Basarabia vrea unirea cu România - "Ni s-a spus să cerem Unirea şi o vom avea"

Zeci de mii de oameni au mărşăluit sâmbătă, 16 mai, la Chişinău, pentru a cere Unirea cu România.

Deşi o televiziune bucu­reş­teană a prezentat marşul drept "un protest împotriva sărăciei, a corupţiei şi pentru aderarea la UE", în realitate, manifestanţii s-au ridicat pentru o cauză naţională prea mult amânată de autorităţile de la Chi­şinău şi Bucureşti. În faţa ambasadei României, ma­nifestanţii au solicitat preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi clasei politice, să urgenteze demer­surile pentru apropierea decisivă a celor două state ro­mâ­neşti. A fost lansat un apel şi către Statele Unite ale Americii, în faţa ambasadei de la Chişinău. Tinerii au cerut, în limba engleză, sprijin pentru realizarea procesului de Reunificare. "Ni s-a spus să cerem Uni­rea şi o vom avea. Astăzi, în această Piaţă is­torică, cerem înfăptuirea Unirii. Nimic nu mai poate împiedica realizarea acestui act", a declarat Elena Podoleanu, reprezentantul Platformei Unioniste "Acţiunea 2012". "Este pentru prima dată, după 25 de ani, când ieşim în stradă atât de mulţi pentru Unire. Opţiunea noastră nu mai poate fi neglijată. Suntem o adevărată forţă şi glasul nostru devine din ce în ce mai puternic", a precizat Anatol Ursu, repre­zen­tantul Mişcării Civice "Tinerii Moldovei". Du­minică, o parte din protestatarii din Piaţă au mers la vama Leuşeni, de pe Prut, pentru a cere şi acolo anu­larea interdicţiei de a intra în R. Moldova, a cetă­ţeanului român George Simion. Următorul eve­ni­ment major al unioniştilor va avea loc pe 5 iulie, sub forma unei Mari Adunări Naţionale. Până atunci, ei au ales să creeze o coaliţie din toate asociaţiile civice, numită Blocul Unităţii Naţionale (BUN). În alegerile locale din 14 iunie, BUN va propune tuturor candidaţilor la funcţia de primar să îşi asume "Pactul pentru Unire, Pactul pentru Europa" care prevede apropierea decisivă de România. Trei dintre participanţii la cele două evenimente, în frunte cu acad. Nicolae Dabija, au răspuns la următoarea întrebare a revistei noastre: "Ce semnificaţie are marşul unionist de la Chişi­nău?"

Acad. Nicolae Dabija

"Ca să le meargă bine ţărilor noastre, există o singură soluţie: să le unim. Două ţări, un singur Neam!"
La 16 mai, tinerii Republicii Moldova au invadat centrul Chişinăului. Ei şi-au propus să rectifice "gre­şeli ale istoriei". "Uniţi sub trico­lor", a fost lozinca lor. Generaţia tâ­nără nu mai are încredere în poli­ticienii care ne-au tot promis inte­grarea europeană, iar de la un timp, ne reorientează către alte spaţii geo­politice. Încă la 31 de­cembrie 2007, Forul Democrat al Ro­mânilor din Republica Moldova a depus Ce­re­rea de Aderare a Republicii Moldova la Uni­unea Eu­ropeană, din partea Societăţii Civile, cu peste 200.000 de semnături. Urma ca Cererea oficială să fie depusă între timp de Guvernul Republicii Mol­dova. Dar acum două luni, Natalia Gher­man, mi­nistrul de Externe al Re­publicii Moldova, a anunţat: "Noi nu vom depune Cererea de Aderare la Uni­unea Euro­peană, pentru că nu suntem pregătiţi". Oa­menii politici ne văd pregătiţi doar de integrarea cu Uniu­nea Vamală Euroasiatică a lui Putin, cu Mos­cova, cu gulagurile Siberiei. Tinerii se doresc însă în Europa, acolo unde este şi România. Aban­donaţi de România, de Uniunea Europeană, avem toate şansele să dis­părem ca Neam, ca Limbă, ca Po­por. Comisarii euro­peni au promis integrarea Republicii Moldova în UE nu mai devreme de anul 2050! Şi atunci, unica noastră şansă de integrare cu Uni­unea Europeană este Reu­ni­rea cu Ţara. Numai unindu-ne cu România, adi­că cu o parte a Uni­unii Europene, vom putea ajun­ge în Europa mai devreme, încă în timpul vieţilor noastre. Ni se spune că România de azi are alt statut. Dar în 1989, când RDG a fuzionat cu RFG, Uniunea Europeană a acceptat fără niciun comentariu acest gest de dreptate isto­rică. De ce acum Uniunea Europeană ar avea să ne reproşeze ceva? Istoria cunoaşte prece­dente ase­mănă­toare: în 1957, Franţa a intrat în UE împreună cu Algeria, ţară africană, iar Olanda a intrat în UE cu Antilele Olandeze din Marea Ca­rai­belor, de pe alt continent. Un ziar bucureştean scria acum câţiva ani că "Unirea Basarabiei cu România va ruina Ţara. Mai bine renunţăm". Este o diver­siune antiro­mâ­nească, în ale cărei curse au căzut, din pă­cate, şi unii politicieni români. Dar noi, basara­benii, suntem ca­pabili să ne suportăm singuri nota de plată, chel­tuielile legate de unificarea sistemelor energetice, economice, mo­netare,salariale, de sănă­tate şi cele­lal­te. Nu e vorba de unirea a două ţări diferite, ca Ce­hia şi Slovacia, sau Irak şi Kuweit, e vorba de reve­nirea unui teritoriu înstrăinat în trupul pro­priei ţări, la locul de unde a fost rupt. Lucru acceptat şi de Actul Final din 1975, de la Helsinki, care consfinţeşte drep­tul popoarelor la autodeter­mi­nare. Dacă poporul ba­sa­rabean va spune: vrem să re­venim de unde am ple­cat fără voia noastră, şi Ro­mânia va accepta, Uniu­nea Europeană va fi pusă în faţa unui fapt împlinit, pe care nu va avea decât să-l accepte. Î.P.S. Nestor Vornicescu, mitropolitul Olte­niei şi basarabean din Lozova, a spus la un Congres al refugiaţilor români: "Nu ne merge bine în Ţară pentru că n-am făcut Unirea!" Ca să le meargă bine ţărilor noastre, există o singură soluţie: să le unim. Două ţări, un singur Neam! Asta suntem! Ne confruntăm, din păcate, cu o realitate tristă: la noi, totul e politizat - şi limba, şi istoria, şi numele, şi Biserica. Toate au devenit în ultimul sfert de veac anexe ale politicii. Dar primul lucru care tre­buie depolitizat de urgenţă în spaţiul de la Prut şi pâ­nă dincolo de Nistru este adevărul. Adevărul despre faptul că, în 1812, vechea Moldovă a fost ruptă în două; că, în 1918, deputaţii "Sfatului Ţării" n-au votat Unirea cu România, ci revenirea unei aş­chii de ţară Acasă, acolo de unde a fost smulsă cu for­ţa; că, în 1940, tancurile sovietice au cotropit Basarabia, ca să ne poată aresta, deporta părinţii şi cărturarii; că limba noastră e română; că noi suntem români... Adevărul urmează a fi îm­părtăşit de către toţi con­ce­tă­ţenii, cu mic, cu mare, de membrii tuturor partide­lor, inclusiv de con­ducătorii re­publicii, dacă ţin la destinul acestui neam. Iar pentru as­ta - el trebuie pro­movat. Aşa cum fac "Tinerii Moldovei". Noi nu facem politică: noi vrem să ne unim cu Ţara. Asta ar trebui să devină lozinca unioniştilor de toa­te vârstele. Marile Idei Naţio­nale trebuie situate dea­su­pra poli­ticii. Precum Dumnezeu. Numai astfel ele au sorţi de izbândă. Nu­mai ast­fel şi noi avem sorţi de izbândă.

