Peisajul rutier care ţi se înfăţişează după vama ungară, după ce ai traversat Italia, Austria sau chiar Croaţia, Slovenia şi Ungaria, îţi evocă un tărâm rămas în feudalism. Căruţe care se târăsc alene pe şosele înguste, oameni care merg pe drum, pentru că nu au trotuare, gropi, denivelări, cimitire de animale strivite sub roţile maşinilor. O circulaţie periculoasă şi greoaie, pentru oameni care au timp. Mult timp... Iar occidentalii, dacă nu sunt veniţi în vacanţă, şi poate că nici atunci, chiar asta nu au - timp. Pentru un investitor, România este doar un loc pe harta globului, între alte câteva sute sau mii, un loc în care mărfurile sale trebuie să ajungă repede şi din care să plece la fel de repede. Autostrăzile sunt arterele prin care sângele afacerilor circulă la viteză normală. Ele nu sunt un lux!
Imaginaţi-vă cum este să proiectezi un automobil care are componente din toate colţurile României (sau lumii!), fără să ştii cât îţi face tirul cu piese pe drum. (O fi blocaj pe Valea Oltului sau nu? Poate a nins şi a alunecat un camion chiar când tu ai de finalizat o comandă importantă.) Şi cum e să primeşti avansul pentru această maşină, dar să nu ştii în cât timp, exact, cu minute dacă se poate, îţi va ajunge maşina de la Piteşti la clientul din, să zicem, Barcelona. Adăugaţi la această ecuaţie faptul că guvernanţii României ţi-au promis, de mai bine de un deceniu, că-ţi vor construi o autostradă care să lege Piteştiul de Ungaria, după ce tu ai produs în ţara lor mai mult de 3 000 000 (trei milioane!) de maşini, generând locuri de muncă, exporturi uriaşe şi, de ce nu, mândrie naţională. Ei bine, această autostradă nu e gata, nici măcar pe hârtie, pentru că domnul Şova, ce nume predestinat!, a şovăit un an şi jumătate, să dea drumul unei licitaţii pentru un studiu de fezabilitate, care mai fusese făcut o dată, dar sub altă guvernare! Motiv pentru şefii de la Dacia-Piteşti să ameninţe guvernul că o să-şi ia catrafusele şi-o să plece, dacă până în anul 2020, nu termină autostrada până la Sibiu. Plecare echivalând cu un baros în capul industriei auto, care nu înseamnă doar fabrica Dacia, ci şi sutele de mici companii care produc milioane de componente pentru constructorul de la Mioveni sau pentru cei din afara ţării. În 2014, industria auto a avut o valoare de 16 miliarde de euro, din care producţia de maşini a fost de 5,2 miliarde. Ei bine, specialiştii spun că vom trece munţii spre Sibiu cel mai devreme în 2022! Deci, depăşim termenul celor de la Dacia cu doi ani şi asta, în cazul fericit!
Dacă francezii vor părăsi România în deceniul următor, această piatră de moară ar trebui să atârne pe veci de gâtul guvernării Ponta! Care s-a gândit că prioritatea numărul unu a României este o autostradă care să lege Bucureştiul de staţiunile de ski de pe Valea Prahovei! Au şi ei nevoi stringente...