De la bere şi mici, la "Capitala Europeană a Tineretului"
Cu 10 ani în urmă, Clujul de-abia respira, la fel ca toate oraşele mai răsărite din ţară, sub mirosul greu de fum de mititei, "specialitatea casei" la bine-cunoscutele festivaluri ale berii - o distracţie ieftină, la îndemână, pentru orice primar în căutare de voturi, dar cu trecere la marele public, pentru că oferta era parţial gratuită, berea rece şi micii buni...
La Cluj, tonul schimbării avea să îl dea Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care a rafinat şi spectacolul străzii, oferind şi "gustări" culturale. Pe măsură ce a acumulat experienţă organizatorică, echipa condusă de regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu a început să cucerească oraşul, ieşind din tradiţionala sală de cinema în spaţii inedite până atunci: mari proiecţii în aer liber, în Piaţa Unirii, în comuna Bonţida din apropiere, sau în parcări, unde spectatorii puteau viziona filmele din maşini, ca în America. Lumea a "prins" aerul special, atmosfera de festival a contaminat publicul, iar de aici până la organizarea de concerte în cadrul TIFF nu a mai fost decât un pas. Astăzi, beneficiind deja de o tradiţie de peste cinci ani, Clujul a devenit un reper al distracţiei de calitate, intrând într-o concurenţă acerbă pentru obţinerea titlului de "Capitală Culturală Europeană 2021". De altfel, Clujul a şi furat startul competiţiei cu Timişoara sau Craiova, primind anul acesta titlul de "Capitală Europeană a Tineretului", un prilej numai bun să-şi demonstreze sieşi şi Europei că poate aspira la şi mai mult.
Primăria Clujului, condusă de fostul premier Emil Boc, a investit generos în această direcţie. Sute de mii de euro au fost cedaţi de la bugetul local în susţinerea unor evenimente care au impus ele însele multă creativitate, o capacitate organizatorică de vârf, şi, nu se poate altfel, şi un dram de nebunie. Însă recordurile de audienţă stabilite anul acesta de marile evenimente culturale clujene - sute de mii de spectatori plătitori! - îi fac pe tot mai mulţi oameni cu greutate în industria de spectacole să considere că festivalurile au toate şansele să devină cel mai important brand al Clujului pe viitor. O direcţie susţinută şi de infrastructura extraordinară de care dispune oraşul în acest moment - un stadion ultramodern, Cluj Arena, ideal pentru spectacole de masă, cea mai nouă şi mai bine pusă la punct sală polivalentă din ţară, pieţe centrale spaţioase, dar şi numeroase spaţii alternative, la îndemână în zonă - de la Parcul Central, la Cetăţuie, şi de la Castelul de la Bonţida, la Valea Gârbăului, un spaţiu unde ai loc de trei festivaluri simultane. Unde mai pui că festivalurile şi muzica i se potrivesc mănuşă unui centru universitar, cu aproape 100.000 de studenţi, cum e Clujul! Nume de prim-plan ca Avicii, Armin van Buuren, Prodigy sau James Blunt au ajuns la Cluj în ultimul an, iar succesul acestor spectacole face să fie doar o chestiune de timp până când oraşul din Ardeal se va bate cu Bucureştiul pe artişti şi trupe ca Robbie Williams, Shakira, U2 sau Coldplay.
