În dimineaţa zilei de 27 octombrie 1975, la baza americană din Loring, statul Maine, a răsunat alarma. Un obiect zburător neidentificat intrase în spaţiul de securitate aerian. Soldaţii au intrat în panică: această bază a armatei aerului nu este una obişnuită, în subteranele ei se ascunde un depozit ICBM (Intercontinental Balistic Misile) de rachete intercontinentale. Este doar una dintre cele 2000 de ascunzători pentru rachete balistice intercontinentale, susceptibile să răspundă instantaneu unui atac împotriva teritoriului american. Oare această alertă anunţă ofensiva sovietică de care americanii se temeau aşa de mult?
Un avion de vânătoare cu reacţie a decolat imediat de la bază, în timp ce, pe picior de război, întreg statul major s-a reunit în turnul de control, pentru a urmări desfăşurarea misiunii. La scurtă vreme, mesajul pilotului Sven Eichner îi anunţa că nu era vorba despre o rachetă sovietică, ci de ceva mult mai straniu: "Este un obiect asemănător cu o minge de rugby, lung cât patru camioane şi care planează. Nu am mai văzut niciodată aşa ceva". Urmărit îndeaproape de avionul lui Eichner, care primise ordinul să-l supravegheze fără să intervină, obiectul acela s-a învârtit în cerc timp de 40 de minute deasupra bazei, apoi a accelerat foarte tare şi a dispărut, spre uşurarea personalului de la sol.
Dar povestea nu s-a terminat aici. A doua zi, obiectul s-a întors şi a început să survoleze din nou baza, la o înălţime de 50 de metri, înainte de a ateriza lin între două hangare pline de rachete! Când vehiculele poliţiei militare l-au înconjurat din toate părţile, OZN-ul a decolat fulgerător, dispărând în văzduh. El nu a mai apărut la baza din Loring, dar nimeni nu îşi închipuia că această primă vizită marca începutul unei lungi serii de apariţii ale OZN-urilor pe teritoriile secrete ale ICBM, aflate peste tot în S.U.A.
La un pas de dezastru
Uluiţi, militarii nu mai ştiau ce să creadă: OZN-ul pe care îl văzuseră cu toţii cu câteva secunde înainte se volatilizase sub ochii lor. Deconcertaţi, s-au urcat în jeep-urile lor camuflate, când - în timp ce se îndepărtau - au văzut cum OZN-ul apare din nou, în acelaşi loc. Neştiind cum să reacţioneze, soldaţii au rămas pe loc. La rândul său, după ce a mai rămas o clipă în poziţia aceea staţionară, farfuria zburătoare s-a ridicat în aer la o altitudine mare şi a dispărut.
La cererea comandantului armatei aeriene a S.U.A., la scurtă vreme după consumarea evenimentelor, experţi în informatică şi tehnicieni militari au examinat cu minuţiozitate codurile de lansare şi ţintele fiecăreia dintre rachetele aflate în hangarul K-7, care fusese iradiat. Au rămas consternaţi, descoperind cu stupoare că toate datele fuseseră modificate. Acele coduri formate din şapte cifre, menite să împiedice lansarea rachetelor spre ţintele pentru care fuseseră programate, fără ordinul direct al preşedintelui american, sunt păstrate într-o geantă diplomat neagră, legată cu o cătuşă de mâna unui funcţionar, care îl însoţeşte întotdeauna pe preşedinte. Nici până în ziua de azi nu s-a aflat cum au putut fi ele modificate, din moment ce geanta a rămas neatinsă, în sertarul ei de la Casa Albă.
Din arhivele KGB
Episoade asemănătoare au devenit frecvente între 27 octombrie şi 19 noiembrie 1975, când OZN-urile au survolat în mod repetat bazele ICBM. Crezând de fiecare dată că era vorba despre avioane sovietice, personalul militar s-a convins până la urmă, în faţa regularităţii observaţiilor, că nu era vorba despre nişte intruşi tereştri. De fapt, în aceeaşi perioadă, fără ca americanii să ştie, şi sovieticii se confruntau cu aceeaşi problemă.
Când 124 de dosare OZN, aparţinând KGB-ului, i-au fost înmânate lui Pavel Popovici, general sovietic al armatei aerului şi preşedinte al Uniunii UFO internaţionale, el a reţinut un caz foarte interesant, despre care a vorbit ulterior într-un interviu. Pe 28 iunie 1983, într-o bază militară aflată în apropierea instalaţiilor nucleare experimentale de la Kapustin, pe malul fluviului Volga, patru martori au văzut un OZN deplasându-se pe deasupra bazei, mai mult de două ore. După spusele lor, când OZN-ul a survolat zona de stocare a armelor, el a trimis o rază strălucitoare în depozitul rachetelor. În raport nu s-a menţionat dacă era vorba despre rachete nucleare.
