Greenpeace România învinge mafia lemnului

Ion Longin Popescu
În copilărie, în fiecare primăvară, mâncam frunze proaspete de fag.

Sunt verzi-gălbui, acrișoare, bogate în vi­tamina C și folosite în salate. Toamna, parcă la întrecere cu veverițele și mistreții, mâncam jir, fructul fagului, cu gust de alune, puțin amărui. De multe ori, noi, copiii, că­utam să ajungem cu caprele în cele mai îndepărtate desișuri de fag, acolo unde găseam arbori monumentali, de peste 200 de ani, cu coaja netedă, de care ne lipeam frunțile și cu care stăteam de vorbă, ca în jocul telefonul fără fir... Fagii din Pușcașu și din Dosul Ierului erau cei mai frumoși. Creșteau drept spre cer, până la 45 de metri, dând impresia unor soldați împietriți în postul de pază. Cu aceste imagini în suflet, abia mai târziu am înțeles că pădurile de fag sunt o binecuvântare pentru planeta Pământ. Nu și la noi! Dacă, potrivit cronicarilor, în străvechime, fagul se întindea din Carpați până în Siberia, astăzi - "insulele" rămase sunt în pericol să cadă sub asaltul nebunesc al mafiilor lemnului. Iată de ce o organizație ecologistă trimisă parcă de pronia cerească printre noi, Greenpeace, cu toate ramificațiile ei (cum ar fi Greenpeace România), a intrat în lupta pentru salvarea fagului. De trei ani, prin insistențe greu de descris, derulează o campanie în România, pentru a include cele mai valoroase păduri seculare de fag în patrimoniul mon­dial UNESCO. Finalizarea procedurii presupune realizarea unei documentații specifice, investigații de teren, măsu­rători și inventarieri. Operațiuni derulate de Greenpeace, nu de statul român! Deși România are cea mai mare su­prafață de păduri virgine de fag din arealul euro-asiatic, de circa 2 milioane de hectare, țări precum Slovacia, Ucraina și Germania, cu suprafețe mult mai mici, i-au luat-o îna­inte, reușind să includă pădurile lor de fag în UNESCO, încă din anii 2007-2011, în cadrul proiectului "Pădurile de fag, patrimoniu natural comun al Europei". Anul 2015 este, în sfârșit, șansa făgetelor românești. Nu mi-a venit să cred că, în parlament, încă din iunie 2014, Comisia per­manentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a participat la o reuniune cu re­prezentanții Greenpeace România, privind susținerea pă­durilor de fag. În mod remarcabil, deputatul Traian Igaș, președintele comisiei, a fost cel mai vocal apărător al aces­tor păduri, deși provine dintr-un partid repetent la capitolul ecologie. În aceste zile, iată, Comisia parlamentară "salută transmiterea formularului pentru înscrierea pădurilor de fag ale României către Secretariatul Comitetului Patrimo­niului Mondial UNESCO de la Paris (acțiune realizată de Ministerul Mediului, cu sprijinul Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe)". După toate semnalele, Greenpeace a învins încă o dată sistemul, reușind să-i transforme pe "lupii" pădurilor în paznicii ei grijulii, deși noul cod silvic, votat de același parlament zilele trecute, la comanda marilor devoratori de pădure, menține multe prevederi care scandalizează societatea civilă. Există, to­tuși, o speranță: având în vedere că țara care a pledat pentru extinderea zonelor protejate, obligându-ne la acțiune, este Germania, suprafața pădurilor de fag (30% din codrii României) ar trebui să nu mai scadă, ci să creas­că. Să ne alăturăm Greenpeace în lupta pentru protejarea planetei și să facem donații pe http://www.greenpeace.org/romania/ro/ prin redirec­țio­narea a 2% din impozitul pe venit. Este un minim legal, prin care ne putem arăta gratitudinea față de o luptă atât de dreaptă.