Cu siguranță că vi se întâmplă și dvs. Întâlniți un cunoscut pe stradă și uitați cum îl cheamă. Mergeți în cămară, dar nu știți ce căutați. Sau puneți "bine" cheile de la mașină, dar numai Dumnezeu știe unde... Este normal, sau poate fi un motiv de îngrijorare? Specialiștii ne liniștesc, spunând că nu trebuie să ne facem griji dacă asemenea mici "lacune" nu se întâmplă în fiecare zi sau prea frecvent. Și că nu trebuie să mergem la medic, atâta vreme cât memoria nu se înrăutățește drastic, într-o perioadă scurtă de timp. Dar asemenea "goluri" de memorie ne pot folosi și drept motivație pentru a ne ajuta creierul să funcționeze mai bine. Fiindcă acesta, la fel ca musculatura, poate fi antrenat și menținut în formă, la orice vârstă. Și: "Cei ce-și «provoacă» și-și stimulează intenționat creierul își pot reduce riscul de demență", spun experții.
"Căluții" memoriei
În fiecare zi, în fiecare oră și chiar secundă, suntem bombardați cu nenumărate informații. În mare parte, le uităm repede, este ceva normal și deloc grav. Creierul nostru separă informațiile importante de cele neimportante, le stochează și le scoate din nou "la iveală", atunci când este necesar. Decisivi pentru memoria noastră sunt așa-numiții "hippocampi": "Când vedem sau trăim ceva nou, aceștia sunt responsabili cu înmagazinarea noilor cunoștințe în «arhiva» noastră. Textual, «hippocampi" înseamnă «căluți de mare», pentru că acești locuitori ai oceanelor seamănă optic cu structura creierului frontal"... Oamenii ai căror hippocampi sunt distruși nu mai pot procesa amintiri. De aceea, este important de știut care mecanisme îi întăresc și care îi slăbesc.
Sentimentele nu se uită
Fiecare dintre noi își amintește, cu siguranță, de primul sărut, chiar dacă de-atunci s-au scurs, poate, zeci de ani. Mulți au și astăzi în fața ochilor banca din parc, atmosfera din jur și chiar hainele celui iubit. Sau dacă întrebăm o persoană oarecare ce făcea în ziua de 11 septembrie 2011, când a aflat de atacul terorist de la New York, își va aminti cu precizie locul dezastrului și panica născută atunci, uitând, în schimb, cu desăvârșire, ce făcuse cu o zi înainte sau mai târziu. Asemenea exemple ne ajută să vedem cât de strânsă este la oameni legătura dintre sentimente și amintiri. "Cu cât e mai emoțională situația, cu-atât mai bine este înmagazinată în creier. Indiferent dacă e vorba de sentimente pozitive sau negative".
De la stres la demență senilă
80% dintre europeni declară că au o viață agitată, ceea ce este contraproductiv pentru activitatea lor cerebrală. În situații de stres de scurtă durată, organismul nostru produce adrenalină și ne ajută să rămânem concentrați pe problemele cu care ne confruntăm. Dacă, însă, stresul devine cronic, organismul produce cortizol, un hormon foarte dăunător. "Această substanță topește hippocampii, precum soarele untul", explică specialiștii. În plus, cortizolul atacă celulele nervoase. Un studiu efectuat în Suedia arată că stresul de durată lungă sporește cu 65% riscul de demență la persoanele de vârstă mijlocie.
Odihna este, deci, o necesitate absolută! Dar, cu cât stresul durează mai mult, cu-atât mai greu se instalează starea de odihnă. De aceea, odihna conștientă trebuie să aibă loc în fiecare zi. La serviciu, poate fi de ajutor o pauză de cafea sau o plimbare în jurul clădirii instituției. Seara, o întâlnire cu prietenii, un joc de domino în familie, o audiție muzicală sau cititul sau 30 de minute de meditație pot reduce nivelul de stres. Și activitatea sportivă scade nivelul de cortizol, cu condiția să nu exagerăm. Ideale sunt exercițiile de tip yoga, gimnastică chinezească și, mai ales, plimbatul.