Calendarul cu cântări
"În mod cert, astăzi, Clujul este capitala festivalurilor din România. Nu e vorba doar de mândria locală a ardeleanului, ci e o realitate pe care şi cei din Bucureşti, care vin în număr tot mai mare aici, o recunosc. Festivalul Internaţional de Film a deschis apetitul clujenilor pentru evenimente de atmosferă, «Electric Castle» a fost un pariu câştigător pentru nişte băieţi foarte pricepuţi în a organiza petreceri, «Untold» a furat, poate, tot ce era mai bun din marile evenimente continentale, iar «Jazz in the Park» a venit cu bune maniere şi a educat un public obosit de sărbătoarea berii", spune Andi Daiszler, un tânăr antreprenor clujean, şi un mare amator de festivaluri, pe care le cunoaşte nu doar din postura de spectator, ci şi de organizator, căci s-a implicat, în ultimii ani, în mai multe astfel de evenimente, ca prezentator. Şi ca să îi ajute pe cei cărora le e tot mai greu să se descurce prin agenda plină de spectacole a Clujului, Andi a avut ideea de a realiza un calendar pe 2015, în care, în locul "sărbătorilor" obişnuite de peste an, sunt trecute marile evenimente culturale din oraş. "Sunt între opt şi 11 evenimente în fiecare lună, în condiţiile în care cele mai multe dintre ele ţin chiar o săptămână", îmi spune Andi, care e foarte încântat de noua faţă a Clujului din ultimii ani. "Cel mai frumos este să vezi că oamenii trecuţi de prima tinereţe salută şi frecventează şi ei aceste evenimente. Îţi creşte sufletul când vezi la Polivalentă concerte la care media de vârstă e către 37-40 de ani. Şi la «Jazz» e plin, pentru că evenimentul are loc în parcul mare al oraşului şi, pe lângă activităţile obişnuite - un şah cu prietenii sau plimbările de weekend cu nepoţii - bunicii se bucură de ceea ce oferă festivalul. E evident pentru toată lumea că în astfel de manifestări, tineri şi bătrâni stau umăr la umăr şi se bucură de aceleaşi experienţe, iar asta face foarte bine Clujului."
Atmosfera specială de festival despre care vorbeşte Andi e foarte apreciată şi de oaspeţii străini prezenţi la evenimente. Martina Bleis, de la Berlinale Co-Production Market, se declara, în timpul TIFF, "o mare admiratoare a festivalului. Întotdeauna i-am sfătuit pe prietenii mei să vină în Cluj, pentru atmosfera aceasta grozavă", în vreme ce Sirka Moller, de la Berlinale Talent Campus, spunea că iubeşte "spiritul din jurul TIFF-ului, cu siguranţă, festivalul meu favorit din timpul verii".
Profit garantat pentru Cluj
Dincolo de bună dispoziţie, festivalurile clujene au adus în acest an şi importante beneficii oraşului. La începutul lui august, cu ocazia Festivalului Untold, capul de afiş al celor 1.500 (!) de manifestări de pe agenda "Cluj - Capitală Europeană a Tineretului 2015", nu a mai existat niciun loc de cazare în tot oraşul. Un apartament închiriat de oameni obişnuiţi ajunsese la 2.000 de euro pentru patru zile (!), în vreme ce în barurile şi restaurantele din oraş, nu aveai loc să arunci un ac. "Dacă va exista înţelegere între organizatorii de evenimente, dacă şi comunitatea va dovedi un pic de înţelegere şi se va implica mai mult, dacă, nu în ultimul rând, va continua să existe sprijin din partea autorităţilor, eu cred că oraşul Cluj va deveni centrul turismului cultural din regiune. Căci ceea ce fac "Electric Castle", "TIFF", "Jazz in the Park", "Zilele Culturale Maghiare" sau "Untold" înseamnă turism cultural în forma lui pură: aduci oameni din alte locuri, ca să le oferi o experienţă cât mai completă şi cât mai specială", crede Andi Daiszler.
Efectele exploziei de festivaluri sunt vizibile şi altfel: dintr-un oraş mort peste vară, după plecarea studenţilor, aşa cum era, Clujul a devenit, în ultimii ani, nu doar un oraş viu, animat, dar şi o referinţă în ţară şi în regiune în materie de mari spectacole.
TIFF: de aici a început totul
- Ediţia cu numărul 14 (29 mai - 7 iunie) a intrat în istoria celui mai mare festival de film din România: cele peste 200 de filme şi cele 400 de proiecţii au adus un număr-record de peste 73.000 de plătitori de bilete în sălile de cinema, cu 10.000 în plus faţă de anul trecut. Cu tot cu spectatorii prezenţi la proiecţiile gratuite în aer liber, la expoziţii şi concerte, numărul participanţilor a depăşit 110.000. Pe lângă filme de top, TIFF 2015 a adus la Cluj vedete ca Nastassja Kinski şi Isaach de Bankolé, regizorul George Ovashvili şi producătoarea Juliette Lepoutre. Dar Festivalul Internaţional de Film Transilvania înseamnă, de câteva ediţii încoace, mai mult decât film. Anul acesta, concerte, proiecţii cu acompaniament live, petreceri şi evenimente în decoruri inedite au însufleţit nopţile Clujului. Scenele TIFF au fost animate de muzicieni renumiţi, printre care Zenzile, cei mai cunoscuţi promotori francezi ai dub reggae-ului din anii '90 încoace, pianistul norvegian Tord Gustavsen şi grupuri româneşti ca ROA sau Moebius. Concertele au fost şi ele la ordinea zilei, la Casa TIFF, la Casa de Cultură a Studenţilor şi Castelul Banffy, de la Bonţida, dar şi la Depozitul de Filme sau în mijlocul studenţimii, la TIFF Campus.
