauza de masă.
* Două pătrățele de ciocolată, mâncate după-amiaza, vă binedispun, datorită faptului că stimulează secreția de serotonină.
* Nu mergeți la culcare prea devreme (înainte de ora zece).
* Epuizarea nervoasă se combate eficient cu diverse remedii homeopate. Consultați un specialist.
* Plante ca valeriana, passiflora și sunătoarea sunt cunoscute pentru efectul lor antidepresiv.

Săptămânal
* Întâlniți-vă de trei ori pe săptămână cu câte unii din prietenii dvs. Este o excelentă măsură profilactică împotriva tristeții.
* Faceți trei meditații de câte 15 minute.
* Jumătate de oră de sport de rezistență (jogging, plimbări cu bicicleta) în trei zile din săptămână.
* Asigurați-vă o alimentație bogată în magneziu: linte, nuci, fructe uscate.
* Programați-vă un eveniment care să vă facă o plăcere deosebită (un concert, un film bun la cinema etc.).

În septembrie
* Carbohidrații, ca de pildă pastele, conțin sero­tonină, mediatorul bunei dispoziții.
* Antrenați-vă gândirea pozitivă, prin afirmații ca "Mă simt bine", "Mă simt tot mai bine", "Mă simt excelent!".
* Faceți băi de lumină: firma Philips oferă lampa "Energy Light", de 10.000 lucși.
* În această perioadă, e util să luați suplimente nutriționale pentru întărirea oaselor - vitamina D simplă sau combinată cu magneziu, cu vitamina K2 ori alte variante.

În octombrie
* Pentru calmarea neliniștii anxioase, puteți apela cu încredere la lavandă.
* Introduceți în meniurile dvs. antidepresive vegetale cum sunt ardeii iuți, sfecla roșie, bananele.
* Organizați o petrecere cu prietenii.

În noiembrie
* Așezați în locuință lumânări parfumate cu ber­ga­motă sau iasomie. Ele acționează în sens pozitiv asu­pra psihicului.
* Luminați zilele întunecate, oferindu-vă recom­pense: de pildă, o ceașcă de ciocolată fierbinte cu scorțișoară.