Frunzele de Pătlagină
- Nu există plantă mai banală, dar nici mai puternică decât ea. O călcăm în picioare, când ea merită să fie regina balului -
Descrierea plantei: Sunt trei specii de Pătlagină răspândite în flora spontană din ţara noastră: Pătlagina lată (Plantago major), Pătlagina moale (Plantago media) şi Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata), toate având importanţă terapeutică. Se deosebesc între ele prin aspectul frunzei. Pătlagina lată are frunza mare, lată şi lucioasă, Pătlagina moale are frunza acoperită cu peri moi, mătăsoşi, de unde şi numele, iar Pătlagina îngustă are frunzele înguste, ca o lance. În flora spontană, plantele se întâlnesc pe margini de drumuri, în păşuni, şi ca buruiană în culturi (cu precădere în cultura de trifoi şi pe terenurile gazonate). Pătlagina este răspândită în toată ţara, de la câmpie şi până în zona alpină.
Recoltare şi uscare: Perioada de recoltare optimă este în lunile iunie - iulie, când frunzele încă nu s-au îngălbenit şi nu au fost atacate de insecte, dar se poate continua până toamna, târziu. Uscarea se face cât mai repede (pentru a evita brunificarea frunzelor), la umbră, în strat subţire, pe rame de lemn, coli de hârtie sau rogojini, în spaţii aerisite şi bine ventilate (poduri, verande, balcoane, şoproane). După uscare, se ambalează în săculeţi de tifon sau pungi de hârtie. Se păstrează până la momentul procesării, ca plantă întreagă, o mărunţire groscioară realizându-se înaintea utilizării.
Compoziţia chimică: Frunzele de Pătlagină conţin mucilagii, un glicozid amar numit aucubozida, tanin, flavone, substanţe polifenolice cu proprietăţi antiseptice, carotenoizi, fitosteroli, acizi graşi, vitaminele A,C,K şi enzime proteolitice.
PREPARATE DIN FRUNZE DE PĂTLAGINĂ
În funcţie de scopul terapeutic urmărit, din frunzele de Pătlagină se pot prepara: macerate, infuzii, decocturi, siropuri, tincturi şi vinuri terapeutice, iar pentru utilizare externă, ulei terapeutic şi oţet medicinal.
Maceratul
Este singura tehnică de extracţie a mucilagiilor dintr-o plantă medicinală, oricare ar fi ea, având în vedere faptul că mucilagiile sunt solubile în apă rece şi insolubile în alcool.
Mod de preparare: 2 linguri frunze uscate şi mărunţite de Pătlagină se opăresc cu 250 ml de apă, se lasă la infuzat timp de 30 minute, la temperatura camerei, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust cu miere. Mucilagiile sunt un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea imediat după filtrare, mai ales pe timp de vară, maceratul se păstrează la frigider.
Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de frunze de Pătlagină uscate şi mărunţite groscior se opăresc cu 250 ml de apă fiartă, se lasă la infuzat timp de 30 minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust cu miere.
Decoctul
Mod de preparare: 4 linguri de frunze de Pătlagină uscate şi mărunţite groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează lichidul fierbinte, prin tifon sau vată medicinală, umezită cu puţină apă.
Tinctura
Mod de preparare: 2 linguri de frunze de Pătlagină uscate şi mărunţite groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de alte 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul terapeutic
Mod de preparare: 4 linguri de frunze de Pătlagină uscate şi mărunţite groscior se pun la macerat într-un litru de vin alb, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează, fără stoarcerea reziduului, şi apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de 1 an de zile la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, nu se recomandă conducătorilor auto sau celor cu intoleranţă la alcool.
Oţetul medicinal
Mod de preparare: 4 linguri de frunze de Pătlagină se ţin la macerat timp de 10 zile, în 500 ml oţet obţinut din vin. Urmează apoi filtrarea şi condiţionarea în flacoane brune. Se utilizează extern, în bolile prezentate mai jos.
Uleiul terapeutic
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate de Pătlagină mărunţite groscior se fierb împreună cu 100 ml ulei de floarea-soarelui, câteva minute, pe bain marie, în flacoane de sticlă. Se lasă în repaus timp de 2 zile, după care se filtrează. Se foloseşte extern, mai ales în bolile dermatologice.