Electric Castle: dansând în ploaie
Încă de la prima ediţie, din 2013, Electric Castle, cel mai mare festival din România şi primul festival care a mutat sunetele live ale unui concert pe scenele unui castel, a fost nominalizat la două categorii la prestigioasele European Festival Awards, unde a şi intrat în finală, alături de evenimente de gen, foarte apreciate de iubitorii de muzică bună de pe continent. Anul acesta (25-28 iunie), vremea a pus la grea încercare rezistenţa spectatorilor, însă cei aproape 100.000 de iubitori de muzică au înfruntat, cu curaj, ploaia abundentă şi noroiul infernal de la Bonţida. A plouat atât de tare şi a fost atât de multă lume la Electric Castle, încât stocurile de cizme de gumă din întreg judeţul s-au epuizat într-o jumătate de zi, iar comercianţii s-au văzut nevoiţi să se aprovizioneze din judeţele vecine! Până la urmă, atmosfera de Woodstock modern a făcut tot farmecul ediţiei din acest an. Şi muzica a meritat tot acest chin, căci Fat Boy Slim, Parov Stelar şi Prodigy au oferit spectacole absolut electrizante, în ton cu numele şi cu reputaţia festivalului.
Untold Festival: un sfert de milion de spectatori la Cluj!
Gândit iniţial doar ca eveniment principal în cadrul programului "Cluj - Capitală Europeană a Tineretului 2015" şi beneficiind de un ajutor consistent din partea primăriei Cluj-Napoca, Untold a avut un succes organizatoric şi de casă mult peste aşteptări, care i-a convins pe promotorii săi să repete experienţa şi anii viitori. 240.000 de oameni au luat parte la concertele celor mai în vogă DJ ai momentului, Avicii, Van Buuren şi David Guetta, în concerte antologice, găzduite de noul stadion "Cluj Arena", care au durat şi până pe la 4-5 dimineaţa. Afluenţa mare de public din afara Clujului, din ţară şi străinătate, a făcut ca oraşul să rămână, la început de august, fără facilităţi de cazare, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată! Aflată la filmări la Cluj, o echipă de producători şi actori a fost nevoită să-şi suplimenteze bugetul cu zeci de mii de euro, pentru că s-a nimerit în plin Festival Untold, iar preţurile la cazări explodaseră! De asemenea, afluxul de turişti străini a fost şi el unul fără precedent la Cluj.
Jazz in the Park: un oraş "ca afară"
Când debuta, acum 3 ani, Festivalul "Jazz in the Park" seducea Clujul prin aerul său lejer, relaxant, aidoma hamacelor care au împânzit Parcul Central cu ocazia evenimentului. Era prima oară când clujenii se puteau bucura nu doar de bănci şi de alei, ci şi de iarba verde şi de umbra copacilor lui seculari. Vechiul parc s-a umplut pe dată de culoare şi de viaţă, iar "Jazz in the Park" a devenit imediat un eveniment pe sufletul clujenilor. "Jazz in the Park nu e nici numai jazz, nici numai parc, e un loc de întâlnire a clujenilor, prin care aceştia îşi iau în primire oraşul. Iar jazz-ul din nume se referă nu la stilul muzical, ci la ideea care stă la baza lui: libertate şi improvizaţie", spun organizatorii. Mai multe scene pe care se cântă jazz, blues, folk şi muzică clasică, toate live, artişti români şi invitaţi din străinătate, prieteni, familie şi relaxare, vinuri, pături, hamace, sandvişuri, biciclete, târguri de carte şi de artizanat, iată reţeta care a adus peste 50.000 de participanţi la "Jazz in the Park" 2015, mai mult decât dublu faţă de ediţia anterioară.