În anii '80, în secţiile de reanimare pentru bebeluşii născuţi prematur din S.U.A. funcţiona o regulă de neatins: nimeni, nici părinţii, nici personalul auxiliar medical, nu avea permisiunea de a atinge copiii din incubatoare. Şi totuşi, în ciuda unui mediu ultra steril şi a unui control riguros al tuturor parametrilor de temperatură, lumină şi hrană la miligram, se întâmpla adesea ca bebeluşii să refuze să se dezvolte. Refuzau să mai crească! Până-ntr-o zi când, impresionată de plânsetele unui micuţ, o asistentă a îndrăznit să încalce regula, strecurându-şi în fanta incubatorului două degete cu care l-a mângâiat, încet, pe spate. În orele care au urmat, parametrii înregistraţi de aparate s-au schimbat total. Nu doar că gestul de tandreţe îl liniştise pe bebeluş, dar, în mod inexplicabil, redeclanşase procesul de creştere.
Intrigaţi, cercetătorii au trecut de urgenţă în laborator. La Duke University, în Carolina de Nord, profesorul Saul Schanberg şi echipa lui au pornit un experiment pe puii de şoarece. Separându-i de mamă după naştere, au demonstrat că, în absenţa contactului fizic, partea de genă care permite creşterea încetează să se mai facă simţită. În schimb, când asistenţii săi răspundeau ţipetelor de ajutor ale puilor, imitând, cu ajutorul unui dispozitiv umed, mângâierile cu limba ale mămicii-şoarece, gena se reactiva. Rezultatele de laborator i-au convins pe cercetători de un lucru: făcută cu tandreţe şi cu intenţii bune, atingerea are în ea puteri vindecătoare, pentru că stimulează chiar forţele vitale din miezul celulei.
Experimentul a fost dus mai departe de profesorul Richard Davidson. Că unele îmbrăţişări fac bine devenise o certitudine. Ce anume din ele le conferă doar unora puterea vindecătoare rămânea însă un mister. Observase, tot în urma unor experimente, că comportamentul nostru plin veşnic de proiecţii şi aşteptări ne menţine într-o stare de stres permanent. Între emoţii, stres, gândurile de îngrijorare şi slăbirea sistemului imunitar era o legătură indestructibilă. Angoasa şi grija zilei de mâine prăbuşeau, efectiv, cortina imunitară. Îmbrăţişările formale ale oamenilor încărcaţi de nemulţumiri şi frustrări nu modificau parametrii testării, în timp ce îmbrăţişările făcute cu drag de oameni senini şi bucuroşi reuşeau să restabilească un pH alcalin favorabil stării de bine a întregului corp. În 1992, pentru a-şi îmbunătăţi cercetările, Davidson a decis să se apropie de Dalai Lama şi de călugării tibetani. Intuia că, alături de ei, practicând şi el meditaţia conştientă, lucrurile se vor limpezi. Şi răspunsurile n-au întârziat să apară. A înţeles că rugăciunea, meditaţia, gândul favorabil, intenţia bună influenţează major activitatea noastră cerebrală şi, implicit, pe calea neurotransmiţătorilor, pe cea a întregului corp. Prin rugăciune şi prin propriile gânduri favorabile, corpul nostru se încarcă de puteri miraculoase care pot face bine celor din jur. Acţionând în direcţie inversă asupra celui de lângă noi, putem declanşa şi forţele vindecătoare ale trupului său.
Cu alte cuvinte, de fiecare dată când atingem o persoană cu dragoste, tandreţe, bunăvoinţă şi compasiune, declanşăm în ea reacţii chimice care restabilesc sistemul imunitar şi echilibrează întregul corp, generând o stare de bine favorabilă vindecării. Atingerea nu e doar tandră şi liniştitoare, ci poate fi un remarcabil medicament. Ne aminteşte că nu suntem chiar singuri pe lume şi că, în marea lui generozitate, Dumnezeu a lăsat leacul în braţele noastre şi ale celui de lângă noi. Când o îmbrăţişare e atât de la îndemână, de ce am refuza tot binele pe care îl aduce?
Forţa atingerilor
În 2009, Saul Schanberg şi echipa lui de la Universitatea din Carolina de Nord a sistematizat şi publicat studiile făcute, evidenţiind binefacerile atingerilor în diferite boli. Am rezumat câteva, pentru cititorii revistei.
