Intitulat "Repere Identitare Româneşti din judeţele Covasna şi Harghita" el este realizat de cercetătorii Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr şi colaboratorii. Tipărit cu sprijinul financiar al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în timpul ÎPS Ioan Selejan, al SC "Ştefadina" SRL din Bucureşti şi cofinanţarea Consiliului Judeţean Covasna, volumul cuprinde peste 650 de pagini în format A4, pe hârtie de lux, cu sute de fotografii sepia şi color, cu documente unice reproduse în condiţii tehnice impecabile. Apariţia acestei lucrări este necesară pentru numeroase şi binecuvântate motive şi, în primul rând, pentru restabilirea adevărului despre românii din cele două judeţe. Pentru cine este interesat de istoria românilor, această carte este un "trebuie", deoarece cuprinde un fond documentar impresionant şi reprezintă o replică ştiinţifică imbatabilă la puzderia de "manuale" şi alte tipărituri realizate de propaganda maghiară din Ungaria şi România, în care românii nu apar în aşa-zisul "Ţinut Secuiesc", nici măcar cu numele. Tipăriturilor triste, "purificate etnic", ale extremismului oficial budapestan şi local, acest volum le contrapune un pic de "relaxare", mult adevăr şi culoare, înţelepciune, echilibru şi toleranţă specific românească. Cităm: "În spiritul adevărului istoric, nu supraevaluăm românitatea din curbura Carpaţilor, dar nici nu acceptăm viziunea unor istorici maghiari, de minimalizare a prezenţei româneşti din fostele scaune secuieşti. Apreciem şi respectăm istoria, cultura, tradiţiile concetăţenilor secui/maghiari, dar reafirmăm adevărul că, fără istoria, cultura şi patrimoniul românilor, istoria judeţelor Covasna şi Harghita nu este completă". Volumul este, în acelaşi timp, o antologie a principalelor studii şi lucrări de referinţă din domeniile arheologiei, istoriei, demografiei, etnografiei, sociologiei etc., datorate în mare măsură Centrului Ecleziastic de Documentare "Nicolae Colan", înfiinţat de neobositul "ierarh al munţilor", ÎPS Ioan (astăzi mitropolitul Banatului), şi susţinut activ, vreme de 20 de ani, de apreciatul cercetător Ioan Lăcătuşu, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai "Vlădicului" Ioan.
Un "ceaslov" al demnităţii
Prima parte a volumului este, practic, un album cu imagini reprezentative din istoria şi cultura românilor din zonă, grupate tematic şi cronologic. Acestea au fost selecţionate dintr-o cantitate impresionantă de fotografii vechi şi noi, din lucrări monografice, albume, colecţii, expoziţii, publicaţii. Lucrări precum "Dacii în estul Transilvaniei", semnată de dr. Viorica Crişan, cercetările privind Limesul Roman, teze de doctorat, hidronime şi toponime, repertoare arheologice, realizate de un grup coordonat de dr. Valeriu Cavruc şi dr. Gheorghe Lazarovici - au servit ca surse bibliografice ale acestei strălucite lucrări. După etapa jelaniilor fără răspuns din partea Bucureştiului oficial, acaparat de UDMR, românii au spus "stop" şi au trecut la treabă, aşa cum ştiu ei mai bine, adică cercetând şi scriind. Cu acest "ceaslov" al demnităţii româneşti puse în operă, se deschid noi orizonturi. Între manualul de propagandă sinistră, "Istoria Secuilor", adus anii trecuţi de la Budapesta, şi acest volum armonios şi generos faţă de convieţuirea româno-secuiască, este o distanţă astronomică. Este distanţa dintre... cucută şi fagurii de miere, otrava minciunii fiind turnată fără reţinere în sufletul şi conştiinţa generaţiilor tinere, din rândul căreia se vor naşte "jihadiştii" hungarismului de mâine. Volumul trebuie pus pe birourile miniştrilor şi preşedinţiei, ca mărturie a monumentalităţii ştiinţelor istorice, sociale şi cultural-etnologice dintr-o zonă mai puţin cunoscută la nivel oficial, ignorată până acum din mărunte interese politice. Trebuie pus şi pe birourile UDMR-iştilor, ca mostră de generoasă convieţuire româno-maghiară, potrivnică obsesivelor lor "programe" de grofi politici. Oferind "repere identitare" româneşti, cartea desfăşoară un evantai de teme: biserica strămoşească, şcoala românească, instituţiile de cultură, publicaţiile româneşti sau româno-maghiare, monumentele publice, manifestările cultural-ştiinţifice.
