Pe unii îi afectează atât de grav, încât devin incapabili să-şi desfăşoare normal viaţa de zi cu zi. Alţii luptă cu o depresie sezonieră, fiind melancolici în lunile de toamnă târzie şi de iarnă, când zilele sunt mai scurte. Ori trăiesc o tulburare bipolară, parcurgând cicluri ce alternează depresia şi mania. Există şi persoane care prezintă o formă cronică de vagă anxietate depresivă, cunoscută sub denumirea de distimie.
Riscul de apariţie a depresiei poate fi influenţat de diverşi factori, de la predispoziţia genetică şi până la crizele şi pierderile suferite în viaţa personală. La depresivi, mediatorii chimici din creier, aşa-numiţii neurotransmiţători, sunt prezenţi într-o cantitate mai mică decât cea necesară.
În cazul când sunteţi profund deprimaţi, vă preocupă ideea de a vă sinucide ori vă gândiţi adesea la moarte, ar trebui să vă adresaţi neîntârziat unui medic psihiatru sau unui psiholog. Dacă însă necazul dvs. se limitează la faptul că descurajarea vă ia în stăpânire ceva mai des decât v-ar conveni, puteţi încerca să vă înseninaţi starea sufletească apelând la o serie de alimente care au puterea să vă ajute.
*** Leguminoasele şi seminţele
Se presupune că acidul folic - care este o substanţă din complexul vitaminic B, mai exact B9 - joacă un anumit rol în sinteza mediatorilor cerebrali: dopamina, serotonina şi noradrenalina. În afară de aceasta, deficitul de acid folic poate face să crească valorile homocisteinei, pe care unele studii o dovedesc implicată în declanşarea depresiei.
În anul 2007, o meta-analiză britanică sintetiza rezultatele obţinute în unsprezece studii clinice, arătând că un nivel scăzut de acid folic sporeşte cu minimum 42% riscul de depresie. Desigur, nimeni nu vă poate promite că un aport mai consistent de acid folic vă va ameliora stările depresive. Dar acolo unde există carenţa, o cantitate oricât de modestă introdusă în organism, va fi de folos.
Doza zilnică recomandată de acid folic este de 400 micrograme. Alimentele enumerate mai jos vă vor ajuta să ingeraţi cu uşurinţă această cantitate (conţinutul de acid folic e indicat în micrograme):
1/2 cană de fasole cu boabe negre 180
1/2 cană de linte 180
1 avocado 164
1/2 cană de seminţe de floarea-soarelui 160
1/2 cană de fasole cu boabe pestriţe 148
1/2 cană de năut 140
1/2 cană de fasole cu boabe albe 136
1/2 cană de spanac 132
Cu o supă de leguminoase, în care puteţi combina linte, năut, fasole albă, neagră şi pestriţă, vă veţi acoperi fără probleme necesarul zilnic de acid folic, ba chiar îl veţi depăşi.
*** Untura de peşte
În anul 2006, revista de specialitate "Journal of Clinical Psychiatry" a publicat un studiu amplu, care trece în revistă şi interpretează concluziile desprinse dintr-o serie de cercetări anterioare. Analiza fusese redactată de o comisie a Societăţii americane de psihiatrie, care verificase acţiunea acizilor graşi Omega 3 atât în depresii, cât şi în alte forme de dezechilibru psihic. Oamenii de ştiinţă au confirmat influenţa pozitivă a acizilor Omega 3, asupra stărilor depresive şi a tulburărilor bipolare. Statisticile pun în evidenţă faptul că depresiile grave şi sindromul bipolar apar de 30-60 de ori mai frecvent în ţările în care se consumă prea puţin peşte, spre deosebire de Islanda şi Japonia, de exemplu, unde populaţia mănâncă multe fructe de mare, iar depresiile sezonului rece sunt surprinzător de rar întâlnite.
Varianta optimă de a ne aproviziona cu acizi graşi Omega 3 o reprezintă peştele gras. Doza necesară poate fi asigurată şi luând câte o înghiţitură de untură de peşte (bineînţeles, dacă suporţi aşa ceva). Alternativa o reprezintă capsulele cu ulei de somon, care se păstrează în frigider.
Cercetarea sus-amintită ne recomandă să mâncăm peşte de minimum două ori pe săptămână şi, dacă băgăm de seamă că ne-am pierdut pofta de viaţă, să luăm zilnic câte un gram din acizii graşi EPA (acidul eicosapentaeonic) şi DHA (acidul docosahexaeonic). Administrarea uleiului de peşte prin intermediul suplimentelor nutriţionale în cantităţi cuprinse între 1 şi 9 grame pe zi poate fi mai utilă, însă cu precizarea că dozele zilnice care depăşesc 3 grame necesită obligatoriu supraveghere medicală, deoarece prea mult ulei de peşte poate provoca probleme în ceea ce priveşte coagularea sângelui.