Siropul de Pătlagină
Siropul de Pătlagină se poate obţine în casă, după următoarea metodă: frunzele de Pătlagină proaspăt culese se zdrobesc cu ajutorul unui blender sau cu o maşină de obţinut sucuri din fructe. Zeama rezultată prin stoarcere se amestecă cu un volum egal de miere. Se grăbeşte obţinerea sucului, dacă frunzele proaspete sunt lăsate câteva zile la congelator, după care se mărunţesc şi se storc bine, într-o bucată de tifon împăturită. Amestecul de suc şi miere se fierbe 20 de minute, se pune apoi în sticle bine închise, putând fi păstrat timp îndelungat. Preparatul nu mucegăieşte, datorită principiilor antibacteriene conţinute în frunze. Siropul de Pătlagină este printre cele mai vechi siropuri preparate de industria noastră de medicamente, având peste 50 de ani vechime. Este folosit pentru afecţiuni acute, subacute şi cronice ale aparatului respirator (bronşite, traheite, laringite) însoţite de tuse cu expectoraţie dificilă. De asemenea, siropul se foloseşte ca edulcorant (îndulcitor) pentru alte ceaiuri cu proprietăţi expectorante sau antitusive, de exemplu, ceaiul de tei. Această asociere potenţează efectul emolient al ceaiului respectiv.
Terapiile cu plante medicinale sunt terapii blânde, de aceea efectul se observă după o perioadă mai îndelungată de tratament. În schimb, efectele adverse şi contraindicaţiile sunt mult mai puţin numeroase decât în cazul medicamentelor de sinteză.
Tratamente interne
* Expectorant şi antitusiv, în bolile aparatului respirator
Maceratul: se administrează câte 3 căni pe zi.
Siropul: se foloseşte ca atare, 3 linguri pe zi (la adulţi) sau 3 linguriţe pe zi (la copii).
* Boli ale stomacului - gastrite, ulcer gastric, hemoragii gastrice
Maceratul: se administrează câte 3 căni pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi.
Decoctul: se beau câte 3 căni pe zi.
* Atonia intestinelor, care se manifestă prin constipaţie
Se foloseşte maceratul de Pătlagină, câte 2 căni pe zi. Pentru a mări laxaţia, la cana de macerat se adaugă o lingură de seminţe de in.
* Enterite diareice estivale infecţioase
Decoctul: se beau câte 2 ceşti pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte 30 ml, de 2 ori pe zi, după-masă.
* Depurativ - elimină acidul uric (efect uricozuric) şi ureea din organism
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi.
Decoctul: se beau câte 2 ceşti pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după-masă.
* Afecţiunile anusului şi rectului - hemoroizi, fisură anală
Mucilagiile din maceratul de Pătlagină înmoaie bolul fecal, prevenind constipaţia, o cauză importantă a întreţinerii hemoroizilor sau a fisurilor anale.
Maceratul: se beau câte 3 căni pe zi.
Tratamente externe
* Furunculoză
Comprese cu frunze proaspete de Pătlagină. Această practică este foarte des menţionată de medicina populară. Frunzele de Pătlagină lată, proaspete, se opăresc şi se aplică pe zona infectată. (Efectul benefic în această stafilococie a pielii a fost demonstrat în urma lucrărilor efectuate în laboratorul de Farmacognozie al Facultăţii de Farmacie din Iaşi, condus de prof. dr. Em. Grigorescu.) Prin acest tratament simplu, dar eficient se înlocuieşte, de cele mai multe ori, metoda chirurgicală de extirpare a buboiului (furunculului).
* Urticarii, înţepături de insecte
Tamponări locale cu oţet sau ulei terapeutic. Se aplică pe zona afectată, de 2 ori pe zi.
* Bolile şezutului - hemoroizi, fisuri anale
Se fac băi anale, cu un decoct preparat după metoda prezentată mai sus. Pentru a mări efectul emolient, se pot adăuga şi tărâţe de grâu.
* Boli ale cavităţii bucale, sângerări ale gingiilor şi ale gâtului (faringite)
Se fac gargarisme de 2-3 ori /zi, cu decoctul preparat după metoda descrisă mai sus.
* Bolile ochiului
* Măşti cosmetice pentru faţă
Se foloseşte maceratul din frunze de Pătlagină, sub formă de pansamente umede. Acestea se aplică seara, înainte de culcare, după demachiere şi înaintea aplicării unei eventuale creme de noapte.
Frunzele Nucului
- Pe cât este de falnic şi longeviv, tot pe atât de mare îi este puterea vindecătoare, ascunsă în frunzele lui, lucioase şi parfumate -
Recoltare şi uscare: Frunzele se recoltează din iunie până cel mai târziu în august, când au conţinutul cel mai ridicat în substanţe active. Pentru a nu vătăma arborii nu se recoltează de pe acelaşi pom decât 2-3 kg de frunze proaspete. Se vor usca cât mai repede după recoltare (se depreciază foarte uşor), pe cale naturală, în strat subţire, în locuri aerisite (poduri, verande, şoproane, balcoane), ferite de soare. Se păstrează nemărunţite, în cutii de carton, pungi de hârtie sau saci de rafie.
Compoziţia chimică: Frunzele conţin taninuri, flavone, acid cumarinic, acid elagic, acid clorogenic, săruri ale acidului iodhidric şi un derivat naftochinonic (juglonă).
