FLORIN PÂRLEA - "Printr-un simplu click pe telefonul mobil, poți afla instant despre toate statuile de daci existente în lume"

Dia Radu
Este manager de business, dar își inves­teș­te timpul și resursele într-o asociație care-și propune să consolideze identitatea culturală a românilor. Pasionat de istorie, a pornit pe urmele unui articol din "Formula AS" și a creat o aplicație de mobil, un program unic, care poate aju­ta orice om doritor de trasee culturale să gă­seas­că statuile de daci risipite în muzeele și gră­di­nile lumii. Un proiect ambițios, care întregește că­utările reporterilor noștri, pe care îl puteți descărca gratuit și de pe site-ul revistei "Formula AS".

- Domnule Florin Pârlea, sunteți directorul unei companii, activați în domeniul IT, de unde până unde această pasiune pentru istoria antică?

- Trebuie să mărturisesc că povestea acestui pro­iect a pornit chiar din paginile revistei voastre. Un pri­eten bun, știind că sunt pasionat de istorie, mi-a trimis un link pe e-mail cu un material despre sta­tuile de daci, pu­bli­cat în "Formula AS". Și m-am enervat. Fusesem un bun elev la istorie, dar uite că nu auzisem în viața mea despre e­xistența acestora. Lu­cru­rile au început deci de la indignarea că un aspect important al is­toriei noastre le este a­proape necunoscut ro­mânilor. Călătorim la Paris, la Florența, la Ma­drid, dar habar nu avem că acolo se gă­sesc aceste superbe sta­tui, repere funda­men­tale ale culturii noastre. Am continuat să fac "săpături", să citesc și să caut și așa am ajuns la istoricul Leonard Vel­cescu, pe care l-am contactat tot prin in­termediul revistei voas­tre. Este autorul unei lucrări de doctorat ex­trem de argumentate des­pre aceste statui, ca­re a fost susținută la Sor­bona și care a luat pre­miul secției de isto­rie a Academiei Româ­ne. Sunt 85-100 de statui cu reprezentări ale dacilor, datând de acum 1900 de ani, risipite prin lumea largă, pe care L. Velcescu le-a fotografiat, cercetat și in­ven­tariat. Pornind de la cercetările lui, am hotărât să dăm drumul mai multor proiecte concrete, care să popu­larizeze această moștenire culturală pe care o avem.

- Unul dintre ele este chiar această aplicație, care poate fi instalată pe orice computer sau chiar pe unele telefoane mobile, care se numește "statui de daci". Le puteți spune cititorilor despre ce este vor­ba?

- Statui de daci își propune să fie un ghid al ro­mânilor care călătoresc în Occident. Printr-un simplu click pe telefonul mobil, poți afla instant despre toate statuile de daci existente în lume, fie ele în muzee sau în grădini publice. Primești imediat fotografia și povestea statuii, adresa muzeului și multe alte informații concrete, referitoare la material și tehnica de realizare, pe care istoricul L.Velcescu ni le-a pus la dispoziție. Nu mai e nevoie de atlase, de tratate de istorie și alte ghiduri. Azi, tehnologia a dovedit că poate aduce informația mai aproape de oameni și se poate pune în slujba popularizării culturii. Aplicația e unică în lume și, ceea ce e foarte important, este gratuită și disponibilă oricărui doritor.

- De ce, dintre toate momentele istoriei noastre, ați decis să acordați atenție unui aspect legat de antichitate? De ce tocmai statuile de daci?

