Din reţetele domnului farmacist Bobaru: SALCIA (Salix alba)

Înainte să se transforme în celebra aspirină, cel mai cunoscut şi mai folosit medicament de pe Terra, strămoşii noştri divinizau salcia, pentru că le alina durerile de tot felul, le potolea reumatis­mul, infecţiile şi febra. Prepara­tă sintetic, pe scară industrială, aspirina a împins în uitare coaja de salcie, un medicament biologic cu acelaşi efect. Abia în zilele noastre, când efec­tele secundare ale as­pi­rinei sintetice au început să alar­meze prin nocivi­ta­tea lor, cercetarea ştiinţi­fică se în­toarce la reme­diile din plan­te, în cazul de faţă, la coaja de salcie, care nu pre­zintă niciun pericol pen­­tru stomac.

Descrierea plantei

Prin coroana ei plângă­toare, cu tulpina aplecată, cu ramuri subţiri, mlădioa­se, care atârnă până la pământ, salcia este un arbore foarte uşor de recunoscut. Scoarţa tânără este netedă, cenuşie-verzuie, frunzele sunt lungi de 4-10 cm şi au formă de lance. Înfloreşte înainte de a înfrunzi. Este nelipsită de pe malul luncilor, de pe toate văile râu­rilor şi din zăvoaie, având mari cerinţe de umiditate. Are o putere extraordinară de regenerare, de unde şi prezenţa ei în tradiţiile populare de purificare şi în cele religioase.

Recoltare şi uscare

Dacă recoltarea părţilor aeriene ale plantelor me­dicinale (frunze, flori, seminţe, fructe) se face eşalo­nat, începând de primăvara până toamna târziu, recol­ta­rea scoarţei copacilor, deci şi a scoarţei de salcie, se face doar primăvara, odată cu începerea circulaţiei se­vei (martie-mai). În această perioadă, coaja se înde­păr­tează cel mai uşor de pe partea lemnoasă a trun­chiu­­lui. Se folosesc ramurile şi tulpinile în vârstă de 2-4 ani, făcându-se incizii longitudinale, cu ajutorul unui cuţit. Prin jupuire, scoarţa are aspectul unui jgheab, care se scurtează apoi în fragmente de 10-20 cm, după care urmează procesul de uscare. Uscarea na­turală se face în şoproane, podurile caselor, veran­de sau di­rect la soare, când condiţiile atmosferice o permit. În spaţiile de uscare trebuie să existe o ven­ti­laţie sufici­entă, ele trebuie să fie curate şi chiar dezin­fectate cu fum de pucioasă, pentru a preveni apariţia mucega­iului.
Uscarea artificială durează mai puţin şi este de preferat în cazul când umiditatea relativă a aerului este mai mare de 70% sau temperatura atmosferică sub 10°. În gospodărie, uscarea artificială se face într-un cuptor de aragaz, la foc mic, cu uşa întredes­chisă, sau într-un cuptor electric cu convecţie, când tempe­ratura poate fi setată la 60° - 70°. Timpul de us­care este de aproximativ o oră.
În scopuri terapeutice, pe lângă scoarţa de salcie, se folosesc şi amenţii (mâţişorii), care apar pe ramu­rile tinere înaintea frunzelor şi conţin o substanţă estrogenică asemănătoare hormo­nilor feminini.

Compoziţia chimică

Scoarţa de salcie conţine în principal sali­cină, taninuri, flavonoide şi rezine. În amenţi (mâ­ţişori) se află o substanţă estrogenică, care, transformată într-un preparat gemoderivat, ame­liorează sindro­mul premenstrual şi menopauza.

Preparate din salcie
- Pentru administrare internă -

Pulberea

Scoarţa uscată se macină foarte fin, într-o râşniţă de măcinat cafeaua, şi se foloseşte ca atare. Se ia câte un vârf de linguriţă, de 2 ori pe zi, cu puţină miere, sirop sau suc natural.

Infuzia

Mod de preparare: 2 linguri de scoarţă de salcie, recoltată de pe ramuri tinere, de un an, uscată şi mărunţită groscior, se opăresc cu 250 ml de apă fiartă, se lasă la infuzat 30 de minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.

Decoctul

Mod de preparare: 4 linguri de scoarţă de salcie, scoase de pe ramuri de 2-4 ani, uscată şi mărunţită groscior, se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală umezită. Se îndulceşte, ca şi infuzia, cu miere.

Tinctura

Mod de prepa­rare: 20 de grame de scoarţă de salcie uscată şi mărunţită groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospo­dă­rie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrea­ză prin tifon, după care se lasă la de­can­tat în frigider, timp de 6 zile, pen­tru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în reci­piente de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data pre­parării. Dacă se observă depuneri pe perioada păs­trării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic

Mod de preparare: 50 grame scoarţă de salcie uscată şi mărunţită groscior se lasă la macerat într-un litru de vin alb, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se fil­trează fără stoarcerea reziduului şi apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se par­tea limpede de rezi­duul depus la fun­dul vasului. Se va completa cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de 1 an de zile (la temperatura camerei, dacă vinul are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade). În cazul concentraţiei mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păs­tra la frigider.
Datorită conţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, nu se reco­man­dă administrarea lor condu­că­­tori­lor auto sau persoanelor cu in­toleran­ţă la alcool.

