În primul rând, trebuie precizat că, spre deosebire de mult mai frecventa artroză, poliartrita reumatoidă nu este rezultatul uzurii şi solicitării articulaţiilor, ci urmarea unui proces autoimun care atacă ţesuturile sănătoase, mai ales membrana sinovială şi anumite organe interne.
Inflamaţia articulaţiilor afectate produce durere, rigiditate, roşeaţă şi tumefiere. Sinovia inflamată proliferează deseori, invadând şi distrugând osul şi cartilajul, odată cu stabilitatea articulaţiilor. (Celulele inflamatorii eliberează enzime care "digeră" osul şi cartilajul, producând distrugerea ulterioară). În comparaţie cu artroza, care afectează doar sistemul musculo-scheletic, poliartrita reumatoidă se manifestă ca o boală sistemică, ce poate afecta, pe lângă articulaţii, anumite organe, cum ar fi inima, plămânii, pielea sau ochii. Persoanele cu poliartrită reumatoidă au deseori deformări articulare, care duc în timp la pierderea mobilităţii, episoade de febră şi transpiraţie, asociate pierderii forţei musculaturii ataşate articulaţiilor afectate. Pentru majoritatea bolnavilor de poliartrită reumatoidă, afecţiunea este de lungă durată (cronică), când severitatea inflamaţiei poate fluctua, chiar dacă aceasta este, în general, persistentă. În cazurile uşoare, perioadele de acutizare (creşterea activităţii bolii) alternează cu perioade de remisiune relativă, pe parcursul cărora simptomele (tumefacţie, durere, slăbiciune, tulburări de somn) cedează sau dispar. Pentru alte persoane, însă, boala este activă în permanenţă şi progresează în timp.
Tratamentul poliartritei reumatoide, în care este importantă diagnosticarea precoce (întârzierea începerii tratamentului îi poate reduce eficienţa), este focalizat asupra ameliorării durerii, a reducerii inflamaţiei, a stopării sau încetinirii distrugerii articulare, precum şi prevenirii problemelor medicale asociate. Medicamentele utilizate se împart în două categorii; cele destinate ameliorării simptomelor şi cele folosite pentru controlul afecţiunii. În general, acestea sunt reprezentate de antiinflamatoarele nesteroidiene, inhibitorii de COX-2 (ciclooxigenaza), corticosteroizii (prednison) sau medicamente care pot modifica afecţiunea, pot reduce simptomele şi pot încetini distrugerea articulară - hidroxiclorochina, sulfasalazina, methotrexat, ciclosporina etc.
Substanţele care modifică răspunsul biologic, cum ar fi etanercept şi infliximab, blochează acţiunea factorului de necroză tumorală, un compus chimic care joacă un rol important în inflamaţie şi în distrugerea tisulară. O altă substanţă biologică ce modifică răspunsul inflamator (kineret), reduce inflamaţia prin blocarea interleukinei-1.
Datorită caracterului fluctuant al bolii, strategiile terapeutice diferă, pe perioadele de exacerbare (acutizare) şi de remisiune ale acesteia, astfel că păstrarea funcţionalităţii articulaţiilor afectate necesită exerciţii de creştere a forţei musculare şi a gradului de mişcare, alternate cu perioade de repaos suficient.
În medicina naturistă complementară, poliartrita reumatoidă beneficiază de o gamă largă de produse şi remedii cu proprietăţi antiinflamatoare, imunomodulatoare, analgezice şi reconstructive pentru ţesuturile deteriorate de acţiunea excesivă a sistemului imunitar.
Aceste remedii trebuie administrate în asociere cu terapiile alopate şi, de aceea, utilizarea lor impune o alegere riguroasă, în funcţie de stadiul evolutiv al bolii, starea generală a pacientului şi gradul de responsabilitate la tratament al fiecărui individ în parte.
Pentru lămuriri suplimentare, contactaţi-mă telefonic!
Să auzim numai de bine!
Ing. BOGDAN VICTOR - specialist în fitoterapie, reflexoterapie şi bioenergie - Bucureşti, tel. 021/242.67.36, 0723/74.23.98 (între orele 20-22)
"Klebsiella nu cedează la niciun tratament. Ajutaţi-mă!"
(Răspuns pentru ATANASE DAVIDESCU - Orşova, F. AS nr. 1131)
Bacteria Klebsiella se poate localiza la nivelul respirator, urogenital şi intestinal, determinând infecţii urinare, pneumonii şi infecţii pulmonare. Infecţia cu bacteria Klebsiella poate fi tratată, în afara tratamentelor alopate, şi naturist. Tratamentul durează 6 luni şi este alcătuit din:
Alimente recomandate (medicamente în cazul bolii dvs.): orez, grâu, porumb, supă de fasole, produse lactate (exceptând iaurtul şi brânza telemea), dovleac, dovlecel, castravete, spanac, miere de albine (miere vie), struguri şi alte fructe dulci (banane, mere Golden, pepene verde, piersici, pere dulci, prune dulci, cireşe pietroase "inimă de porumbel" (varietate de cireşe din judeţul Vrancea), apă distilată şi ceai de salvie între mese. În loc de ulei se va folosi unt.
Alimente interzise (otravă în cazul bolii dvs.): carne de porc, vită, berbec, bivol, pasăre, alcool, sare, fructe acre, lămâie, grepfrut, roşie, ananas, condimente picante, ardei iute, fasole soia, produse din soia, ulei, băuturi fierbinţi (inclusiv ceai, cafea), cartofi, ridichi, legume verzi (ceapă verde, usturoi verde, fasole verde, salată), iaurt, brânză telemea, oţet, mâncăruri grase, alimente fripte sau prăjite.