Sursele vegetale de Omega 3 se plasează pe locul al doilea. Dintre acestea putem menţiona, printre altele, seminţele de chia, de susan, de in şi nucile. Acestea din urmă sunt cele mai gustoase, dar conţin o cantitate mai mică de acid alfa-linoleic (ALA).
** Curcuma
** Fructele de mare
E bine să rezervaţi permanent puţin loc în farfuria dvs. pentru alimentele care conţin vitamina B12, ca de pildă musli şi anumite fructe de mare. Dintr-un studiu efectuat în anul 2002, reiese că persoanele cu deficit de vitamină B12 se confruntă cu o probabilitate de a suferi de o depresie severă cu 70% mai mare comparativ cu cele care au o cantitate suficientă din această vitamină în sânge.
Alimentele din lista de mai jos sunt cele mai indicate, pentru a ne îmbogăţi hrana cu vitamina B12. În dreptul fiecărui aliment se precizează cantitatea conţinută, exprimată în micrograme. Atât bărbaţii, cât şi femeile, necesită aproximativ 2,4 micrograme zilnic.
1/2 cană de supă de scoici (din conservă) 12
1 cană de musli cu stafide 6
90 g coaste de miel 2
** Şofranul
În cadrul unui studiu efectuat în 2007 la Universitatea Teheran, 40 de pacienţi depresivi au fost trataţi timp de opt săptămâni fie cu 30 miligrame de şofran pe zi (sub formă de capsule), fie cu fluoxetină. S-a constatat că acţiunea celor două era relativ comparabilă. Un alt studiu din acelaşi an a testat pe un grup de mărime egală - 40 de suferinzi de depresie - cele 30 miligrame de şofran pe zi, în paralel cu un placebo, durata experimentului fiind de şase săptămâni. La pacienţii cărora li se administrase şofran s-a înregistrat o ameliorare considerabilă a simptomelor, spre deosebire de grupul care primise doar un placebo. Un al treilea studiu, din anul 2004, a demonstrat că rezultatele obţinute cu şofran nu sunt cu nimic mai prejos decât cele produse de un antidepresiv de sinteză: Imipramin (Tofranil).
Când se pune problema unui tratament cu şofran, se ridică cel mai adesea obiecţia legată de preţ. Într-adevăr, condimentul de culoare auriu-roşietică este cel mai scump dintre toate câte există în lume, însă doza recomandată e infimă, iar gustul va fi cu siguranţă incomparabil mai bun decât al unui medicament cumpărat de la farmacie.
** Ciocolata
Celălalt compus, anandamida, sensibilizează aceiaşi receptori care sunt activaţi de inhalarea sau consumul marijuanei. Specialistul care a descoperit anandamida în creierul porcilor a denumit-o după cuvântul "ananda", din sanscrită, care are sensul de "fericire".
În ciocolată se mai găsesc şi câteva substanţe energizante: cofeina, teobromina şi teofilina. Aşa se explică faptul că, după ce aţi mâncat un baton de ciocolată, simţiţi o infuzie bruscă de energie. Dar nu v-aş sfătui să exageraţi cu această metodă de "înviorare", întrucât ciocolata conţine şi foarte multă grăsime. Totuşi, în momentele când sunteţi deprimaţi, poate că o bucată - una mică de tot! - vă va reda buna dispoziţie.
** Nucile
Reprezintă o sursă optimă de serotonină. În mod semnificativ, miezul de nucă se aseamănă cu cortexul nostru şi, în vremurile când oamenii erau mai superstiţioşi decât în ziua de azi, încercau să trateze creierul cu ceva ce aducea la înfăţişare cu el.
Nucile conţin foarte multă serotonină, care face să crească nivelul acestui neurotransmiţător în creier. Dr. Michael Gershon, autorul cărţii "Abdomenul inteligent - Descoperirea celui de-al doilea creier", afirmă că în tubul digestiv există şi receptori de serotonină, care transmit mai departe "mesajul" cu mult înainte ca serotonina să fie descompusă. Aşadar, este posibil ca nucile să ne ajute contra depresiei.
Totodată, ele ne furnizează o cantitate apreciabilă de Omega 3. De aceea, nu strică să mâncăm în fiecare zi câteva nuci, atunci când suntem puţin deprimaţi.
