Cu siguranţă că vi se întâmplă şi dvs. Întâlniţi un cunoscut pe stradă şi uitaţi cum îl cheamă. Mergeţi în cămară, dar nu ştiţi ce căutaţi. Sau puneţi "bine" cheile de la maşină, dar numai Dumnezeu ştie unde... Este normal, sau poate fi un motiv de îngrijorare? Specialiştii ne liniştesc, spunând că nu trebuie să ne facem griji dacă asemenea mici "lacune" nu se întâmplă în fiecare zi sau prea frecvent. Şi că nu trebuie să mergem la medic, atâta vreme cât memoria nu se înrăutăţeşte drastic, într-o perioadă scurtă de timp. Dar asemenea "goluri" de memorie ne pot folosi şi drept motivaţie pentru a ne ajuta creierul să funcţioneze mai bine. Fiindcă acesta, la fel ca musculatura, poate fi antrenat şi menţinut în formă, la orice vârstă. Şi: "Cei ce-şi «provoacă» şi-şi stimulează intenţionat creierul îşi pot reduce riscul de demenţă", spun experţii.
"Căluţii" memoriei
În fiecare zi, în fiecare oră şi chiar secundă, suntem bombardaţi cu nenumărate informaţii. În mare parte, le uităm repede, este ceva normal şi deloc grav. Creierul nostru separă informaţiile importante de cele neimportante, le stochează şi le scoate din nou "la iveală", atunci când este necesar. Decisivi pentru memoria noastră sunt aşa-numiţii "hippocampi": "Când vedem sau trăim ceva nou, aceştia sunt responsabili cu înmagazinarea noilor cunoştinţe în «arhiva» noastră. Textual, «hippocampi" înseamnă «căluţi de mare», pentru că aceşti locuitori ai oceanelor seamănă optic cu structura creierului frontal"... Oamenii ai căror hippocampi sunt distruşi nu mai pot procesa amintiri. De aceea, este important de ştiut care mecanisme îi întăresc şi care îi slăbesc.
Sentimentele nu se uită
Fiecare dintre noi îşi aminteşte, cu siguranţă, de primul sărut, chiar dacă de-atunci s-au scurs, poate, zeci de ani. Mulţi au şi astăzi în faţa ochilor banca din parc, atmosfera din jur şi chiar hainele celui iubit. Sau dacă întrebăm o persoană oarecare ce făcea în ziua de 11 septembrie 2011, când a aflat de atacul terorist de la New York, îşi va aminti cu precizie locul dezastrului şi panica născută atunci, uitând, în schimb, cu desăvârşire, ce făcuse cu o zi înainte sau mai târziu. Asemenea exemple ne ajută să vedem cât de strânsă este la oameni legătura dintre sentimente şi amintiri. "Cu cât e mai emoţională situaţia, cu-atât mai bine este înmagazinată în creier. Indiferent dacă e vorba de sentimente pozitive sau negative".
De la stres la demenţă senilă
80% dintre europeni declară că au o viaţă agitată, ceea ce este contraproductiv pentru activitatea lor cerebrală. În situaţii de stres de scurtă durată, organismul nostru produce adrenalină şi ne ajută să rămânem concentraţi pe problemele cu care ne confruntăm. Dacă, însă, stresul devine cronic, organismul produce cortizol, un hormon foarte dăunător. "Această substanţă topeşte hippocampii, precum soarele untul", explică specialiştii. În plus, cortizolul atacă celulele nervoase. Un studiu efectuat în Suedia arată că stresul de durată lungă sporeşte cu 65% riscul de demenţă la persoanele de vârstă mijlocie.
Odihna este, deci, o necesitate absolută! Dar, cu cât stresul durează mai mult, cu-atât mai greu se instalează starea de odihnă. De aceea, odihna conştientă trebuie să aibă loc în fiecare zi. La serviciu, poate fi de ajutor o pauză de cafea sau o plimbare în jurul clădirii instituţiei. Seara, o întâlnire cu prietenii, un joc de domino în familie, o audiţie muzicală sau cititul sau 30 de minute de meditaţie pot reduce nivelul de stres. Şi activitatea sportivă scade nivelul de cortizol, cu condiţia să nu exagerăm. Ideale sunt exerciţiile de tip yoga, gimnastică chinezească şi, mai ales, plimbatul.
Anumite alimente şi substanţe influenţează direct capacitatea creierului. Un studiu efectuat pe un grup de studenţi englezi arată că aceştia au fost mai performanţi, câtă vreme li s-a administrat Omega 3 în cantităţi suficiente. Experţii cred că un deficit de Omega 3 poate duce la dereglări de concentrare, demenţă şi depresii. "Organismul are nevoie de acizii graşi din Omega 3 pentru structura celulelor nervoase, de aceea ei sunt indispensabili chiar dinainte de a ne naşte, pentru o dezvoltare psihică sănătoasă", susţin experţii. Acizii graşi se găsesc preponderent în somon, macrouri, uleiul de rapiţă şi de măsline, dar şi în nuci. Cine nu poate să mănânce peşte de două ori pe săptămână poate lua Omega 3 sub formă de capsule.
Decisive pentru o funcţionare bună a nervilor şi importante pentru metabolismul celulelor nervoase sunt şi vitaminele din grupa B. În caz de nevoie, experţii recomandă, de pildă, o cură de 30 de zile cu B12, B6, B1 şi B9.
În afară de aceasta, creierul produce numeroşi radicali liberi. Ei sunt produşi ai metabolismului, care atacă celulele, avertizează specialiştii. Pentru combaterea lor, ideale sunt legumele şi fructele proaspete, mai ales cele de pădure, care conţin antioxidanţi protectori. Şi pulberea de cacao conţine substanţe cu efect antioxidant.
Cercetătorii au confirmat şi eficienţa unor suplimente alimentare cu acţiune pozitivă asupra creierului. "Ginsengul şi Ginkgo ameliorează în mod evident activitatea cerebrală, chiar dacă nu se ştie exact de ce", spun experţii. Extractele de ginkgo îmbunătăţesc, se pare, fluxul sanguin şi stimulează capacitatea de concentrare. În plus, antioxidanţii din ginkgo stopează formarea de radicali liberi.
Eficienţa mişcării
"Dar şi mişcarea mentală este importantă", spun specialiştii, recomandând evadarea cât mai frecventă din obişnuinţa de zi cu zi. "Este suficient să alegi un alt drum spre locul de muncă, sau să te plimbi într-un loc unde n-ai mai fost. Stimulează creierul prin impresiile noi pe care le produce".
Cât de importantă poate fi variaţia o arată un studiu comparativ, având ca subiecţi şoferii de taxi şi de autobuze din Londra. În mod evident, hippocampi mai mari şi o memorie mai bună au şoferii de taxi, care se concentrează mai mult, trec prin mai multe locuri diferite şi sunt obligaţi să circule pe drumuri noi. Şoferii de autobuz, în schimb, parcurg, practic, acelaşi şi acelaşi traseu.
Există şi "trucuri"
3-1-0-8-2-0-1-3 - asemenea înlănţuire de cifre nu poate memora nimeni, la repezeală. Dacă o transformăm, însă, într-o dată - 31 august 2013 - e mult mai uşor. "Transformată astfel, ea devine un «pachet» realizabil pentru creier", explică specialiştii.
Unii experţi în probleme de memorie mizează pe asocierile vizuale. Când facem cunoştinţă cu o persoană, este eficient să-i legăm numele de o imagine. De exemplu, pentru doamna Vulpescu, o vulpe furişându-se în ograda cu păsări etc.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
