Nucul n-are nevoie de prezentare. Este unul din cei mai falnici arbori din România, cultivat prin livezi, prin vii şi grădini, crescând, uneori, şi sub formă sălbatică, pe margini de drum şi prin pădurile din zona de dealuri. Vizibil de la distanţă, cu statura lui înălţată în văzduh şi-n lumină, el absoarbe atât de intens căldura şi energia solară, încât altor soiuri de plante le e greu să trăiască alături de el.
Recoltare şi uscare
De la nuc se pot utiliza nucile (miezul), frunzele (Folium juglandis) şi pericarpul (Pericarpus nucis juglandis), învelişul verde.
Fructul nucului este alcătuit dintr-un înveliş exterior cărnos (pericarp), de culoare verde, ce acoperă un sâmbure care este de fapt nuca propriu zisă. La coacere, acest înveliş (carapace) crapă, se desprinde uşor de pe nucă şi începe să se înnegrească din interior. Sunt apreciate soiurile de nuci care au coaja moale, iar miezul se desprinde uşor de pe axul nucii. Nucile care au coaja tare şi au miezul lipit pe axul nucii, desfăcându-se foarte greu, se numesc nuci costelive şi se găsesc mai frecvent în nucii sălbatici.
Momentul optim de recoltare depinde de ce intenţie avem. Astfel, nucile întrebuinţate în alimentaţie şi pentru virtuţile lor terapeutice se recoltează când învelişul (pericarpul) ce înconjoară nuca a început să crape, îndepărtându-se uşor. O întârziere a culesului sau ţinerea nucilor în coaja verde, după recoltare, duce la înnegrirea sau chiar mucegăirea miezului de nucă. După decojirea de pericarp, nucile se pun la uscat la soare câteva zile şi apoi se vor păstra întregi, în pungi de hârtie sau săculeţi de tifon, în locuri răcoroase, uscate şi întunecoase, pentru a preveni râncezirea. Ţinute în condiţii corespunzătoare, nucile se pot folosi până la recolta anului următor.
Frunzele se recoltează din mai până în august, când au conţinutul cel mai ridicat în substanţe active. Pentru a nu vătăma arborii, nu se recoltează de pe acelaşi copac mai mult de 2-3 kg de frunze proaspete. Frunzele de nuc se brunifică uşor, iar în cazul manipulării îndelungate şi, mai ales, prin presare, devin necorespunzătoare. De aceea, se vor usca cât mai repede după recoltare, pe cale naturală, în strat subţire, ferite de soare.
Pericarpul fructelor se obţine în august-septembrie, imediat după recoltarea nucilor, astfel ca acest înveliş să fie verde-brun; nu se ia de la nucile la care acesta s-a înnegrit, îngălbenit sau înmuiat. Se aşează apoi pe rame, rogojini sau cartoane cu scobitura în sus, pentru a le grăbi uscarea.
Precauţii: La decojirea nucilor de învelişul verde se pătează mâinile, de aceea se vor purta mănuşi de protecţie din latex sau se vor curăţa mâinile cu o soluţie concentrată de tiosulfat de sodiu.
Compoziţia chimică
Frunzele şi coaja verde (pericarpul) conţin taninuri, flavone, acid cumarinic, acid elagic, acid clorogenic şi un derivat naftochinonic (juglonă).
Preparate din nuc
Uleiul de nucă
Se obţine mai greu în gospodărie, pentru că avem nevoie de o presă de mână, pentru stors. Se găseşte în comerţ, îmbuteliat, putând fi folosit la gătit, în locul uleiului de măsline sau de floarea-soarelui. Uleiul de nucă are un dezavantaj: râncezeşte mult mai repede decât celelalte uleiuri alimentare.
Miezul de nucă natur
Se foloseşte ca atare sau în diferite specialităţi de cofetărie, atât pentru efectul gustativ plăcut, cât şi pentru proprietăţile terapeutice.
