FLORIN PÂRLEA - "Printr-un simplu click pe telefonul mobil, poţi afla instant despre toate statuile de daci existente în lume"

Este manager de business, dar îşi inves­teş­te timpul şi resursele într-o asociaţie care-şi propune să consolideze identitatea culturală a românilor. Pasionat de istorie, a pornit pe urmele unui articol din "Formula AS" şi a creat o aplicaţie de mobil, un program unic, care poate aju­ta orice om doritor de trasee culturale să gă­seas­că statuile de daci risipite în muzeele şi gră­di­nile lumii. Un proiect ambiţios, care întregeşte că­utările reporterilor noştri, pe care îl puteţi descărca gratuit şi de pe site-ul revistei "Formula AS".

- Domnule Florin Pârlea, sunteţi directorul unei companii, activaţi în domeniul IT, de unde până unde această pasiune pentru istoria antică?

- Trebuie să mărturisesc că povestea acestui pro­iect a pornit chiar din paginile revistei voastre. Un pri­eten bun, ştiind că sunt pasionat de istorie, mi-a trimis un link pe e-mail cu un material despre sta­tuile de daci, pu­bli­cat în "Formula AS". Şi m-am enervat. Fusesem un bun elev la istorie, dar uite că nu auzisem în viaţa mea despre e­xistenţa acestora. Lu­cru­rile au început deci de la indignarea că un aspect important al is­toriei noastre le este a­proape necunoscut ro­mânilor. Călătorim la Paris, la Florenţa, la Ma­drid, dar habar nu avem că acolo se gă­sesc aceste superbe sta­tui, repere funda­men­tale ale culturii noastre. Am continuat să fac "săpături", să citesc şi să caut şi aşa am ajuns la istoricul Leonard Vel­cescu, pe care l-am contactat tot prin in­termediul revistei voas­tre. Este autorul unei lucrări de doctorat ex­trem de argumentate des­pre aceste statui, ca­re a fost susţinută la Sor­bona şi care a luat pre­miul secţiei de isto­rie a Academiei Româ­ne. Sunt 85-100 de statui cu reprezentări ale dacilor, datând de acum 1900 de ani, risipite prin lumea largă, pe care L. Velcescu le-a fotografiat, cercetat şi in­ven­tariat. Pornind de la cercetările lui, am hotărât să dăm drumul mai multor proiecte concrete, care să popu­larizeze această moştenire culturală pe care o avem.

- Unul dintre ele este chiar această aplicaţie, care poate fi instalată pe orice computer sau chiar pe unele telefoane mobile, care se numeşte "statui de daci". Le puteţi spune cititorilor despre ce este vor­ba?

- Statui de daci îşi propune să fie un ghid al ro­mânilor care călătoresc în Occident. Printr-un simplu click pe telefonul mobil, poţi afla instant despre toate statuile de daci existente în lume, fie ele în muzee sau în grădini publice. Primeşti imediat fotografia şi povestea statuii, adresa muzeului şi multe alte informaţii concrete, referitoare la material şi tehnica de realizare, pe care istoricul L.Velcescu ni le-a pus la dispoziţie. Nu mai e nevoie de atlase, de tratate de istorie şi alte ghiduri. Azi, tehnologia a dovedit că poate aduce informaţia mai aproape de oameni şi se poate pune în slujba popularizării culturii. Aplicaţia e unică în lume şi, ceea ce e foarte important, este gratuită şi disponibilă oricărui doritor.

- De ce, dintre toate momentele istoriei noastre, aţi decis să acordaţi atenţie unui aspect legat de antichitate? De ce tocmai statuile de daci?

