- Prezentarea cazului Udrea doar ca pe o "demolare a lui Băsescu" este o simplificare incorectă a realităţii. Anchetele DNA nu o vizează doar pe Elena Udrea, ci un întreg sistem. După cum am văzut zilele acestea, nu este menajat nici premierul Victor Ponta, al cărui cumnat a fost reţinut pentru evaziune fiscală şi deturnare de fonduri europene. Doamna Udrea a căutat cu disperare să se victimizeze, să demonstreze că este un caz excepţional şi că face obiectul răzbunării unor forţe malefice, care ar urmări să controleze întreaga populaţie şi să intimideze justiţia. Doar că justiţia nu pare a fi intimidată de nimeni, cel puţin deocamdată, iar doamna Udrea este doar unul din foştii demnitari care au luat calea arestului Poliţiei Capitalei - sau a arestului la domiciliu, care tot arest este - sau a penitenciarelor, alături de păpuşarii politicienilor ticăloşiţi, ca Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu. Toate aceste elemente sugerează mai degrabă demolarea unui sistem, nu doar a unui preşedinte. Să nu evităm însă subiectul Traian Băsescu, tocmai pentru că el a promis că va demola "sistemul ticăloşit". Se pare că această demolare este pe cale să reuşească, datorită instituţiilor create cu sprijinul şi sub protecţia lui Traian Băsescu, dar nu putem să nu ne întrebăm dacă fostul preşedinte şi-a dorit cu adevărat un astfel de cutremur existenţial al sistemului sau a încercat să "joace la două capete", dând satisfacţie aliaţilor occidentali prin demararea unei reforme a justiţiei cu accent pe combaterea corupţiei, în timp ce, în culise, proteja cel puţin câteva filiere de tip mafiot. Este greu de înţeles altfel cum de a prosperat reţeaua creată în jurul lui Dorin Cocoş, din care făceau parte importanţi membri ai PDL susţinători ai Elenei Udrea, ca de pildă Gheorghe Ştefan (Pinalti). Să nu fi ştiut preşedintele, care, după propriile declaraţii, avea acces la diverse surse de informaţii, de practicile comisioanelor de 10% de la Ministerul Dezvoltării, pe care le denunţă azi la unison foştii subalterni ai Elenei Udrea? Să nu fi avut nici o bănuială în privinţa despăgubirilor ilegale de zeci de milioane de euro acordate pentru drepturi litigioase, la presiunile Alinei Bica, după cum reiese din dosarul de anchetă al fostei şefe a DIICOT? Este greu de imaginat, mai ales că domnul Băsescu s-a arătat întotdeauna impecabil informat, când a vrut - de pildă atunci când a dorit (pe drept cuvânt) să blocheze numirea Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al justiţiei. Este adevărat că, deocamdată, la adresa fostului preşedinte nu există decât suspiciuni bazate pe logică, nu şi dezvăluiri concrete, iar dacă domnul Băsescu a fost destul de prudent şi abil, este posibil ca ele nici să nu apară. Admiratorii săi vor continua probabil să-l creadă pe cuvânt şi să-şi pună speranţele în el, mai ales când îl compară cu succesorul său, mai puţin competent şi destul de inabil. În fond, şi pe Ion Iliescu l-au adorat mulţi, ani de zile, în ciuda morţilor din decembrie 1989 şi a mineriadelor. Pentru cei care aleg însă să spună, ca Descartes, "mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist", imaginea domnului Băsescu începe să se întunece. Depinde deci în ce tradiţie intelectuală şi morală ne situăm.
- După o părelnică pace pe tema justiţiei, între preşedintele Klaus Iohannis şi parlament, prelungirea imunităţii lui Varujan Vosganian a reactivat războiul. Care dintre beligeranţi va obţine victoria?
- Într-adevăr, părelnică a fost pacea dintre preşedintele Johannis şi Parlament, pe tema luptei anti-corupţie. Mai degrabă o reacţie de teamă şi derută în rândul aleşilor naţiunii, după votul din 16 noiembrie, combinată cu o stratagemă a lui Victor Ponta de a se relansa după înfrângerea obţinută la prezidenţiale. După exerciţiul de demagogie al lui Varujan Vosganian din Senat, însă, situaţia pare să se fi schimbat, dar nu votul PSD ar trebui să ne atragă atenţia, ci al senatorilor PNL, care, în pofida avizului pozitiv al comisiei juridice, a contribuit decisiv la salvarea domnului Vosganian de rigorile anchetei DIICOT. Or, PNL, marele şi noul PNL, ar trebui să fie partenerul politic al preşedintelui Johannis, în eforturile sale de schimbare a modului în care se face politică în România. Iată însă că noul PNL, la unison cu fostul preşedinte al vechiului PNL, Călin Popescu Tăriceanu, l-a sfidat fără jenă pe noul preşedinte al României. Mai mult, după votul din Senat, nu co-preşedinta PNL Alina Gorghiu a fost cea care a cerut imediat demisia domnului Vosganian din PNL, ci pdl-istul Vasile Blaga, şi nici prea multă revoltă nu s-a înregistrat în rândurile liberalilor. Nu ar trebui să fim surprinşi, căci "noii" pnl-işti de azi sunt de fapt vechii pnl-işti de ieri, aceiaşi de pe vremea domnului Tăriceanu şi a lui Crin Antonescu, adică tot cei care tunau şi fulgerau împotriva "abuzurilor" DNA şi desfiinţau statul de drept în iulie 2012. Schimbarea la faţă a PNL din toamna lui 2014 se dovedeşte a fi fost doar de faţadă, şi nu de fond, petrecută sub presiunea opiniei publice şi a logicii unei campanii electorale, în care PDL s-a străduit mai mult decât PNL să-l învingă pe Victor Ponta. Este adevărat că şi cazul Vosganian este mai deosebit: vechi membru al PNL şi fost ministru, domnul Vosganian ştie probabil multe şi, dacă ar ajunge în anchetă, ar putea ceda în faţa procurorilor - căci am văzut cu toţii cât este de emotiv - punându-şi în dificultate mai mulţi colegi de guvernare. Dincolo de aceste aspecte concrete, detectăm atât în PNL, cât şi în restul Parlamentului, elementele unei fronde la adresa preşedintelui şi a instituţiilor implicate în lupta anti-corupţie, mai ales după condamnările definitive primite de foştii miniştri ai guvernului Tăriceanu şi ai guvernului USL şi arestarea preventivă a fostului ministru de interne Cristian David. În consecinţă, preşedintele Johannis, care nu are aceleaşi legături de solidaritate cu membrii guvernului Tăriceanu şi, probabil, nu se teme de dezvăluirile lor, se găseşte astăzi izolat la Cotroceni, în lupta sa pentru întărirea statului de drept şi constată că nici măcar nu controlează partidul pe care a crezut că l-a condus. Implicaţiile acestei situaţii sunt multiple şi ne vor ţine în priză multă vreme de acum înainte. Nu cred însă că vom asista în final la o restauraţie a ordinii corupte create după decembrie 1989. Aceasta a devenit inacceptabilă, atât pentru români cât şi pentru aliaţii noştri occidentali, care nu pot lăsa apărarea flancului estic al NATO pe mâna unei bande de mizerabili, decişi să-şi distrugă ţara pentru a se îmbogăţi, cum s-a întâmplat în Ucraina. Fie că-i convine sau nu, dacă vrea să supravieţuiască, PNL va fi nevoit să înţeleagă şi el acest lucru.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
