Bolile iernii: Sănătate cu alimente

Dureri de gât şi laringită

Se spune că în campania electorală din anul 2008 medicii americani le-au făcut recomandări stricte candidaţilor la preşedinţia SUA: "Tăceţi, ori de câte ori se poate. Beţi mai multe lichide ca de obicei. Şi nu vorbiţi niciodată în şoaptă." Şoptitul supune corzile vocale la un efort mai mare, iar în perioada premergă­toare alegerilor, candidaţii erau obligaţi să vorbească atât de mult, încât riscul unei laringite trebuia luat în seamă. În consecinţă, ei au apelat la remedii naturale, pentru a-şi proteja glasul. "Wallstreet Journal" şi "New York Times" au relatat că Barack Obama îşi îngrijea vocea cu apă fier­binte în care amesteca lămâie, miere şi ghim­bir. John McCain lua câte o linguriţă de ulei de măsline, înainte de participarea la o dez­batere. Trebuie să adăugăm însă că iritarea corzilor vocale poate fi provocată nu numai de suprasolicitare, ci şi de prezenţa unei infecţii.

Cauze

Durerile în gât nu semnalează neapărat o inflamare a corzilor vocale. Dificultatea la înghiţit şi vorbit reprezintă cel mai adesea primul simptom al unei infecţii virale, cum ar fi răceala, gripa sau rujeola. Cauza poate fi şi de natură bacteriană, de exemplu, o amigdalită sau o infecţie cu streptococ. De asemenea, aler­giile, aerul uscat sau po­luat şi refluxul gastroeso­fa­gian se pot afla, şi ele, la ori­ginea a­ces­­tor dureri. În mo­men­tul când aţi constatat că aveţi fe­bră, ar fi indicat să consultaţi un medic, deoarece poate fi vor­ba de o infecţie strep­toco­cică, iar aceas­ta tre­buie tratată medi­camentos, fiind posibil ca, în timp, să dea naştere unei afec­ţiuni reuma­tice. Toate ce­le­lalte dureri în gât nu durează de obicei mai mult de cinci până la şapte zile şi dispar, în general, de la sine.
Bolnavii obişnuiesc să sugă bomboane de tuse pentru a-şi ameliora astfel senzaţia de durere sau ră­guşeala, dar efectul calmant provine, de fapt, dintr-o mică anesteziere locală, deci nu poate fi decât tem­po­­rar. Este de preferat să acţionăm asupra ţesutului inflamat, liniştindu-l cu ajutorul unor alimente şi plante medicinale.