- În primul rând, pentru că dacii țin de rădăcinile noastre, sunt poporul din care ne tragem, care a dispărut în mod misterios, dar ne-a lăsat moștenire o limbă, un port național, obiceiuri și tradiții, dar mai ales o țară. Dacii au fost primii care au crezut trup și suflet în unirea tuturor românilor de pe aceste te­ritorii. Trebuie să ne cunoaștem istoria și începu­turile, să înțelegem cine suntem și de unde venim. Or, pentru români, dacii sunt un reper identitar foarte puternic. Apoi, pentru că studiul acestor statui naște extrem de multe în­trebări. Sunt aproape 100 de statui datând din epoca lui Traian și nimeni nu-și explică această dragoste su­bită a romanilor pen­tru un popor pe care l-au învins. Sunt sta­tui realizate din mar­mură și din porfir ro­șu, o piatră purpurie dedicată doar zeită­ți­lor și cezarilor, o pia­tră pentru eternitate, aș putea spune, fiind­că este de o duritate extremă, care distruge articulațiile sculptorului. Cine sculptează în porfir roșu își riscă sănătatea, se sa­crifică. Dacă dacii erau doar niște prizonieri barbari, așa cum scrie în dreptul unor statui din Luvru, de ce ar fi riscat împăratul Traian pierderea unor sculptori valoroși? Să nu mai spun că acești daci au mâinile împreunate, nu legate, așa cum sunt ilustrați, în genere, cei învinși. La Florența, în Casa Buonarroti, s-au găsit sute de desene ale lui Michelangelo făcute după statuile de daci. Mai mult, dacii nu au cunoscut sclavagismul, care pe alte teritorii n-a dispărut decât o dată cu apariția creștinismului. A fost nevoie de morala creștină ca să dispară. Putem presupune, prin urmare, că dacii erau o civilizație destul de evoluată spiritual. Nu în ultimul rând, postura acestor statui impresionează. Sunt similare ca alură și demnitate cu cele ale părinților fondatori ai Statelor Unite. Istoricul L. Velcescu merge chiar mai departe, afirmând că sculptorii nu au realizat doar un portret exterior, ci și unul psihic, dominat de noblețe și demnitate. În tot cazul, sunt detalii care ne pun pe gânduri. Sunt amă­nunte care merită să ajungă la cunoștința publicului, iar noi încercăm să sprijinim acest lucru aducând în țară o copie a acestor statui.

- Ne puteți da câteva detalii?

- Asociația pentru Identitate Culturală Contem­porană, pe care o reprezint, a demarat realizarea unei copii de statui de dac, după celebra statuie aflată azi la Florența, în Giardino di Boboli, lângă Palatul Pitti. E o statuie de dac înaltă de 2,20 m, datând de la sfârșitul domniei lui Traian, chipul și mâinile sunt realizate din marmură albă, iar corpul din por­fir roșu. Istoricii specu­lează că ar fi vorba chiar de chipul lui Decebal. Suntem în negocieri cu o echipă de artiști res­tauratori din Italia și spe­răm ca anul viitor să reușim să o realizăm. România are nevoie de un simbol al rădăcinilor ei, nu de o creație mo­dernă, care de multe ori este discutabilă. Are ne­voie de un reper chiar din antichitate, care să-i aducă istoria mai aproa­pe. Noi considerăm că este impardonabil că până acum nu există o replică a niciuneia dintre aceste statui și în țara noastră, în timp ce putem găsi trei statui și busturi ale fondatorului Turciei moderne, Ataturk. Istanbul e orașul meu favorit, turcii sunt un popor foarte cald, dar hai să nu uităm de propria noastră istorie. Mai ales când avem această moștenire culturală de partea noastră.

- Un demers de asemenea natură presupune și costuri uriașe. Cum ați procedat?

- Aplicația pe care o lansăm este creată și sus­ținută de firma Gemini Solutions, o firmă de IT. In­ginerii acestei companii, niște oameni absolut ex­traordinari, au lucrat la această aplicație gratuit, doar din dorința de a returna societății o informație cultu­rală prețioasă. Iar proiectul aducerii unei copii a sta­tuii din Florența este rodul unor negocieri între oameni de afaceri italieni și români. Asociația care derulează aceste proiecte nu este arondată niciunui partid politic, nu a luat bani de la Ministerul Culturii, nu a luat bani nici de la ICR. Este un gest făcut pentru cultura română din banii noștri și ai prietenilor noștri. Și reprezintă un mesaj puternic pe care vrem să-l transmitem mediului privat de business din România, care ar trebui să se implice mai mult în promovarea unei identități culturale românești. În muzeele de artă din Occident, mare parte din tablouri sunt donate de cetățeni care și-au permis să le cumpere. Așa cum noi l-am sprijinit pe Leonard Velcescu în cercetările lui, oferindu-i un birou la firma noastră, la care poate lu­cra de fiecare dată când vine în țară, la fel toți oa­menii cu dare de mână ar trebui să aibă simțul res­ponsabilității față de cultura și istoria lor.

Click aici pentru a intra pe site-ul proiectului "Statui de daci".

Descarcă aplicația "Statui de daci" din Google Play.

Descarcă aplicația "Statui de daci" din App Store.

Foto: arhiva L.Velcescu