Numele latin - Calendula - vine de la faptul că romanii credeau că gălbenelele înfloresc la fiecare început nou de lună (calendae). Vechii egipteni o preţuiau, crezând că dăruieşte tinereţe şi frumuseţe. Hinduşii îşi împodobeau altarele din temple cu calendule, în vreme ce perşii şi grecii decorau cu petale de gălbenele mâncărurile destinate ospeţelor. În zilele noastre, planta este preţuită mai ales pentru virtuţile ei legate de sănătate (este antiseptică, vindecă bolile de stomac şi, mai ales, afecţiunile dermatologice). În secolul al XV-lea, regele Angliei, Henric al VIII-lea, consuma intensiv gălbenele, pentru a se feri de ciumă şi lepră, în vreme ce în timpul războiului civil din America, medicii tratau rănile deschise ale soldaţilor aflaţi pe câmpul de luptă cu frunze de gălbenele. Drept urmare, planta a dobândit o reputaţie internaţională, fiind utilizată frecvent, şi astăzi, datorită virtuţilor ei cicatrizante, antiseptice şi antiinflamatoare.
Descrierea plantei
Este uşor de identificat, fiind o plantă decorativă foarte răspândită în aranjamentele florale din parcuri şi grădini. Înfloreşte începând din luna mai până în septembrie. Are un miros balsamic puternic şi culoarea florilor variază de la galben deschis la portocaliu. Pentru preparatele din gălbenele se folosesc doar florile portocalii, cele galbene neavând niciun efect terapeutic.
Recoltare şi uscare
Se folosesc ca materie primă florile de gălbenele de culoare închisă, fără peţiol. Recoltarea florilor se face eşalonat, când ele sunt complet dezvoltate, începând cu luna mai, până toamna. Prin recoltare, se stimulează formarea de noi inflorescenţe, aspectul ornamental neavând de suferit. Florile se usucă în straturi subţiri, afânate, pe rame, site, hârtie, aşezate într-un loc curat, la umbră. În timpul uscării, se întorc zilnic, de 1-2 ori, pentru înlesnirea evaporării apei. Durata de uscare este în funcţie de anotimp. Randamentul la uscare este de 6/1, adică din 600 g flori proaspete se obţin 100 g flori uscate. După uscare, se ambalează imediat în pungi de hârtie sau săculeţi confecţionaţi din tifon şi se păstrează în locuri întunecoase, altfel se decolorează în contact cu lumina. Pentru a conserva nealterate principiile active, se păstrează florile uscate întregi, până în momentul prelucrării, mărunţirea groscioară făcându-se înaintea procesării.
Compoziţia chimică
Florile de gălbenele au o compoziţie chimică foarte complexă: carotenoide, flavonozide, ulei volatil, substanţe proteice, vitamina C, mucilagii , tanin etc.
Preparate din gălbenele
Infuzia
Mod de preparare: 2 linguri de flori de gălbenele uscate şi mărunţite groscior se opăresc cu 250 ml de apă fiartă, se lasă timp de 30 minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust cu miere.
Decoctul
Mod de preparare: 4 linguri de flori de gălbenele uscate şi mărunţite groscior se fierb la foc mic, timp de 15 minute, în 500 ml apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală, umectată cu puţină apă. Se îndulceşte ca şi infuzia. Decoctul de gălbenele se poate utiliza şi extern, în diferite afecţiuni.
Tinctura
Mod de preparare: 20 de grame de flori de gălbenele uscate şi mărunţite groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop cu pipetă. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul terapeutic
Mod de preparare: 50 de grame flori de gălbenele uscate şi mărunţite groscior se pun la macerat într-un litru de vin alb, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Când perioada expiră, vinul se filtrează fără stoarcerea reziduului, apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de un an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul unei concentraţii alcoolice a vinului mai mici, vinul medicinal se va păstra la frigider. (Datorită conţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, nu se recomandă conducătorilor auto sau celor cu intoleranţă la alcool.)
Pentru tratamente externe
Oţet medicinal
Mod de preparare: 20 de grame flori de gălbenele se ţin la macerat timp de 10 zile, în 500 ml oţet obţinut din vin. Urmează filtrarea şi păstrarea în flacoane brune. Se utilizează extern, în diferite boli prezentate mai jos.
Ulei terapeutic
Mod de preparare: 10 grame flori de gălbenele uscate se fierb împreună cu 100 ml ulei de floarea-soarelui, câteva minute, pe baie de abur, în flacoane de sticlă. Se lasă în repaos timp de 2 zile, după care se filtrează. Se foloseşte extern, mai ales în bolile dermatologice.