Alimente cu efect terapeutic contra durerilor în gât şi a laringitei

Dacă simptomele s-au cronicizat, ar fi bine să vă adresaţi unui medic, pentru a vă asigura că în spatele lor nu se află o afecţiune mai gravă. Atâta timp cât acestea încă nu sunt cronice, puteţi încerca să între­buinţaţi alimentele prezentate mai jos, care au o acţiune directă asupra ţesutului laringian, reuşind să-l calmeze.
*** Rodia - Acest fruct biblic, des­pre care se crede că ar fi totuna cu "mărul" din grădina Edenului, are o în­delungată tradiţie de utilizare, ca anes­tezic, în zona gâtului, de la populaţiile din Anzi şi până în India. Rodia con­stituie un antiseptic cu spectru larg, con­ţinând cel puţin nouă substanţe care întăresc sistemul imunitar. Se bea sucul, cu înghiţituri mici, repartizat pe toată durata zilei, alternând cu apă.
*** Ghimbirul - La fel ca ustu­roiul, ghimbirul este şi el un remediu excelent împotriva durerilor în gât. Se mănâncă miere, la care s-a adăugat ghimbir proaspăt, ori se poate prepara o gargară din zeamă de lămâie, oţet, ceai de ghimbir şi miere.
*** Cardamomul este cea mai bună sursă de cineol. El combate cu succes atât senzaţia de durere, cât şi laringita sau faringita.
*** Usturoiul, supranumit "penicilina ruseas­că", este un antiseptic imbatabil, care stimulează totodată sistemul imunitar şi ar trebui să fie totdeauna prima opţiune în tratarea inflamaţiilor apărute pe căile respiratorii. Este de presupus că şi rudele sale apro­piate, ceapa şi arpagicul, au un efect similar, mai ales că ceapa conţine o can­titate mai mare de quercetină de­cât usturoiul (quercetina este un flavonoid cu pu­ternice proprietăţi anti­oxi­dante). Evreii din Cochin, o veche aşezare evreias­că din India, întrebuinţau ca leac pentru durerile în gât, un decoct de ceapă cu zeamă de lămâie.
*** Salvia se poate administra fie ca infuzie, îmbunătăţindu-i gustul cu puţină zeamă de lămâie şi miere, fie sub forma unui amestec mai îndrăzneţ, de infuzie cu usturoi, ghimbir şi ceapă, eventual cu un adaos de ulei, miere sau oţet. Un studiu clinic din anul 2006 a confirmat valoarea terapeutică a salviei ca re­mediu împotriva inflamaţiilor din zona gâtului. Parti­cipanţilor la test li s-a aplicat în gât, prin pul­verizare, o soluţie cu 15% salvie, verificându-se apoi inten­sitatea durerii timp de două ore, la intervale de 15 minute. Ameliorarea a fost evidentă.
*** Cimbrul - Numeroase preparate farma­ceutice, utilizate curent contra durerilor în gât, a laringitei, bronşitei şi tusei, conţin cimbru. Această plantă medicinală ajută la eliminarea mucusului din căile respiratorii, are acţiune antiseptică şi întăreşte sistemul imunitar. Iată cum puteţi profita de însuşirile ei binefăcătoare. Ca să pregătiţi un decoct pentru gargară, fierbeţi cimbrul în apă, la foc mic, 10-20 de minute. Dacă doriţi, adăugaţi-i lămâie şi miere, pentru gust. Sau beţi un ceai de cimbru - cel mai bine, la aproximativ jumătate de oră după îngurgitarea unor condimente iuţi, ca usturoiul, ardeiul iute, hreanul sau wasabi.
** Lichidele - La celebra clinică Mayo din SUA, pacienţii cu dureri în gât sunt sfătuiţi să-şi dubleze consumul de lichide, fiindcă acestea le flui­dizează secreţiile, astfel încât ele pot fi evacuate mai uşor prin tuse. Şi întrebuinţarea unui umidificator pen­tru obţinerea unui nivel optim al umidităţii aerului din încăpere contribuie la ameliorarea simptomelor.
** Zeama de lămâie cu miere - Acesta este un leac tradiţional contra durerilor în gât şi a larin­gitei. La clinica Mayo se recomandă să se amestece zeamă de lămâie şi miere într-un pahar cu apă fierbinte, lăsând mixtura să se răcească înainte de a o bea. Lămâia ajută la eliminarea mucusului, iar mierea căptuşeşte mucoasa faringiană cu un strat protector.
* Anasonul ajută împotriva tusei productive şi a altor probleme ale căilor respiratorii, datorită ac­ţiunii sale expectorante. Zdrobiţi una sau două lin­guriţe de seminţe de anason, turnaţi peste ele apă clocotită şi aşteptaţi să infuzeze 10-15 mi­nute. Strecuraţi ceaiul înainte să-l beţi. Îi puteţi adăuga şi pu­ţin lemn-dulce, cu condiţia să nu suferiţi de hipertensiune ori de un deficit de potasiu.
* Fructele congelate şi sucurile de fructe - Fructele păstrate la congelator, cum ar fi strugurii, căpşunile, afinele, ba­nanele scoase din coajă sau pe­penii, sunt o delicatesă care, pe lângă gustul excelent, prezintă şi avantajul de a ne calma gâtul iritat. Şi îngheţata de fructe, sor­betul şi cuburile de gheaţă ne pot fi de ajutor. Ni se poate părea paradoxal, dar "American Cancer Society" recomandă, la durerile de gât, alimente reci sau chiar congelate.
* Uleiul de măsline - De ce n-am testa şi metoda lui John McCain, încercând să prevenim răguşeala cu o lingură de ulei de măsline? Acesta e un remediu tradiţional, numai că, din păcate, nu dispunem de studii care să-i confirme efec­tele. Totuşi, deoarece se ştie că el este o sursă sănă­toasă de acizi graşi mononesaturaţi, nu strică să înghiţim din când în când câte o lingură.