* Ghimbirul
În medicina populară, depresiile sunt tratate cu această rădăcină aromată, ce are un gust puţin înţepător. În ea se găsesc substanţe antidepresive - acidul cafeic, melatonina şi cuercitina - alături de unele stimulatoare, ca borneolul şi camforul.
* Ceaiurile de flori
* Alimentele care conţin inozitol
În boabele de soia, pudra de roşcove, frunzele de ceai, în orez, mazăre şi linte este prezent în cantitate mare inozitolul, o substanţă din clasa glucidelor, despre care cercetătorii de la National Cancer Institute din SUA spun că ar juca un rol important în funcţionarea sistemului nervos şi a creierului. Se pare că ar avea şi un efect antidepresiv, consideră oncologii care îi investighează în prezent proprietăţile. Dr. Ken Singleton, specializat în tratarea bolii Lyme, prescrie inozitol pentru combaterea anxietăţii şi a tulburărilor obsesiv-compulsive ce se asociază ocazional cu această afecţiune şi cu alte infecţii bacteriene transmise de căpuşe. Din orez, mazăre, linte şi fasole crudă (boabe fragede de fasole, recoltate din păstăile încă necoapte) puteţi prepara foarte simplu o "supă antidepresivă", care vă oferă o doză considerabilă de inozitol. Aveţi posibilitatea să îmbunătăţiţi gustul acestei supe - ori să-i daţi mai multă consistenţă - cu puţin ulei de nucă sau de in (ambele, bogate în acizi graşi Omega 3) şi s-o asezonaţi cu un praf de şofran sau de curcuma.
* Usturoiul şi ceapa
Deşi nu se vorbeşte despre o legătură între aceşti bulbi aromaţi şi terapiile contra depresiei, câteva dintre substanţele conţinute în ceapă şi usturoi alungă melancolia şi combat anumite simptome colaterale, cum sunt insomnia, anxietatea şi astenia. În ceapă există doi compuşi, isorhamnetinul şi uleiul de camfor, care au o acţiune similară cu aceea a inhibitorilor de monoaminooxidază (o generaţie mai veche de medicamente antidepresive).
* Oregano
Când aruncaţi o privire spre poliţa cu condimente, întrebându-vă ce aţi putea adăuga la mâncare pentru a o face mai gustoasă, nu uitaţi de oregano. El vă oferă acid cafeic, cuercitină şi acid rozmarinic, care pot ameliora stările depresive. Iar alte principii bioactive prezente în această plantă atenuează anxietatea şi senzaţia de epuizare.
* Seminţele de floarea-soarelui
Floarea-soarelui conţine din belşug fenilalanină, un aminoacid esenţial, capabil să vă însenineze starea de spirit. Seminţele de floarea-soarelui pot fi cumpărate de la supermarket. Ar fi o idee bună să le faceţi o glazură de ciocolată (asigurându-vă astfel un aport de anandamidă şi feniletilamină) sau pudră de roşcove (vă aprovizionează cu inozitol) şi ulei de in sau de nucă (pentru conţinutul de acizi graşi Omega 3). Veţi obţine astfel o gustare extrem de sănătoasă, care va fi în acelaşi timp şi un remediu împotriva depresiei.
Din cămara cu ierburi de leac
Rădăcina de lemn-dulce conţine mai mulţi compuşi antidepresivi decât toate celelalte plante. În lemnul-dulce se găsesc numeroşi compuşi care acţionează ca inhibitorii de monoaminooxidază. Aceasta este o enzimă responsabilă pentru degradarea neurotransmiţătorilor: dopamina, serotonina şi noradrenalina. Când acţiunea ei este inhibată, nivelul mediatorilor chimici din creier nu mai scade atât de rapid.
Când sunteţi deprimaţi, preparaţi un ceai delicios din rădăcină de lemn-dulce. Nu beţi însă mai mult de trei căni pe zi şi limitaţi-vă cura la şase săptămâni. Administrarea pe o perioadă de timp mai îndelungată poate provoca dureri de cap, apatie, retenţie de apă şi sodiu în ţesuturi, hipertensiune. Pe durata celor şase săptămâni, evitaţi consumul de alcool, alimentele afumate sau conservate în oţet, medicamentele antihistaminice, diuretice, triptofan, tirozină şi amfetamine. Ceaiul este contraindicat femeilor gravide şi mamelor care alăptează, precum şi persoanelor cu afecţiuni hepatice şi renale grave, cardiacilor şi hipertensivilor.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