Unguent
Mod de preparare: 100 ml de tinctură de gălbenele obţinută după metoda prezentată mai sus se evaporă, la foc mic, într-un vas emailat sau din inox, până se obţine un extract siropos, de consistenţa mierii. Când este încă cald, se adaugă 50 de grame untură topită, obţinută din slănină de porc, 30 g margarină şi aproximativ 10 ml ulei de floarea-soarelui. Se ia vasul de pe foc şi se continuă omogenizarea, până la răcire. Un unguent de calitate superioară se obţine dacă înlocuim 10 grame din cantitatea de margarină cu 10 grame de lanolină (aceasta se poate procura din farmaciile care au laborator). Farmacia Faltis are lanolină pe stoc.
Unguentul de gălbenele, preparat în casă ori cumpărat de la farmaciile ce promovează tratamentele cu plante medicinale, sau de la magazinele cu produse naturiste, este utilizat în aproape toate bolile dermatologice.
Tratamente cu gălbenele
* Boli ale aparatului digestiv - gastrite, dispepsii, meteorism, flatulenţă, balonări şi stări spastice ale aparatului digestiv, diaree.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, toate după masă.
* Antiinflamator în bolile din sfera ORL - amigdalite, rinite, sinuzite, faringite, laringite, traheite
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi. Spălături şi gargarisme pentru aceste afecţiuni se pot face cu un decoct din flori de gălbenele.
* Emolient în tusea seacă ce însoţeşte afecţiunile aparatului respirator.
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Coleretic în afecţiunile biliare
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Antispastic în bolile aparatului urinar
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers sau puţină apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Hipolipemiant
Administrate regulat, preparatele din gălbenele pot duce la scăderea lipidelor (grăsimilor) din sânge.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers sau în puţină apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Emenagog - favorizează apariţia menstruaţiei la femeile anemice, cu ciclul menstrual neregulat
Se administrează orice preparat de gălbenele, începând cu aproximativ 5 zile înainte de apariţia ciclului şi pe toată perioada lui.
* Afecţiuni alergice - urticarie, prurit, eriteme
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai, de trei-fraţi-pătaţi.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Tratamentul se poate completa cu aplicaţii externe, cu unguent sau ulei din flori de gălbenele.
* Antiseptic în afecţiunile gurii - afte, gingivite, micoze, abcese dentare
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
* Afecţiunile anusului şi rectului - hemoroizi, fisură anală, prurit anal, rectită
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de pir.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Alergia oculară sezonieră provocată de diverşi factori alergeni (praf, puf, polen)
Tratamentul cu gălbenele se recomandă a se folosi preventiv, de cei care sunt predispuşi la asemenea alergii, ca terapie complementară, alături de medicaţia alopată.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Tratamente externe
Preparatele obţinute din gălbenele se folosesc extern, atât în scop dermatologic, cât şi cosmetic.
* Comprese terapeutice - uleiul obţinut din flori de gălbenele se aplică în arsurile solare, termice sau cele provocate de radioterapie, după ce zona afectată a fost tamponată cu spirt medicinal.
* Aplicaţii locale cu unguent sau ulei obţinut din gălbenele - se utilizează ca cicatrizant, în diferite ulcere, plăgi infectate, sau ca antiinflamator în degerături. (Farmacia Faltis din Brăila prepară un unguent pentru ulcer varicos ce are în compoziţie printre altele şi extract moale din gălbenele.)
* Tamponări locale în urticarii, înţepături de insecte, alergii cutanate de cauze diverse. Se foloseşte în acest scop tinctura de gălbenele (o linguriţă la o ceaşcă apă), oţetul sau uleiul terapeutic, obţinute după metodele prezentate mai sus.
* Inhalaţiile făcute cu infuzie de flori de gălbenele sunt recomandate în bolile aparatului respirator, bolile din sfera ORL sau alte boli virale. Pentru a mări eficienţa inhalaţiilor, în ceaiul de gălbenele se pot adăuga 20 picături ulei esenţial de pin, ienupăr sau eucalipt.
* Băi vaginale - sunt recomandate în diverse afecţiuni ale vaginului, înainte de folosirea unui tratament local cu unguente sau ovule. Aceste băi se pot face cu un decoct obţinut din flori de gălbenele, după tehnica de preparare prezentată mai sus. (Farmacia Faltis prepară o spălătură vaginală, ce are în compoziţie un extract din gălbenele, muşeţel şi tătăneasă.)
* Băi de şezut - se recurge la ele în cazul fisurilor şi abceselor anale, al hemoroizilor sângerânzi sau infectaţi, folosindu-se pentru această baie o fiertură preparată după metoda decoctului.
* Gargarisme pentru boli ale cavităţii bucale - afte, gingivite, stomatite, abcese dentare
Se face gargară după fiecare masă, folosind o infuzie din ceai de gălbenele sau o linguriţă de tinctură de gălbenele, la o ceaşcă de apă călduţă. Se poate aplica local un colutoriu specific bolii respective. (Farmacia Faltis realizează frecvent asemenea preparate, la prescripţia unor medici ORL sau stomatologi.)
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