Alimente de consumat cu prudenţă

Când aveţi dureri în gât sau laringită, multe alimente şi băuturi nu vă fac bine. Evitaţi-le mai ales pe cele ce urmează:
Băuturile cu cofeină - E recomandabil să beţi cât mai mult atunci când vă doare gâtul, însă băuturile care conţin cofeină elimină apa din ţesuturi. De aceea, este mai indicat să vă hidrataţi cu apă, supe sau chiar cuburi de gheaţă.
Excesul de alcool - Consumul mare de alcool poate irita gâtul şi corzile vocale, reprezentând el însuşi factorul declanşator al unei laringite.
Alimentele care provoacă arsuri la stomac - Acidul gastric urcat în esofag poate irita gâtul, ducând în final şi la o laringită. Renunţaţi la alimentele care favorizează refluxul, în special la cele acre, cum sunt roşiile, ca şi la sosurile şi mâncărurile grele, de pildă cartofii prăjiţi.

Din cămara cu ierburi de leac

Unele plante medicinale fac minuni la un gât iritat, din care iese o voce răguşită. Următoarele două sunt campioane incontestabile.
Unguraşul (Marrubium vulgare) - Unguraşul comun reprezintă un ajutor nepreţuit la problemele gâtului sau ale bronhiilor. Doza recomandată pentru infuzie este de 2 linguriţe de plantă uscată la o cană de apă clocotită. În ceai mai puteţi pune lămâie, lemn-dulce sau pulbere (ori picături) de ştevie.
Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) - Lemnul-dulce calmează durerile în gât şi contribuie la elimi­narea mai rapidă a mucusului, fiind întrebuinţat de secole în Europa şi China. În cartea sa "Chinese Hea­ling Foods and Herbs", renumitul farmacolog dr. Albert Y. Leung prezintă o serie de argumente ştiinţi­fice în sprijinul administrării lemnului-dulce în astm, menţionând, totodată, şi rolul lui ca leac tradiţional contra durerilor în gât. El ne recomandă să dăm într-un clocot 5-7 linguriţe de lemn-dulce, cu 3 căni de apă, apoi să lăsăm vasul pe foc mic, până când lichi­dul scade la jumătate.
Deşi lemnul-dulce vă poate fi de folos, nu e bine să beţi prea mult. Printre alte efecte nedo­rite, o administrare îndelungată - care depă­şeşte şase săptămâni - poate provoca sau agra­va hipertensiunea. În cazul când durerile în gât persistă în tot acest timp, adresaţi-vă neapărat unui medic.
Sucul de ananas combinat cu ghimbir - reprezintă o bază pentru băuturi, la care se pot adăuga apoi plante care conţin cineol, o sub­stanţă de mare folos şi în laringită, deoarece favorizează expectorarea. Cantităţi apreciabile de cineol se găsesc, printre altele, în: busuioc, peliniţă, tarhon, eucalipt, fenicul, mentă, ghim­bir, cardamom, curcuma, lavandă, nucşoară, mentă, vetrice, rozmarin, coada-şoricelului, isop, scorţişoară şi verbină.

