"Gata cu prejudecăţile anti-româneşti!"

"Vă felicit din toată inima pentru alegerea dum­nea­voastră în funcţia de preşedinte al României. Vom spri­jini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor im­portante pentru ţara dumneavoastră şi pentru Uniunea Europeană şi vom rămâne un partener de nădejde. Sunt convinsă că împreună vom putea aprofunda relaţiile noastre bi­laterale".

Scrisoarea trimisă de cancelarul german Angela Merkel preşedintelui ales al României, Klaus Iohannis, sintetizează perfect entuziasmul cu care a fost primită în Occident surprinzătoarea victorie a can­di­datului dreptei, în turul al doilea al alegerilor pre­zi­denţiale din România. Sprijinitoare din umbră a lui Iohannis (căruia i-a trimis, de altfel, o scrisoare de sus­ţinere şi înainte de alegeri), dar fără să intervină direct în campania noastră electorală, Merkel îşi vede, în fine, luată o piatră de pe inimă. Într-un est al Eu­ropei în care Un­garia şi Bul­garia sunt tot mai puţin pre­dictibile, arun­cându-şi ocheade cu ruşii, faptul că Germania are garan­ţia unui in­terlocutor raţional, la Bucu­reşti, poate avea efecte mai importante decât putem înţelege acum.
Bucuria cu care, alături de Angela Merkel, întreaga presă germană şi europeană salută alegerea lui Iohannis e la fel de mare pe cât fusese îngrijorarea că un PSD atot­pu­ternic, nepedepsit prin vot popular pentru derapa­jele anti-democratice din ultimii ani, putea îndepărta şi mai mult România de valorile occidentale. "Scrutinul pre­zi­den­ţial era considerat crucial pentru România, dar şi pentru în­trea­ga Europă Centrală, unde s-a înregistrat un regres al de­mocraţiei în ultima vreme, în special în Un­garia, unde există tensiuni din cauza crizei ucrai­nene", punctează Agen­ţia France Presse.
"Puţini ar fi prevăzut că germanul Klaus Iohannis era capabil să provoace una dintre cele mai mari bul­versări politice în România postcomunistă", comentează presti­gioasa publicaţie britanică "Financial Times", care scrie că victoria etnicului german reprezintă "un moment de trans­formare a fostei ţări comuniste, o ocazie de a re­duce bi­ro­craţia, de a eradica corupţia şi de a crea un me­diu favo­rabil afacerilor". "Gata cu prejudecăţile anti-ro­mâneşti!", es­te sloganul sub care e citat noul pre­şe­din­te de pa­gina de Internet a televiziunii publice din Ger­mania. Valul de simpatie faţă de neaşteptatul câş­tigător, de două ori mi­noritar în România, fiind etnic ger­man, pe de o parte, dar şi membru al Bisericii Lute­rane, es­te general în cele mult peste 1.000 de articole care i-au fost dedicate după anun­ţa­rea rezultatelor. Zia­rele nemţeşti nu uită să precizeze relaţia specială pe care primarul Si­biu­lui o are cu Berlinul şi amin­tesc şi despre promisiunea fă­cută de Klaus Iohannis, legată de creşterea in­ves­tiţiilor germane în Ro­mâ­nia, fapt pe care, în discursul lor subtil, diplomatic, atât An­gela Merkel, cât şi parla­men­tarii care o susţin, îl con­fir­mă în mesajele de fe­licitare trimise către noul preşedinte al României. Mai im­­por­tantă, însă, decât promisiunile as­cunse printre rân­duri, este senzaţia reconfortantă că, la 25 de ani de la Revo­luţie, în sute de ziare şi în mii de articole se vorbeşte, din nou, de bine despre România. Şi că, după 25 de ani, înce­pem să inspirăm, din nou, speranţă şi în­credere, în loc de groază şi repulsie. "Votul din 16 no­iem­brie e o nouă re­voluţie pentru Româ­nia", scrie presa stră­ină. Ţine de noi, acum, să nu ne fie din nou furată...