Un caz similar de neutralizare a rachetelor nucleare sovietice i-a fost semnalat reporterului de televiziune George Knapp, de către colonelul Boris Sokolov, de la Ministerul Apărării Naţionale Ruse. Sokolov susţinea că fusese dus de urgenţă cu avionul la o bază de rachete din Ucraina, pentru a i se înmâna un raport ultrasecret, care descria un incident ce se petrecuse cu câteva zile înainte, în octombrie 1983. Conform acelui raport, un OZN fusese la un pas de a declanşa cel de-al treilea război mondial, penetrând spaţiul aerian de deasupra bazei şi survolând rachetele nucleare. El a scos din funcţiune mecanismele automate de lansare a rachetelor şi astfel nu a putut fi doborât. Şi în cazul acesta, codurile de lansare ale rachetelor fuseseră schimbate, fiind astfel paralizată o parte din arsenalul nuclear sovietic.
În ciuda părţii îngrijorătoare a acestor evenimente, unii cercetători ai problemei estimează că intervenţiile OZN-urilor atât în Rusia, cât şi în America, în acea perioadă a războiului rece, au avut efecte pozitive asupra deciziilor conducătorilor militari. După cum spune ufologul Robert Dean, prima consecinţă notabilă a fost o ameliorare a contactelor între cei doi duşmani din Răsărit şi Apus.
Faptul că OZN-urile fuseseră confundate cu nişte rachete nucleare sovietice a fost cât pe-aci să declanşeze un război nuclear cumplit. Dean îşi aminteşte că, în perioada în care a lucrat pentru NATO, "SHAPE a intrat în stare de alertă nucleară maximală de trei ori". Pericolul declanşării unui astfel de război nuclear l-a incitat, de altfel, pe generalul Lemnitzer, comandantul şef al cartierului general NATO, să pornească un studiu aprofundat al OZN-urilor, pe o durată de trei ani, stabilind totodată o linie telefonică directă între el şi şeful de atunci al Pactului de la Varşovia (alianţa militară care reunea toate ţările socialiste din Europa, cu excepţia Iugoslaviei şi Albaniei).
Cu ochii pe noi
Doctorul Jim Hurtak, eminent ufolog de recunoaştere mondială, a relatat, în 1986, un episod care a implicat câteva OZN-uri ce au survolat nişte instalaţii nucleare secrete, destinate fabricării armelor cu plutoniu şi construite în mod ilegal de guvernul brazilian. După părerea lui Hurtak, apariţia OZN-urilor a atras atenţia mass-media, care a descoperit apoi instalaţiile nucleare. Construcţia lor nefiind constituţională, ele au fost închise.
Hurtak crede că astfel de evenimente sunt dovada intenţiilor bune ale extratereştrilor. După părerea lui Michael Hasemann, este destul de probabil ca această preocupare să se convertească în intervenţie activă, dacă oamenii ar ajunge la un punct de unde nu ar mai exista întoarcere, cu alte cuvinte, o autodistrugere. Mai rămâne doar de aflat de ce o inteligenţă extraterestră doreşte să intervină în evenimentele terestre pentru a împiedica un conflict nuclear. Pentru că ea a civilizat în urmă cu 20.000 de ani pământenii şi se simte responsabilă de soarta lor? Aceasta este însă o altă poveste, despre care vom vorbi într-un număr viitor al revistei.
O poveste ascunsă
Hurtak afirmă că extratereştrii nu ar ezita să intervină din nou, dacă spectrul războiului atomic ar ameninţa Terra, pentru că "supravieţuirea speciei omeneşti este mai importantă, pentru majoritatea civilizaţiilor extraterestre, decât distrugerea sa".
Pentru biologul John Mack, motivele care i-ar împinge pe extratereştri să intervină în întâmplările de pe Pământ sunt mai puţin altruiste: "Este probabil ca supravieţuirea speciei omeneşti să conteze la bunăstarea unor fiinţe pe care încă nu le-am întâlnit". După părerea lui, extratereştrii nu ar interveni decât în caz de forţă majoră şi, poate, pentru un motiv superior, cum ar fi echilibrul cosmosului ca tot unitar.
Rămâne de văzut în ce măsură intervenţia extratereştrilor a influenţat rezultatul războiului rece. Dar acest capitol al istoriei nu va putea fi scris decât atunci când armatele rusă şi americană vor dezvălui tot ceea ce ştiu despre fenomenul OZN.
Un caz
Luat de către forţele de ordine?
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