Tratament
* Se respectă perioada de repaus alimentar, între 18.00 şi 11.00.
* Dimineaţa, la trezire, terapia cu ulei. Primul gest să fie scuiparea salivei adunate în gură. Apoi, o lingură de ulei de floarea-soarelui se mestecă 20 de minute cu răbdare, stând în fotoliu. Se scuipă, apoi se raclează limba îndepărtând stratul albicios-gălbui depus. Se clăteşte gura cu apă sărată (o linguriţă de sare la o cană) şi se repetă raclajul limbii de 30 de ori. Apoi se perie de câteva ori limba cu o periuţă de dinţi, destinată anume acestui scop.
* Ora 11: prima masă - 4 linguri de orez integral, înmuiat cu o oră înainte.
Celelalte mese pot conţine: * 5 linguri de grâu încolţit cu miere şi brânză de vaci. * 1/2 litru lapte crud de capră îndoit cu ceai de salvie. * Salată de lăptucă, spanac (crud), pătrunjel, ţelină, busuioc şi alte condimente carminative (coriandru, fenicul, anason), în care se pun 2 linguri de orez fiert. * Orez cu condimente carminative, orez cu lapte. * Arpacaş, grâu fiert cu puţină miere. * Dovleac copt sau crud. * Dovlecel fiert cu smântână şi (sau) brânză de vaci. * Toate fructele dulci. * Orice mâncare preparată din alimentele recomandate.
* Terapia cu apă distilată: pe perioada tratamentului se recomandă a se consuma, în loc de apă obişnuită, apă de izvor sau apă minerală, apă distilată. Cantitatea totală de apă distilată ce trebuie consumată este de maxim 90 litri. Se bea în funcţie de necesi-tăţile organismului, neimpunându-se anumite cantităţi zilnice. Pe perioada când consumaţi apă distilată, se recomandă să nu beţi altă apă. Apa distilată se poate prepara cu ajutorul unui cazan de ţuică (din aramă sau inox), în care, în loc de borhot, se pune apă de la robinet sau din fântână, iar în loc de ţuică, rezultă apă distilată. Consumul de apă distilată are o contribuţie substanţială la vindecarea bolii dumneavoastră.
Pentru alte amănunte, contactaţi-mă la telefon!
ADRIAN UDREA - fitoterapeut, nutriţionist - Timişoara, tel. 0766/75.02.01, e-mail: plantevindecatoare@gmail.com
"Aş vrea să primesc sfaturi cu privire la beneficiile unei alimentaţii naturiste"
(Răspuns pentru ION ADRIAN FLORIN, F. AS 1156)
Factorii care influenţează starea noastră de sănătate sunt: alimentaţia sănătoasă, gândirea pozitivă, efectuarea zilnică de exerciţii fizice şi petrecerea a cât mai mult timp în mediul natural, interacţionând cu acesta (aer, apă, pământ, soare). Dacă unul din aceste elemente lipseşte, putem spune că nu avem un stil de viaţă sănătos deplin.
Alimentaţia sănătoasă se concepe în funcţie de starea de sănătate, vârstă, natura activităţii fizice, altitudine, anotimp, sex etc. Conform ultimelor cercetări, a avea o alimentaţie sănătoasă presupune:
* Menţinerea unui raport echilibrat între acizii graşi omega 3 şi omega 6 (1 la 1, max 1 la 3). În acest sens, indicate sunt uleiurile de cânepă, rapiţă, dovleac.
* Creşterea ponderii alimentelor alcaline în detrimentul celor acide. Alimentele alcaline sunt verdeţurile, bananele, migdalele, anghinarea. Alimentele acide sunt produsele procesate, carnea, murăturile, fructele neajunse la maturitate, sosurile şi dulciurile.
* Consumul de alimente integrale şi fibre, care au rol în menţinerea tranzitului intestinal normal şi combaterea constipaţiei.
* Consumul zilnic de alimente crude, care conţin enzime şi fitochimicale, cu rol important asupra sistemului cardio-vascular.
* Asigurarea tuturor principiilor nutritive de care organismul are nevoie: proteine, glucide, lipide sănătoase (nesaturate), vitamine, minerale, oligoelemente, fitochimicale şi enzime.
Surse proteice naturale: spirulina, chlorella, polenul, drojdia de bere, cânepa, leguminoasele (mazăre, fasole, linte, soia, năut, bob, lupin), nuciferele (nuci, alune, arahide, migdale, caju, nuci braziliene, nuci de macadamia), seminţele (in, dovleac, floarea-soarelui, chia), peştele, carnea de pasăre de curte sau provenită de la păsări crescute în sistemul bio, ouăle ecologice sau provenite de la păsări de curte, zerul, laptele şi brânzeturile.
Surse de carbohidraţi: cei mai sănătoşi sunt carbohidraţii complecşi, din orezul brun, cartofi, paste făinoase integrale, pâine integrală, miere, melasă, orz, ovăz, secară.
Surse de grăsimi nesaturate (cu conţinut ridicat de omega 3) sunt: chia, inul, dovleacul, cânepa, peştele oceanic, algele marine.
Surse de vitamine, enzime şi fitochimicale: fructele şi legumele crude, recoltate la maturitate şi consumate în sezonul lor de coacere. Cele mai sănătoase fructe sunt cele de pădure, provenite din soiurile ancestrale.
Pentru detalii suplimentare, scrieţi-mi pe adresa de e-mail.