Tratamente interne

Nota farmacistului: Dure­rea este un rău necesar, pen­tru că este un prim simptom al unei boli, iar de cele mai multe ori, omul ajunge în far­macie sau în faţa medicului, forţat de durere. Indiferent unde este localizată ea, prima reac­ţie a celui suferind este să ia ceva ca s-o potolească. Ma­rea ma­jo­ritate a bolilor infec­ţi­oase şi inflama­to­rii sunt însoţite şi de creşterea tem­peraturii cor­pu­lui. Pentru a­ces­te două simpto­me prin­cipale (durerea şi hiper­ter­­mia), ce înso­ţesc foarte multe boli, salicina din salcie este cea mai eficientă.
(Farmacia Faltis prepară capsule pe bază de scoar­­ţă de salcie şi de rădăcină de lemn-dulce, pen­tru combaterea diverselor dureri de diferite etiologii.)

* Boli virale - răceală, gripă, guturai
Notă: Cele mai supărătoare boli ale sezonului rece sunt cele de natură virală care apar, adesea, şi spre sfâr­şitul sezonului rece, când credem că am scăpat de gripe şi de răceli. De bază este tratamentul simpto­ma­tic al acestor boli. Recomand pentru aceasta o com­binaţie de ceai de flori de tei, măceşe şi scoarţă de salcie. Aceste ceaiuri nu ar trebui să lipsească din dulăpiorul cu medicamente specifice sezonului rece. Se poate obţine foarte uşor, după următoarea reţetă: 2 linguri de scoarţă de salcie se pun la fiert, timp de 15 minute, cu o cană de apă. Se adaugă 2 linguri de mă­ceşe, lăsându-se la fiert alte câteva minute. În final, se adaugă 2 linguri de flori de tei, lăsându-se la infuzat (în repaos) 5 minute. Se fitrează decoctul şi se în­dulceşte, după gust, cu miere. Se bea călduţ, câte 2-3 căni pe zi.

* Boli ale aparatului respirator - traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii (sunt compli­caţii frecvente ce însoţesc bolile sezonului rece)
Pulberea: se administrează câte o jumătate de linguriţă, de 3 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndulcit după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.

* Tratamentul şi prevenirea bolilor aparatului cardiovascular şi cerebral
Pulberea: se administrează câte o jumătate de linguriţă, de 2 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi.

* Boli ale aparatului circulator periferic - varice, flebite, hemoroizi, fragilitate capilară, telangiectazia (capilare dilatate), venectazii (vene dilatate)
Pulberea: se administrează câte o jumătate de linguriţă, de 3 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Tinctura: se iau câte 30 de pică­turi, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo bi­loba sau saschiu.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli ale aparatului urogenital - cistite, pielite, metroragii, micoze, colici renale
Pulberea: se administrează câte o jumătate de linguriţă, de 3 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni de ceai pe zi, îndul­cit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adău­gate într-o cană de ceai de pă­pădie.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Bolile sistemului nervos central
În anul 2013, o comunicare directă, pe fluxul de informaţii medicale, către profesioniştii din domeniul sănătăţii arăta aşa: "Acidul acetilsalicilic ar putea fi utilizat în curând şi pentru calmarea stărilor de furie. O echipă de cercetători americani, de la Universitatea din Chicago, a descoperit că, pe lângă efectele în reducerea inflamaţiilor, derivaţii de acid salicilic pot induce şi o stare de calm. Cercetarea sugerează că inflamaţia îi face pe oameni să fie predispuşi la accese de furie, iar derivaţii salicilici au efect de cal­mare a stărilor de furie şi agresivitate".
Pulberea: se administrează câte o jumătate de linguriţă, de 3 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi, în­dulcit după gust, cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.

* Boli neurologice - cefalee, migrenă, accidente vasculare, distonii neurovegetative, nevralgia de trigemen
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndul­cit, după gust, cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit, după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de odolean.
Vinul: se adminis­trează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli de natură inflamatorie, reumatism şi gută
Pulberea: se admi­nis­trează câte o jumă­tate de lin­gu­­riţă, de 3 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, în­dulcit după gust cu mie­re.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai (divers).
Vinul: se iau câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli ale cavităţii bucale - afte, gingivite, micoze, abcese dentare
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndul­cit cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tătăneasă.
Vinul: se iau câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Afecţiuni ale aparatului osteo-articular - artroze, spondiloze
Pulberea: se administrează câte o jumătate de lin­guriţă, de 3 ori pe zi, după masă, cu puţină miere.
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndul­cit după gust cu miere.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai (divers).
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Bolile frigului - hipotermie, degerături
Un bun tratament în ameliorarea bolilor frigului îl reprezintă consumul unui ceai fierbinte care să con­ţină printre altele scoarţă de salcie şi flori de tei.

Tratamente externe

Băile călduţe la picioare (ca şi ceaiurile fier­binţi) sunt remedii recunoscute în tratamentul bolilor ce au cauze virale (gripa, răceala, afecţiunile căilor respira­torii superioare). Vă prezint în conti­nuare un aseme­nea preparat:
Se aleg ramuri tinere de salcie ( cât mai subţiri) şi se taie în bucăţi de aproximativ 5 -10 cm. Se prepară o fiertură din 500 g plantă la 5 litri de apă, în care se adaugă un pumn de sare grunjoasă (pentru murături). Se pot face băi locale, la picioare, sau fiertura poate fi turnată în apa din cadă.

Pentru informaţii despre procesarea plantelor me­dicinale sau despre alte preparate produse în labora­torul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Pre­paratele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei http://www.farmaciafaltis.ro/
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică far­­maceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.