Basarabia vrea unirea cu România - "Ni s-a spus să cerem Unirea și o vom avea"

Ion Longin Popescu
Zeci de mii de oameni au mărșăluit sâmbătă, 16 mai, la Chișinău, pentru a cere Unirea cu România.

Deși o televiziune bucu­reș­teană a prezentat marșul drept "un protest împotriva sărăciei, a corupției și pentru aderarea la UE", în realitate, manifestanții s-au ridicat pentru o cauză națională prea mult amânată de autoritățile de la Chi­șinău și București. În fața ambasadei României, ma­nifestanții au solicitat președintelui României, Klaus Iohannis, și clasei politice, să urgenteze demer­surile pentru apropierea decisivă a celor două state ro­mâ­nești. A fost lansat un apel și către Statele Unite ale Americii, în fața ambasadei de la Chișinău. Tinerii au cerut, în limba engleză, sprijin pentru realizarea procesului de Reunificare. "Ni s-a spus să cerem Uni­rea și o vom avea. Astăzi, în această Piață is­torică, cerem înfăptuirea Unirii. Nimic nu mai poate împiedica realizarea acestui act", a declarat Elena Podoleanu, reprezentantul Platformei Unioniste "Acțiunea 2012". "Este pentru prima dată, după 25 de ani, când ieșim în stradă atât de mulți pentru Unire. Opțiunea noastră nu mai poate fi neglijată. Suntem o adevărată forță și glasul nostru devine din ce în ce mai puternic", a precizat Anatol Ursu, repre­zen­tantul Mișcării Civice "Tinerii Moldovei". Du­minică, o parte din protestatarii din Piață au mers la vama Leușeni, de pe Prut, pentru a cere și acolo anu­larea interdicției de a intra în R. Moldova, a cetă­țeanului român George Simion. Următorul eve­ni­ment major al unioniștilor va avea loc pe 5 iulie, sub forma unei Mari Adunări Naționale. Până atunci, ei au ales să creeze o coaliție din toate asociațiile civice, numită Blocul Unității Naționale (BUN). În alegerile locale din 14 iunie, BUN va propune tuturor candidaților la funcția de primar să își asume "Pactul pentru Unire, Pactul pentru Europa" care prevede apropierea decisivă de România. Trei dintre participanții la cele două evenimente, în frunte cu acad. Nicolae Dabija, au răspuns la următoarea întrebare a revistei noastre: "Ce semnificație are marșul unionist de la Chiși­nău?"

Acad. Nicolae Dabija

"Ca să le meargă bine țărilor noastre, există o singură soluție: să le unim. Două țări, un singur Neam!"

La 16 mai, tinerii Republicii Moldova au invadat centrul Chișinăului. Ei și-au propus să rectifice "gre­șeli ale istoriei". "Uniți sub trico­lor", a fost lozinca lor. Generația tâ­nără nu mai are încredere în poli­ticienii care ne-au tot promis inte­grarea europeană, iar de la un timp, ne reorientează către alte spații geo­politice. Încă la 31 de­cembrie 2007, Forul Democrat al Ro­mânilor din Republica Moldova a depus Ce­re­rea de Aderare a Republicii Moldova la Uni­unea Eu­ropeană, din partea Societății Civile, cu peste 200.000 de semnături. Urma ca Cererea oficială să fie depusă între timp de Guvernul Republicii Mol­dova. Dar acum două luni, Natalia Gher­man, mi­nistrul de Externe al Re­publicii Moldova, a anunțat: "Noi nu vom depune Cererea de Aderare la Uni­unea Euro­peană, pentru că nu suntem pregătiți". Oa­menii politici ne văd pregătiți doar de integrarea cu Uniu­nea Vamală Euroasiatică a lui Putin, cu Mos­cova, cu gulagurile Siberiei. Tinerii se doresc însă în Europa, acolo unde este și România. Aban­donați de România, de Uniunea Europeană, avem toate șansele să dis­părem ca Neam, ca Limbă, ca Po­por. Comisarii euro­peni au promis integrarea Republicii Moldova în UE nu mai devreme de anul 2050! Și atunci, unica noastră șansă de integrare cu Uni­unea Europeană este Reu­ni­rea cu Țara. Numai unindu-ne cu România, adi­că cu o parte a Uni­unii Europene, vom putea ajun­ge în Europa mai devreme, încă în timpul vieților noastre. Ni se spune că România de azi are alt statut. Dar în 1989, când RDG a fuzionat cu RFG, Uniunea Europeană a acceptat fără niciun comentariu acest gest de dreptate isto­rică. De ce acum Uniunea Europeană ar avea să ne reproșeze ceva? Istoria cunoaște prece­dente ase­mănă­toare: în 1957, Franța a intrat în UE împreună cu Algeria, țară africană, iar Olanda a intrat în UE cu Antilele Olandeze din Marea Ca­rai­belor, de pe alt continent. Un ziar bucureștean scria acum câțiva ani că "Unirea Basarabiei cu România va ruina Țara. Mai bine renunțăm". Este o diver­siune antiro­mâ­nească, în ale cărei curse au căzut, din pă­cate, și unii politicieni români. Dar noi, basara­benii, suntem ca­pabili să ne suportăm singuri nota de plată, chel­tuielile legate de unificarea sistemelor energetice, economice, mo­netare, salariale, de sănă­tate și cele­lal­te. Nu e vorba de unirea a două țări diferite, ca Ce­hia și Slovacia, sau Irak și Kuweit, e vorba de reve­nirea unui teritoriu înstrăinat în trupul pro­priei țări, la locul de unde a fost rupt. Lucru acceptat și de Actul Final din 1975, de la Helsinki, care consfințește drep­tul popoarelor la autodeter­mi­nare. Dacă poporul ba­sa­rabean va spune: vrem să re­venim de unde am ple­cat fără voia noastră, și Ro­mânia va accepta, Uniu­nea Europeană va fi pusă în fața unui fapt împlinit, pe care nu va avea decât să-l accepte. Î.P.S. Nestor Vornicescu, mitropolitul Olte­niei și basarabean din Lozova, a spus la un Congres al refugiaților români: "Nu ne merge bine în Țară pentru că n-am făcut Unirea!" Ca să le meargă bine țărilor noastre, există o singură soluție: să le unim. Două țări, un singur Neam! Asta suntem! Ne confruntăm, din păcate, cu o realitate tristă: la noi, totul e politizat - și limba, și istoria, și numele, și Biserica. Toate au devenit în ultimul sfert de veac anexe ale politicii. Dar primul lucru care tre­buie depolitizat de urgență în spațiul de la Prut și pâ­nă dincolo de Nistru este adevărul. Adevărul despre faptul că, în 1812, vechea Moldovă a fost ruptă în două; că, în 1918, deputații "Sfatului Țării" n-au votat Unirea cu România, ci revenirea unei aș­chii de țară Acasă, acolo de unde a fost smulsă cu for­ța; că, în 1940, tancurile sovietice au cotropit Basarabia, ca să ne poată aresta, deporta părinții și cărturarii; că limba noastră e română; că noi suntem români... Adevărul urmează a fi îm­părtășit de către toți con­ce­tă­țenii, cu mic, cu mare, de membrii tuturor partide­lor, inclusiv de con­ducătorii re­publicii, dacă țin la destinul acestui neam. Iar pentru as­ta - el trebuie pro­movat. Așa cum fac "Tinerii Moldovei". Noi nu facem politică: noi vrem să ne unim cu Țara. Asta ar trebui să devină lozinca unioniștilor de toa­te vârstele. Marile Idei Națio­nale trebuie situate dea­su­pra poli­ticii. Precum Dumnezeu. Numai astfel ele au sorți de izbândă. Nu­mai ast­fel și noi avem sorți de izbândă.