Elite româneşti uitate
Câteva capitole sunt dedicate personalităţilor de etnie română născute în localităţile Arcului Carpatic. Lista profesiilor elitei româneşti este lungă, demonstrând că, în realitate, românii şi maghiarii şi-au afirmat identitatea pe picior de egalitate. La capitolul mari personalităţi, sunt citaţi următorii: Miron Cristea, primul patriarh al României; Nicolae Colan, mitropolit al Ardealului; Alexandru Nicolescu, mitropolit greco-catolic la Blaj; Justinian Teculescu, episcop de Ismail-Cetatea Albă, în Basarabia de sud şi mulţi alţii. Din domeniul universitar, jurnalistic, literar, artistic şi ştiinţific, lista se întinde pe o pagină întreagă. Mi-a atras atenţia un nume: Carol S. Caracioni-Craciun, inginer născut în Odorhei, în anul 1809. Dacă, astăzi, salinele din România atrag mii de turişti, unele fiind incluse în prestigioase ghiduri turistice internaţionale (ex.: salina din Turda), dacă au fost create spaţii imense sub pământ, unde găseşti terenuri de fotbal, biserici şi spaţii comerciale, faptul se datorează acestui inginer odorheian. El a înlocuit sistemul de extracţie a sării de tip clopot, cu acela de tip cameral (camere trapezoidale), în urma căruia au apărut spaţiile menţionate. În fine, o altă informaţie pune comunităţile româneşti din Harghita şi Covasna pe harta învăţământului, ştiinţei şi culturii naţionale: mai bine de 100 de personalităţi din zonă au obţinut doctoratul în aceste domenii, între anii 1871-2014. Aici, în laboratoare speciale, au fost făcute experimentele necesare zborului primului român în cosmos, Dumitru Prunariu. Şeful delegaţiei de cercetători a fost inginerul Ioan Brânduş din Araci (comună situată în apropiere de Sfântu Gheorghe). La Topliţa, în nordul judeţului Harghita, chirurgul Aurel Bucur a realizat prima operaţie pe inimă din România, înlocuind valvele inimii cu valve artificiale. Mulţi alţi români harghiteni au adus faimă zonei: Marius Urzică a ajuns campion mondial la gimnastică, Uca Marinescu este prima femeie din lume care a ajuns, într-un singur an, la cei doi poli geografici ai Pământului etc. În semn de obiectivitate ştiinţifică, sunt citate şi o seamă de personalităţi secuieşti/maghiare din secolele trecute: Apaczai Csere, cărturar umanist; Miklos Barabas, pictor, prieten al românilor; Sandor Csoma, orientalist, considerat părintele tibetologiei şi alţii.
49 de biserici ortodoxe, din cele 148 existente, au fost construite înainte de anul 1700
Pentru cei care vor să se documenteze asupra istoriei şi culturii românilor din sud-estul Transilvaniei, a doua parte a volumului cuprinde o amplă sinteză documentară şi arhivistică. Astfel, sunt făcute publice, pentru prima oară, date referitoare la secui cu nume româneşti, din fostele scaune secuieşti; date despre nobili români dinainte de 1848; oficiali de stat români dinainte de 1918; negustori şi proprietari români din secolul al XIX-lea; elevi români din secuime, care au studiat la Academia Teologică din Blaj; intelectuali români (circa 120) din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, care au studiat la universităţile mari ale Imperiului, comunităţi (localităţi) române dispărute prin deznaţionalizare; martiri români din ultimele secole etc. Situaţia bisericilor ortodoxe este, în mod firesc, analizată în detaliu. Astfel, aflăm că 49 de lăcaşuri ortodoxe, din cele 148 existente, au fost construite înainte de anul 1700, iar 61, înainte de 1900! Iată, aşadar, că, vorba cronicarului, nasc şi la Harghita-Covasna oameni! Acest volum face o breşă majoră în lipsa de informaţii pe această temă. Nimeni, din guvern sau de la preşedinţie sau din parlament, după cum nimeni din Comisia Europeană sau din Parlamentul European nu va mai putea spune vreodată că "n-a ştiut", "n-a auzit" despre soarta "zăuitaţilor" români din secuime. Cât a ţinut de ei, autorii acestui monument al iubirii de neam au făcut. Rezistenţa românească prin cultură este demonstrată magistral, chiar şi maghiarii de rând având astfel ocazia să pună surdină politichiei sforăitoare a politicienilor lor şi să acorde mai multă atenţie vecinilor români. Fiindcă acest eveniment editorial va rămâne, peste timp, cel mai credibil avocat al fiinţei româneşti din Arcul Carpatic.
Cei interesaţi să cumpere volumul pot scrie la