Reduc anxietatea
Îmbrăţişările şi mângâierile oferite persoanelor vârstnice instituţionalizate în căminele de bătrâni, persoanelor bolnave psihic sau femeilor însărcinate au generat reducerea semnificativă a stării de agitaţie şi anxietate şi inducerea unei stări de calm, favorabile ritmului cardiac.
Redau starea de speranţă şi optimism bolnavilor de cancer
Chimioterapia aplicată bolnavilor de cancer are în 85% din cazuri efecte nedorite asupra modului în care comunică celulele cerebrale între ele, declanşând la pacienţi şi starea de depresie. Alimentată şi de teama de moarte, depresia generează ea însăşi un cerc vicios. Fără o stare emoţională bună şi echilibrată, corpul nu poate fi ajutat să se vindece, însă echilibrul acesta fragil e distrus chiar de tratamente. Oferite cu generozitate bolnavilor de cancer, atingerile tandre şi îmbrăţişările au reuşit să combată efectele chimioterapiei asupra stării de spirit.
Măsurătorile de laborator au stabilit că atingerile terapeutice oferite pacienţilor care au suferit o operaţie reduc cu 13 procente durerile cauzate de tăietură. Mai mult chiar, ele au reuşit să prelungească intervalul de timp până la care pacientul a cerut o nouă doză de analgezic. Mângâierile şi-au dovedit eficienţa din plin şi în cazul persoanelor care au suferit arsuri de gradul 3, a căror cicatrizare au grăbit-o.
Încetinesc evoluţia bolii Alzheimer
În 2002, un studiu efectuat pe un eşantion de zece persoane bolnave de Alzheimer sau demenţă senilă cu vârste cuprinse între 71 şi 84 de ani, asupra cărora s-au aplicat atingeri şi mângâieri terapeutice timp de şapte minute, de câte două ori pe zi, timp de trei zile, a evidenţiat diminuarea semnificativă a stării de agitaţie specifică bolii, o mai bună coordonare a membrelor, o logică mai clară în comunicare şi o îmbunătăţire a memoriei de scurtă durată.
Diminuează migrenele
Cercetări efectuate pe 60 de persoane de toate vârstele suferind regulat de migrene a demonstrat că durerea pacienţilor din grupul celor care au fost îmbrăţişaţi şi mângâiaţi cu blândeţe pe cap a scăzut semnificativ faţă de a celor din celălalt grup. Mai mult, starea de bine a primilor s-a menţinut timp de patru ore!
Combat anemia
Greu de crezut, dar îmbrăţişările şi-au dovedit eficienţa şi în cazul anemiei. În corpul pacienţilor care au avut susţinători tandri pe perioada de spitalizare, s-a observat o creştere a nivelului de hemoglobină din globulele roşii.
Ştiaţi că:
* un bărbat îndrăgostit are mai mari şanse la femeia pe care o ţinteşte, dacă atunci când dansează o mângâie delicat pe spate sau dacă, după prima întâlnire, o îmbrăţişează cald şi afectuos?
* chelnerii primesc un bacşiş mai generos dacă, atunci când îşi întâmpină clienţii, îi ating prieteneşte pe braţ? Sondajele au dovedit şi că aceştia din urmă au tendinţa să consume mai mult.
* persoanele care încearcă să ascundă un adevăr sunt mai tentate să se lase pradă sincerităţii, livrându-l celui interesat, dacă sunt luate de mână sau sunt atinse cu tandreţe pe umăr?
* timpul pe care o femeie îl petrece într-un magazin creşte dacă, în încercarea de a o ajuta să se îmbrace la cabină, vânzătoarea îşi atinge clienta?
* o îmbrăţişare, o mână întinsă sau o bătaie prietenească pe umăr din partea unei persoane cu statut social ridicat (un star de cinema sau o personalitate politică) declanşează eliberarea de endorfine, sinonimă cu starea de bine?
* atingerea generează încredere? Un medic care îşi atinge cu blândeţe pacientul câştigă din partea acestuia hotărârea de a urma tratamentul prescris. La fel se întâmplă şi în cazul profesorilor care, printr-o atingere grijulie pe mână, pot stimula motivaţia elevilor.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