Acizi grași, legume, fructe
Anumite alimente și substanțe influențează direct capacitatea creierului. Un studiu efectuat pe un grup de studenți englezi arată că aceștia au fost mai performanți, câtă vreme li s-a administrat Omega 3 în cantități suficiente. Experții cred că un deficit de Omega 3 poate duce la dereglări de concentrare, demență și depresii. "Organismul are nevoie de acizii grași din Omega 3 pentru structura celulelor nervoase, de aceea ei sunt indispensabili chiar dinainte de a ne naște, pentru o dezvoltare psihică sănătoasă", susțin experții. Acizii grași se găsesc preponderent în somon, macrouri, uleiul de rapiță și de măsline, dar și în nuci. Cine nu poate să mănânce pește de două ori pe săptămână poate lua Omega 3 sub formă de capsule.
Decisive pentru o funcționare bună a nervilor și importante pentru metabolismul celulelor nervoase sunt și vitaminele din grupa B. În caz de nevoie, experții recomandă, de pildă, o cură de 30 de zile cu B12, B6, B1 și B9.
În afară de aceasta, creierul produce numeroși radicali liberi. Ei sunt produși ai metabolismului, care atacă celulele, avertizează specialiștii. Pentru combaterea lor, ideale sunt legumele și fructele proaspete, mai ales cele de pădure, care conțin antioxidanți protectori. Și pulberea de cacao conține substanțe cu efect antioxidant.
Cercetătorii au confirmat și eficiența unor suplimente alimentare cu acțiune pozitivă asupra creierului. "Ginsengul și Ginkgo ameliorează în mod evident activitatea cerebrală, chiar dacă nu se știe exact de ce", spun experții. Extractele de ginkgo îmbunătățesc, se pare, fluxul sanguin și stimulează capacitatea de concentrare. În plus, antioxidanții din ginkgo stopează formarea de radicali liberi.
Eficiența mișcării
Activitatea fizică duce la formarea unui număr mai mare de celule nervoase în creier. Chiar doar 10 minute de plimbare zilnică ne feresc de pierderea memoriei și ne fac mai înțelepți. La această concluzie a ajuns medicul Cyrus Raji, de la Universitatea Pittsburgh, din SUA. "Deosebit de eficiente sunt tipurile de mișcare ce ne stimulează coordonarea", susține el. Un sport de rezistență, precum alergarea, ameliorează irigarea sanguină a creierului, alimentându-l cu oxigen. Exercițiile de coordonare, ca dansul, aerobicul sau tenisul, sporesc, în plus, flexibilitatea cognitivă și viteza de prelucrare a creierului.
"Dar și mișcarea mentală este importantă", spun specialiștii, recomandând evadarea cât mai frecventă din obișnuința de zi cu zi. "Este suficient să alegi un alt drum spre locul de muncă, sau să te plimbi într-un loc unde n-ai mai fost. Stimulează creierul prin impresiile noi pe care le produce".
Cât de importantă poate fi variația o arată un studiu comparativ, având ca subiecți șoferii de taxi și de autobuze din Londra. În mod evident, hippocampi mai mari și o memorie mai bună au șoferii de taxi, care se concentrează mai mult, trec prin mai multe locuri diferite și sunt obligați să circule pe drumuri noi. Șoferii de autobuz, în schimb, parcurg, practic, același și același traseu.
Există și "trucuri"
3-1-0-8-2-0-1-3 - asemenea înlănțuire de cifre nu poate memora nimeni, la repezeală. Dacă o transformăm, însă, într-o dată - 31 august 2013 - e mult mai ușor. "Transformată astfel, ea devine un «pachet» realizabil pentru creier", explică specialiștii.
Unii experți în probleme de memorie mizează pe asocierile vizuale. Când facem cunoștință cu o persoană, este eficient să-i legăm numele de o imagine. De exemplu, pentru doamna Vulpescu, o vulpe furișându-se în ograda cu păsări etc.