PREPARATE DIN FRUNZE DE NUC
Infuzia
Mod de preparare: 1 linguriţă de frunze de Nuc uscate şi mărunţite groscior se opăresc cu 250 ml de apă fiartă, se lasă la infuzat 30 de minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust cu miere.
Decoctul
Mod de preparare: 4 linguri de frunze uscate şi mărunţite groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. La final, se completează cu apa evaporată. Se strecoară fierbinte, prin tifon sau vată medicinală umezită cu apă.
Tinctura
Mod de preparare: 2 linguri de frunze de Nuc, uscate şi mărunţite groscior, se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se strecoară prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de alte 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Uleiul terapeutic
Mod de preparare: 2 linguri de frunze de Nuc uscate şi mărunţite groscior se fierb împreună cu 100 ml ulei de floarea-soarelui, câteva minute pe bain-marie, în flacoane de sticlă. Se lasă în repaus timp de 2 zile, după care se filtrează. Se foloseşte extern, mai ales în bolile dermatologice.
Tratamente interne
* Boli ale aparatului circulator periferic - varice, tromboflebite, hemoroizi, fragilitate capilară
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de Ginkgo biloba sau saschiu.
* Diaree infecţioasă estivală
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
* Boli ale aparatului urogenital - cistite, pielite
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
* Diabet zaharat
Infuzia: se beau câte 3 ceşti de ceai pe zi, îndulcit, după gust, cu edulcorant sintetic (zaharină, sucrazit) sau extract fluid din rădăcină de lemn-dulce.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de teci de fasole.
Un ceai antidiabetic mai eficient se obţine prin asocierea frunzelor de Nuc cu teci de fasole şi frunze de urzică. Se prepară folosind tehnica combinată a decoctului şi infuziei: 2 linguri de teci de fasole se fierb la foc mic, timp de 15 minute, în 250 ml apă. Se adaugă apoi 2 linguri de frunze de urzică şi o lingură frunze de Nuc. Se lasă la infuzat timp de 30 minute, după care se strecoară. Se îndulceşte după gust, cu un edulcorant neglucidic.
* Insuficienţă tiroidiană (hipotiroidie)
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-un ceai divers.
* Tendinţă de îngrăşare
Infuzia: se bea câte o cană de ceai, o dată pe zi, timp de 15 zile pe lună.
Pentru corectarea gustului se pot folosi edulcoranţi sintetici sau extractul fluid de lemn-dulce.
Tinctura: se ia câte 1/2 linguriţă, o dară pe zi, vreme de 15 zile.
* Boli dermatologice - dermatite, dermatoze
Infuzia: se beau câte 2 căni de ceai pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
* Afecţiuni alergice - ce se manifestă la nivelul pielii prin prurit (mâcărimi) sau placarde eritematoase.
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, luate în puţină apă.
* Boli de natură inflamatorie de tip reumatic
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de salcie.
(Administrarea internă se completează cu aplicarea unor cataplasme (prişniţe) pe locul afectat, cu o fiertură obţinută din frunze de Nuc sau cu unguente revulsive care pot fi procurate de la Farmacia Faltis.)
* Bolile şezutului - hemoroizi, fisură anală, prurit anal, rectită
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
Tratamente externe
* Afecţiunile vaginului (micoze, infecţii bacteriene cu germeni gram pozitivi şi negativi), ale anusului şi rectului (anite, rectite, hemoroizi externi)
Se fac băi vaginale şi de şezut, cu o fiertură de frunze (4 linguri la 1 l de apă), făcându-se băi locale. Se pot utiliza apoi unguente, creme, ovule sau supozitoare.
* Afte, gingivite, stomatite, abcese dentare, extracţii dentare
Se face gargară, după fiecare masă, folosind o infuzie din frunze de Nuc.
* Afecţiuni extinse ale pielii, de natură bacteriană sau fungică
Înainte de aplicarea unor creme sau unguente se fac băi cu o fiertură de frunze, obţinută din 4 linguri frunze de Nuc la un litru de apă. După filtrare, se toarnă în apa de baie.
* Eczeme uscate şi dermatite atopice (dishidroza)
Masaje locale cu ulei terapeutic obţinut după metoda prezentată mai sus.
* Eczeme (escare de decubit) sau ulceraţii supurânde (ulcer varicos)
Se fac tamponări locale cu infuzie de Nuc, apoi se aplică unguente topice. (Farmacia Faltis prepară asemenea unguente.)
* Mătreaţa, dermatita seboreică a pielii capului
Se fac fricţionări locale cu tinctură de Nuc, împreună cu tinctura de ţelină, de usturoi şi de tătăneasă. (Farmacia Faltis prepară o asemenea tinctură compusă. De asemenea, preparăm o Loţiune contra căderii părului, pe bază de tinctură de Nuc, alături de tinctură de ardei iute şi tinctură de china.)
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.