PNEUMONIE

Afecţiunile grave se declanşează de cele mai multe ori în momentul când sistemul imunitar este slă­bit din cauza unei alte infecţii. De aceea, nu întot­deauna, dar foarte frecvent, pneumonia se dezvoltă dintr-o bronşită sau o gripă. Şi poate avea un dez­nodământ letal. An de an, ea ucide pe tot globul sute de mii de oameni. Persoanele cu sistemul imunitar aflat în dificultate, cum sunt bolnavii cronici sau vârst­nicii, se confruntă cu un risc maxim. Şi, fapt surprinzător, dar adevărat, internarea într-un spital sporeşte acest risc. Numeroase cazuri de deces în urma pneumoniei implică pacienţi spitalizaţi.
Deoarece infecţia ia naştere în interiorul plămâni­lor, simptomele pot îmbrăca forme dramatice: dureri în piept, febră, frisoane, tuse şi greutate în respiraţie. Cei mai mulţi medici prescriu antibiotice, care nu ajută întotdeauna, fiindcă pneumoniile sunt provoca­te, în proporţie de 50%, nu de o bacterie, ci de un virus. Mai rar, chiar de fungi.
Există multe alimente capabile să stimuleze siste­mul imunitar, ca de pildă: seminţele de roşcove, fruc­tele arbustului tropical camu-camu, pepenele galben, siminichia, curmalele chinezeşti (jujube), ovăzul, afinele, socul, ghimbirul, muşeţelul, năutul, brustu­rele, curcuma, păpădia, usturoiul, oregano, gălbene­lele, ciuperca shiitake, spanacul, cartofii dulci, cim­brul, strugurii, scorţişoara şi ceapa. Apoi, avem la dispoziţie o serie întreagă de plante care ne ajută să reducem stresul. Acesta este un lucru important, în primul rând pentru că stresul subminează capacitatea naturală de apărare a organismului.
Pneumonia poate pune în primejdie viaţa bolna­vului. De aceea, prezentaţi-vă neîntârziat la medic, dacă aţi observat apariţia unor simptome neobişnuite în piept sau la plămâni. Alimentele amintite mai sus vă pot proteja împotriva bolii, însă atunci când infecţia s-a instalat, aveţi neapărat nevoie de îngrijiri medicale.

Un sandvici pentru eliberarea bronhiilor

Ca să îndepărtaţi secreţiile acumulate în sinusuri şi bronhii, încercaţi această reţetă ce reuneşte câteva dintre principalele alimente cu acţiune expectorantă. Amestecaţi ardei iuţi tăiaţi mărunt, ghimbir, usturoi, curcuma, hrean, muştar, wasabi şi ceapă şi întindeţi originala compoziţie pe o felie de pâine. De ase­menea, puteţi bea un ceai fierbinte, cu gust iute, preparat din ingredientele enumerate aici (sau numai o parte din ele).