- În primul rând, pentru că dacii ţin de rădăcinile noastre, sunt poporul din care ne tragem, care a dispărut în mod misterios, dar ne-a lăsat moştenire o limbă, un port naţional, obiceiuri şi tradiţii, dar mai ales o ţară. Dacii au fost primii care au crezut trup şi suflet în unirea tuturor românilor de pe aceste te­ritorii. Trebuie să ne cunoaştem istoria şi începu­turile, să înţelegem cine suntem şi de unde venim. Or, pentru români, dacii sunt un reper identitar foarte puternic. Apoi, pentru că studiul acestor statui naşte extrem de multe în­trebări. Sunt aproape 100 de statui datând din epoca lui Traian şi nimeni nu-şi explică această dragoste su­bită a romanilor pen­tru un popor pe care l-au învins. Sunt sta­tui realizate din mar­mură şi din porfir ro­şu, o piatră purpurie dedicată doar zeită­ţi­lor şi cezarilor, o pia­tră pentru eternitate, aş putea spune, fiind­că este de o duritate extremă, care distruge articulaţiile sculptorului. Cine sculptează în porfir roşu îşi riscă sănătatea, se sa­crifică. Dacă dacii erau doar nişte prizonieri barbari, aşa cum scrie în dreptul unor statui din Luvru, de ce ar fi riscat împăratul Traian pierderea unor sculptori valoroşi? Să nu mai spun că aceşti daci aumâinile împreunate, nu legate, aşa cum sunt ilustraţi, în genere, cei învinşi. La Florenţa, în Casa Buonarroti, s-au găsit sute de desene ale lui Michelangelo făcute după statuile de daci. Mai mult, dacii nu au cunoscut sclavagismul, care pe alte teritorii n-a dispărut decât o dată cu apariţia creştinismului. A fost nevoie de morala creştină ca să dispară. Putem presupune, prin urmare, că dacii erau o civilizaţie destul de evoluată spiritual. Nu în ultimul rând, postura acestor statui impresionează. Sunt similare ca alură şi demnitate cu cele ale părinţilor fondatori ai Statelor Unite. Istoricul L. Velcescu merge chiar mai departe, afirmând că sculptorii nu au realizat doar un portret exterior, ci şi unul psihic, dominat de nobleţe şi demnitate. În tot cazul, sunt detalii care ne pun pe gânduri. Sunt amă­nunte care merită să ajungă la cunoştinţa publicului, iar noi încercăm să sprijinim acest lucru aducând în ţară o copie a acestor statui.

- Ne puteţi da câteva detalii?

- Asociaţia pentru Identitate Culturală Contem­porană, pe care o reprezint, a demarat realizarea unei copii de statui de dac, după celebra statuie aflată azi la Florenţa, în Giardino di Boboli, lângă Palatul Pitti. E o statuie de dac înaltă de 2,20 m, datând de la sfârşitul domniei lui Traian, chipul şi mâinile sunt realizate din marmură albă, iar corpul din por­fir roşu. Istoricii specu­lează că ar fi vorba chiar de chipul lui Decebal. Suntem în negocieri cu o echipă de artişti res­tauratori din Italia şi spe­răm ca anul viitor să reuşim să o realizăm. România are nevoie de un simbol al rădăcinilor ei, nu de o creaţie mo­dernă, care de multe ori este discutabilă. Are ne­voie de un reper chiar din antichitate, care să-i aducă istoria mai aproa­pe. Noi considerăm că este impardonabil că până acum nu există o replică a niciuneia dintre aceste statui şi în ţara noastră, în timp ce putem găsi trei statui şi busturi ale fondatorului Turciei moderne, Ataturk. Istanbul e oraşul meu favorit, turcii sunt un popor foarte cald, dar hai să nu uităm de propria noastră istorie. Mai ales când avem această moştenire culturală de partea noastră.

- Un demers de asemenea natură presupune şi costuri uriaşe. Cum aţi procedat?

- Aplicaţia pe care o lansăm este creată şi sus­ţinută de firma Gemini Solutions, o firmă de IT. In­ginerii acestei companii, nişte oameni absolut ex­traordinari, au lucrat la această aplicaţie gratuit, doar din dorinţa de a returna societăţii o informaţie cultu­rală preţioasă. Iar proiectul aducerii unei copii a sta­tuii din Florenţa este rodul unor negocieri între oameni de afaceri italieni şi români. Asociaţia care derulează aceste proiecte nu este arondată niciunui partid politic, nu a luat bani de la Ministerul Culturii, nu a luat bani nici de la ICR. Este un gest făcut pentru cultura română din banii noştri şi ai prietenilor noştri. Şi reprezintă un mesaj puternic pe carevrem să-l transmitem mediului privat de business din România, care ar trebui să se implice mai mult în promovarea unei identităţi culturale româneşti. În muzeele de artă din Occident, mare parte din tablouri sunt donate de cetăţeni care şi-au permis să le cumpere. Aşa cum noi l-am sprijinit pe Leonard Velcescu în cercetările lui, oferindu-i un birou la firma noastră, la care poate lu­cra de fiecare dată când vine în ţară, la fel toţi oa­menii cu dare de mână ar trebui să aibă simţul res­ponsabilităţii faţă de cultura şi istoria lor.

Click aici pentru a intra pe site-ul proiectului "Statui de daci".

Descarcă aplicaţia "Statui de daci" din Google Play.

Descarcă aplicaţia "Statui de daci" din App Store.

Foto: arhiva L.Velcescu