Infuzia
Mod de preparare: o lingură de frunze de nuc uscate şi mărunţite groscior se infuzează timp de 30 minute, cu 250 ml de apă fiartă, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul
Mod de preparare: o lingură de coji verzi de nuci uscate şi mărunţite groscior se fierb la foc mic, timp de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală (aceasta din urmă se va umecta cu puţină apă înaintea filtrării, altfel o parte din soluţia extractivă se va pierde, din cauza îmbibării filtrului din vată). Se îndulceşte ca şi infuzia.
Tinctura
Mod de preparare: 2 linguri frunze sau coji verzi uscate şi mărunţite groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Uleiul terapeutic
Nota farmacistului: Dezvoltarea şi funcţionarea organismului uman, în speţă procesul vieţii, se desfăşoară dacă organismul dispune în principal de hidraţi de carbon (glucide), lipide (grăsimi) şi proteine (aminoacizi), toate acestea provenind în primul rând din alimentaţie. În categoria lipidelor se încadrează şi acizii graşi nesaturaţi, numiţi şi acizi esenţiali sau acizi omega. Grăsimile animale sau vegetale solide (precum slănina, untura, margarina) au în compoziţie acizi graşi saturaţi care sunt dăunători sănătăţii, spre deosebire de grăsimile lichide (uleioase) care sunt acizi graşi nesaturaţi, benefici pentru buna funcţionare a organismului. De aceea, se recomandă ca aportul de lipide necesar metabolismului uman să fie în primul rând sub formă de ulei vegetal. Uleiul de nucă, prin conţinutul ridicat în acizi graşi esenţiali, tip omega (acidul linolenic şi acidul linoleic) depăşeşte cu mult uleiul de măsline, struguri, avocado, apropiindu-se foarte mult de uleiul de peşte. Se justifică pe deplin consumul regulat de miez de nucă sau ulei de nucă în alimentaţia cotidiană.
Tratamente interne
Pentru prevenirea unor boli şi menţinerea stării de sănătate se recomandă, adesea, practicarea curelor terapeutice cu diferite legume, fructe sau preparate din ele. Sunt deja cunoscute curele de pepeni pe timp de vară sau cele de struguri, toamna. Puteţi introduce şi cura cu miez de nucă în tabietul dumneavoastră zilnic.
* Boli ale aparatului cardio-vascular - boală coronariană, hipertensiune, angină pectorală, infarct miocardic
Miezul de la trei 3 nuci se consumă după fiecare masă, dimineaţa sau seara, pentru a preveni bolile inimii şi ale vaselor. Dacă deja există o boală instalată, folosim infuzia, câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere, decoctul - câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere, sau tinctura - câte 20 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
* Ateroscleroza (depunerea de grăsimi pe artere, care are ca efect îngustarea şi pierderea elasticităţii lor)
Poate fi prevenită, dacă se consumă regulat miezul de nucă sau uleiul de nucă. Este demonstrat clinic faptul că depunerile de colesterol rău (LDL) pe artere sunt împiedicate de acizii esenţiali omega 3 şi 6, prezenţi în cantităţi mari în miezul de nucă sau uleiul de nucă.
* Boli ale aparatului circulator periferic - varice, tromboflebite, hemoroizi, fragilitate capilară
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr şi miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti de ceai pe zi, îndulcit după gust cu zahăr sau miere.
* Boli ale aparatului digestiv - dispepsii, regurgitaţii, colici, diaree de natură bacteriană, flatulenţă, balonări
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Dacă infuzia, tinctura sau decoctul obţinute din frunze sau coajă verde de nuc combat diareea, consumul de miez de nucă (de la patru nuci), seara, reglează tranzitul intestinal, adică combate constipaţia.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
* Boli ale aparatului urogenital - cistite, pielite
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
* Boli metabolice şi endocrine - diabet zaharat, hipotiroidie
Infuzia: se administrează câte 3 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de teci de fasole.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
* Boli ale anexelor pielii (păr) - alopecie, calviţie, peladă
Una din cauzele căderii părului este şi lipsa zincului din organism. Nucile conţin acest element, deci se recomandă să fie consumate regulat de cei ce au predispoziţie spre calviţie. Doza zilnică este de câte 2 nuci, dimineaţa şi seara, după mese.