IULIA MODIGA
vicepreședinte al Platformei Unioniste "Acțiunea 2012":

"Prutul trebuie să fie doar o apă, nu un hotar tragic al românilor"

Cea mai amplă manifestație uni­onistă din istoria recentă a Republicii Moldova, organizată de Plat­forma Unionistă "Acțiunea 2012" și de "Ti­nerii Moldovei", sub genericul "Adu­cem Dreptatea prin Uni­re", a avut mai multe tipuri de im­por­tanță vitală. Prima a fost semni­ficația istorică de comemorare: 203 ani de la primul rapt teritorial al Ba­sa­rabiei, pe 16 mai 1812, îm­potriva ori­căror norme de practică internațională exis­tente în epocă. A doua este sem­nificația iden­titară: până când cele două state românești nu vor fi reunifi­cate, identitatea națională românească va rămâne în continuare fracturată. Trebuie să se înțeleagă faptul că unionismul este o reacție naturală în fața unei ficțiuni mârșave, care izolează poporul român de pe ambele maluri ale Prutului într-o stare de amputare. Prutul trebuie să fie doar o apă, nu un hotar tra­gic al ro­mânilor. A treia sem­nificație este semnificația so­cială: în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău s-a manifestat și împotriva corupției endemice a clasei politice, care sufocă dreptul la un trai decent al populației. Fostul președinte al României, Traian Bă­sescu, a spus în ultimul său mandat o replică me­morabilă: "Cereți Unirea și o veți avea!". Ei bine, iată, pe 16 mai, 25.000 de oameni au cerut Unirea pe străzile Chișinăului! România, nu uita, Basarabia e a ta!

George Simion președintele Platformei Unioniste "Acțiunea 2012", cetățean român expulzat de autoritățile de la Chișinău

"Nu pe mine m-au expulzat, ci au încercat să expulzeze ideea unionistă din Basarabia"
Dacă raportăm amploarea manifestației de sâm­bătă, de la Chișinău, la populația Bucureștiului, în a doua capitală românească au ieșit în stradă 60.000 de persoane. Vă imagi­nați ce cutremur ar stârni asta în țară? Nu, suntem prea ocupați să facem exer­ciții de imaginație, să privim în față sufletul românesc, să ascultăm gla­sul sângelui care ne curge prin vine... M-au arestat ca să alimenteze teza din capul basara­benilor: nu cereți unirea cu românii, că vă vor aban­dona, ei vin aici, strigă cu voi, dar imediat fug acasă, dacă apar probleme. Eu n-am plecat, deci trebuia să fiu expulzat. Și nu pe mine m-au expulzat, ci au încer­cat să expulzeze din Basarabia ideea unionistă. Au recurs la acest abuz, în speranța că nu va mai avea loc manifestarea de sâmbătă, de parcă un singur om pu­tea face așa ceva. Au sperat că ro­mâ­nii nu o să-i vadă pe basarabeni așa cum sunt, așa cum au fost mereu. Uite că nu le-a ieșit. O nouă tâ­nără generație a societății din Basarabia s-a născut la Chișinău. Ob­servați-i, comunicați cu ei, fiți pre­zenți, și... cel mai important: iubiți-i necondiționat!

Mai multe detalii pe http://actiunea2012.ro/