Alimente cu efect terapeutic împotriva pneumoniei

Vă sfătuim să includeţi în meniul dvs. zilnic câteva din următoarele alimente, care sunt benefice pentru sistemul imunitar.
*** Rodia - Potrivit unor studii clinice mai noi, acest fruct acrişor acţionează contra pneumoniei cu o eficienţă egală cu a usturoiului. Seminţele, ca şi pulpa suculentă a rodiei, conţin numeroşi antioxi­danţi, care combat inflamaţiile şi susţin mecanismele de autoapărare ale organismului în lupta cu bacteriile şi viruşii.
*** Socul - Extractul de soc constituie o armă indispensabilă împotriva gripei, dar şi a pneumoniei, deoarece în compoziţia plantei se regăsesc peste o duzină de compuşi antibacterieni, antivirali şi anti­micotici.
*** Usturoiuleste nelipsit din arsenalul terapeuţilor naturişti, datorită celor aproximativ 2000 de substanţe biologic active, care îi conferă o valoare curativă excepţională. Terapeuta Jill Stansbury, de la National College of Naturopathic Medicine din Port­land, Oregon, îşi îndeamnă studenţii să consume per­manent usturoi, pentru a distruge bacteriile şi viruşii care provoacă bronşita, pneumonia şi unele infecţii ale tubului digestiv.
** Oregano - Acest condiment nu serveşte doar la prepararea unui sos apetisant pentru spaghete. Cercetările de laborator au dovedit că el posedă şi calitatea de a activa sistemul imunitar. Are efecte antiinflamatoare şi antibacteriene, diminuează stresul, calmează tusea şi eliberează căile respiratorii de secreţii.
** Citricele - Datorită conţinutului lor ridicat de vitamină C, portocalele, grepfruiturile, mandari­nele, lămâile şi limetele întăresc sistemul imunitar, oferind protecţie contra infecţiilor virale. Există me­dici care introduc chiar doze masive de vitamină C în tratamentul pneumoniei. Desi­gur, nu vă recomandăm să vă trataţi o asemenea afecţiune pe cont propriu, în schimb, vi­taminizarea în scopul preven­ţiei e, într-adevăr, o idee bună.
Fructul cel mai bogat în vita­mina C este camu-camu, urmat de amalaki (un fel de coa­căze indie­ne), măceşe, ar­dei graşi, ardei iuţi cayenne, nuci caju, mlădiţe de cârmâz, năsturel şi topinambur. Alte surse bune sunt broccoli, pa­paya, kiwi, căpşu­nile, pepe­nele galben, mango, roşiile, varza şi spanacul. N-ar fi rău să luaţi şi un supliment cu vi­ta­mina C (even­tual combinată cu flavo­noide).
** Ceapa - La fel ca us­turoiul, ceapa conţine şi ea prin­cipii active care combat cu bune rezultate infecţiile căilor respi­ratorii, implicit şi pneumonia.
* Busuiocul - Oricine mănâncă cu plăcere o sa­lată de roşii cu Mozzarella proaspătă şi puţin busuioc parfumat, câteva picături de ulei de măsline şi un strop de oţet balsamic. Busuiocul ne aprovizionează cu antioxidanţi, ţine la respect bacteriile şi viruşii şi fortifică sistemul imunitar.
* Ceaiul verde - După cum se ştie, ceaiul verde are un conţinut apreciabil de antioxidanţi. Dar nu numai atât. Cercetătorii au constatat că el poate tripla acţiunea antibioticelor, îmbunătăţind efectul bacteri­cid al medicamentelor şi totodată crescând sensibi­litatea microbilor faţă de substanţele active, chiar şi în cazul unor tulpini bacteriene rezistente.
* Ghimbirul atenuează senzaţia de greaţă pro­vocată de chimioterapie sau de graviditate. Totodată, el stimulează sistemul imunitar. Puteţi prepara un ceai, turnând apă clocotită peste câteva rondele sub­ţiri, tăiate dintr-o rădăcină de ghimbir.
* Curcuma - Acest condiment este întrebuinţat în medicina tradiţională chineză, ca şi în cea ayur­vedică, pentru ameliorarea artritei, îmbunătăţirea funcţiilor hepatice şi a digestiei în ansamblu, ca şi pentru reglarea ciclului menstrual. De aseme­nea, el întăreşte imunitatea şi ne fereşte de microbi şi viruşi.
* Rozmarinul - Plantă des întâlnită în bu­că­tărie, ca şi busuiocul, rozmarinul se numără, în acelaşi timp, printre remediile de un real folos în asigurarea unei bune imunităţi şi în tratamentul pneumoniei. El dă un gust minunat supelor, ca şi mâncărurilor cu carne de pasăre sau de miel.
* Scorţişoara - Recomandată pentru rolul ei de stimulent pentru sistemul imunitar, ea este utilă şi diabeticilor, pe care îi ajută să-şi ţină glicemia sub control.

Alimente de consumat cu prudenţă

Există alimente care sabotează sistemul imu­nitar, în loc să-l fortifice. De aceea, e preferabil să le evitaţi.
Alcoolul în exces - Alcoolul slăbeşte capacitatea leucocitelor de a lupta cu infecţiile. Un consum exa­gerat va îngreuna vindecarea.
Grăsimile şi dulciurile - Pneumonia se declan­şează în momentul când imunitatea dvs. este deficita­ră. Dacă vă veţi compune meniul în mod judicios, de exemplu, înlocuind dulciurile şi prăjiturile cu fructe proaspete, vă ajutaţi organismul să învingă infecţia.

Din cămara cu ierburi de leac

Următoarele plante medicinale sunt deosebit de utile în tratarea unei pneumonii.
Echinacea (Echinacea purpurea) - O serie întrea­gă de studii îi atestă succesul în combaterea infecţiilor de pe căile respiratorii superioare, deşi specialiştii nu au reuşit să afle care este substanţa activă cea mai eficientă dintre cele prezente în structura acestei plante.
Genţiana (Hydrastis canadensis) - Vă sfătuim s-o includeţi (tinctura de genţiană) în profilaxia şi - cu acordul medicului dvs. - în tratamentul pneumoniei. Efectul ei antimicrobian provine de la doi alcaloizi cu spectru larg de acţiune: hidrastina şi berberina.
Păpădia (Taraxacum officinale) - Medicina tradi­ţională chineză tratează cu ajutorul ei pneumonia şi alte infecţii ale căilor respiratorii superioare. Există şi studii clinice care îi confirmă eficienţa. Vă puteţi pre­para fie un decoct prin fierberea rădăcinilor şi frun­zelor, fie o infuzie din planta uscată.