IULIA MODIGA
vicepreşedinte al Platformei Unioniste "Acţiunea 2012":

"Prutul trebuie să fie doar o apă, nu un hotar tragic al românilor"
Cea mai amplă manifestaţie uni­onistă din istoria recentă a Republicii Moldova, organizată de Plat­forma Unionistă "Acţiunea 2012" şi de "Ti­nerii Moldovei", sub genericul "Adu­cem Dreptatea prin Uni­re", a avut mai multe tipuri de im­por­tanţă vitală. Prima a fost semni­ficaţia istorică de comemorare: 203 ani de la primul rapt teritorial al Ba­sa­rabiei, pe 16 mai 1812, îm­potriva ori­căror norme de practică internaţională exis­tente în epocă. A doua este sem­nificaţia iden­titară: până când cele două state româneşti nu vor fi reunifi­cate, identitatea naţională românească va rămâne în continuare fracturată. Trebuie să se înţeleagă faptul că unionismul este o reacţie naturală în faţa unei ficţiuni mârşave, care izolează poporul român de pe ambele maluri ale Prutului într-o stare de amputare. Prutul trebuie să fie doar o apă, nu un hotar tra­gic al ro­mânilor. A treia sem­nificaţie este semnificaţia so­cială: în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău s-a manifestat şi împotriva corupţiei endemice a clasei politice, care sufocă dreptul la un trai decent al populaţiei. Fostul preşedinte al României, Traian Bă­sescu, a spus în ultimul său mandat o replică me­morabilă: "Cereţi Unirea şi o veţi avea!". Ei bine, iată, pe 16 mai, 25.000 de oameni au cerut Unirea pe străzile Chişinăului! România, nu uita, Basarabia e a ta!

George Simion preşedintele Platformei Unioniste "Acţiunea 2012", cetăţean român expulzat de autorităţile de la Chişinău

"Nu pe mine m-au expulzat, ci au încercat să expulzeze ideea unionistă din Basarabia"
Dacă raportăm amploarea manifestaţiei de sâm­bătă, de la Chişinău, la populaţia Bucureştiului, în a doua capitală românească au ieşit în stradă 60.000 de persoane. Vă imagi­naţi ce cutremur ar stârni asta în ţară? Nu, suntem prea ocupaţi să facem exer­ciţii de imaginaţie, să privim în faţă sufletul românesc, să ascultăm gla­sul sângelui care ne curge prin vine... M-au arestat ca să alimenteze teza din capul basara­benilor: nu cereţi unirea cu românii, că vă vor aban­dona, ei vin aici, strigă cu voi, dar imediat fug acasă, dacă apar probleme. Eu n-am plecat, deci trebuia să fiu expulzat. Şi nu pe mine m-au expulzat, ci au încer­cat să expulzeze din Basarabia ideea unionistă. Au recurs la acest abuz, în speranţa că nu va mai avea loc manifestarea de sâmbătă, de parcă un singur om pu­tea face aşa ceva. Au sperat că ro­mâ­nii nu o să-i vadă pe basarabeni aşa cum sunt, aşa cum au fost mereu. Uite că nu le-a ieşit. O nouă tâ­nără generaţie a societăţii din Basarabia s-a născut la Chişinău. Ob­servaţi-i, comunicaţi cu ei, fiţi pre­zenţi, şi... cel mai important: iubiţi-i necondiţionat!

Mai multe detalii pe http://actiunea2012.ro/