Greenpeace România învinge mafia lemnului

În copilărie, în fiecare primăvară, mâncam frunze proaspete de fag.

Sunt verzi-gălbui, acrişoare, bogate în vi­tamina C şi folosite în salate. Toamna, parcă la întrecere cu veveriţele şi mistreţii, mâncam jir, fructul fagului, cu gust de alune, puţin amărui. De multe ori, noi, copiii, că­utam să ajungem cu caprele în cele mai îndepărtate desişuri de fag, acolo unde găseam arbori monumentali, de peste 200 de ani, cu coaja netedă, de care ne lipeam frunţile şi cu care stăteam de vorbă, ca în jocul telefonul fără fir... Fagii din Puşcaşu şi din Dosul Ierului erau cei mai frumoşi. Creşteau drept spre cer, până la 45 de metri, dând impresia unor soldaţi împietriţi în postul de pază. Cu aceste imagini în suflet, abia mai târziu am înţeles că pădurile de fag sunt o binecuvântare pentru planeta Pământ. Nu şi la noi! Dacă, potrivit cronicarilor, în străvechime, fagul se întindea din Carpaţi până în Siberia, astăzi - "insulele" rămase sunt în pericol să cadă sub asaltul nebunesc al mafiilor lemnului. Iată de ce o organizaţie ecologistă trimisă parcă de pronia cerească printre noi, Greenpeace, cu toate ramificaţiile ei (cum ar fi Greenpeace România), a intrat în lupta pentru salvarea fagului. De trei ani, prin insistenţe greu de descris, derulează o campanie în România, pentru a include cele mai valoroase păduri seculare de fag în patrimoniul mon­dial UNESCO. Finalizarea procedurii presupune realizarea unei documentaţii specifice, investigaţii de teren, măsu­rători şi inventarieri. Operaţiuni derulate de Greenpeace, nu de statul român! Deşi România are cea mai mare su­prafaţă de păduri virgine de fag din arealul euro-asiatic, de circa 2 milioane de hectare, ţări precum Slovacia, Ucraina şi Germania, cu suprafeţe mult mai mici, i-au luat-o îna­inte, reuşind să includă pădurile lor de fag în UNESCO, încă din anii 2007-2011, în cadrul proiectului "Pădurile de fag, patrimoniu natural comun al Europei". Anul 2015 este, în sfârşit, şansa făgetelor româneşti. Nu mi-a venit să cred că, în parlament, încă din iunie 2014, Comisia per­manentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a participat la o reuniune cu re­prezentanţii Greenpeace România, privind susţinerea pă­durilor de fag. În mod remarcabil, deputatul Traian Igaş, preşedintele comisiei, a fost cel mai vocal apărător al aces­tor păduri, deşi provine dintr-un partid repetent la capitolul ecologie. În aceste zile, iată, Comisia parlamentară "salută transmiterea formularului pentru înscrierea pădurilor de fag ale României către Secretariatul Comitetului Patrimo­niului Mondial UNESCO de la Paris (acţiune realizată de Ministerul Mediului, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Ministerului Afacerilor Externe)". După toate semnalele, Greenpeace a învins încă o dată sistemul, reuşind să-i transforme pe "lupii" pădurilor în paznicii ei grijulii, deşi noul cod silvic, votat de acelaşi parlament zilele trecute, la comanda marilor devoratori de pădure, menţine multe prevederi care scandalizează societatea civilă. Există, to­tuşi, o speranţă: având în vedere că ţara care a pledat pentru extinderea zonelor protejate, obligându-ne la acţiune, este Germania, suprafaţa pădurilor de fag (30% din codrii României) ar trebui să nu mai scadă, ci să creas­că. Să ne alăturăm Greenpeace în lupta pentru protejarea planetei şi să facem donaţii pe http://www.greenpeace.org/romania/ro/ prin redirec­ţio­narea a 2% din impozitul pe venit. Este un minim legal, prin care ne putem arăta gratitudinea faţă de o luptă atât de dreaptă.