* Afecţiuni alergice - urticarie, prurit, eriteme
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
* Boli din sfera ORL - rinite, sinuzite, epistaxis, faringite, laringite
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
* Boli de natură inflamatorie tip reumatic
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de salcie.
Administrarea internă se completează cu aplicarea unor cataplasme (prişniţe) cu o fiertură obţinută din frunze de nuc, puse pe locul afectat.
* Boli de nutriţie - inaniţie, caşexie
Datorită conţinutului bogat în proteine şi a acizilor esenţiali tip omega, consumul regulat de miez de nucă sau ulei de nucă combate inaniţia şi caşexia, ce apar în bolile cronice consumptive (cancer, tuberculoză, ciroză, diverticuloză).
Miezul de nucă măcinat se amestecă cu miere şi se consumă de 2 ori pe zi, după masă.
Ulei de nucă: se ia câte o linguriţă pe zi sau se pune în diferite salate de legume proaspete.
* Obezitate
Remediile din frunzele şi cojile de nuc, prin conţinutul lor bogat în acid clorogenic, sunt recomandate în curele de slăbire.
Infuzia: se administrează câte o cană pe zi.
Decoctul: se bea câte o ceaşcă pe zi.
Tinctura: se ia câte 1/2 linguriţă, înainte de mesele principale.
* Sarcină şi alăptare
În perioada de sarcină şi alăptare, se recomandă consumul zilnic, dimineaţa şi seara, de miez de nucă (de la 2 nuci) acesta fiind un supliment alimentar de excepţie, folositor atât pentru mamă, cât şi pentru bebeluş.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de pir.
* Boli oncologice
Se recomandă consumul regulat de miez de nucă sau de ulei de nucă (conţine acid elagic, care împiedică multiplicarea celulelor canceroase).
* Boli ale cavităţii bucale - afte, gingivite, micoze, abcese dentare
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
* Afecţiuni ale anusului şi rectului - hemoroizi, fisură anală, prurit anal, rectită
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
* Inapetenţă sexuală
Vitamina E şi acizii esenţiali tip omega conţinuţi în miezul de nucă ajută la sinteza hormonilor masculini (testosteron) de către organism.
Tratamente externe
Se prepară o fiertură de frunze sau coji verzi de nuci (4 linguri la 1 l apă), făcându-se băi locale. Se pot utiliza apoi unguente, creme, ovule sau supozitoare.
* Gargarisme pentru boli ale cavităţii bucale - afte, gingivite, stomatite, abcese dentare
Se face gargară după fiecare masă, folosind o infuzie din frunze de nuc. Se poate aplica şi local un badijonaj specific bolii respective. (Farmacia Faltis prepară frecvent asemenea produse la prescripţia unor medici ORL sau stomatologi.)
* Băi terapeutice
În diferite afecţiuni extinse ale pielii de natură bacteriană sau fungică, înainte de aplicarea unor creme sau unguente, se fac băi cu o fiertură de frunze sau coji verzi de nuci.
* Masaje locale - în cazul eczemelor uscate şi al dermatitei atopice a pielii adultului, cu ulei terapeutic, obţinut după metoda prezentată mai sus.
* Tamponări locale cu infuzie de nuc, pentru toaletarea unor eczeme (escarele de decubit) sau ulceraţiile supurânde (ulcerul varicos). Se pot aplica apoi unguente topice. (Farmacia Faltis prepară asemenea unguente.)
* Fricţionări locale în bolile pielii capului şi ale părului
Tinctura de nuc, împreună cu tinctura de ţelină şi de usturoi se pot folosi în diferite afecţiuni ce se localizează la nivelul scalpului. Farmacia Faltis prepară o asemenea tinctură compusă. Totodată, preparăm o loţiune contra căderii părului, pe bază de tinctură de nuc, tinctură de ardei iute şi tinctură de china.
Notă: Cei mai în vârstă îşi amintesc că uleiul de nucă era la mare modă în trecut, folosit pentru păr, pentru a-i da strălucire. Renumita briantină nu era altceva decât ulei de nucă parfumat cu diferite esenţe frumos mirositoare.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
