Din reţetele domnului farmacist Bobaru: MĂCEŞUL (Rosa canina)

- Alături de cătină, intră în topul plantelor autohtone, cu cel mai mare conţinut în vitamina C. Din păcate, virtuţile terapeutice ale măceşelor nu sunt valorificate la maximum, de către cei ce cred în fitoterapie -

E prea cunoscut ca să mai fie nevoie de pre­zentare. Chipeş din cale afară, primăvara, când se acoperă de flori parfumate şi roz, toamna e şi mai şi, încărcat de boabele lui rubinii, care umplu de frumuseţe şi de viaţă priveliştile arse de brume. Şi unde mai pui că la atâta splendoare, Dumnezeu i-a dat şi virtuţi de tămăduire, pentru o grămadă de boli. Răsfăţat al naturii şi al des­tinului, măceşul îşi pune toate darurile la picioa­rele noastre, bucuros să i se deschidă uşa de "bun venit".

Recoltare şi uscare

Materia primă pentru obţinerea de preparate farmaceutice sunt fructele (Fructus cynosbati), numite popular mă­ceşe. Ele se recoltează când au ajuns la deplină maturitate, începând cu luna septembrie şi până la apariţia primelor geruri, când se înmoaie şi sunt mai greu de recoltat şi uscat. În cazul când sunteţi printre înţelepţii care îşi culeg singuri leacurile de prin păduri, e nece­sar să acordaţi atenţie pregătirii măce­şelor înainte de prelucrare.
Astfel, fructele trebuie des­picate ime­diat după recoltare, de obicei în patru, pen­tru a le îndepărta seminţele, care con­ţin un prin­cipiu toxic, şi pentru a le grăbi uscarea. Odată cu înde­păr­tarea semin­ţelor, se va înlă­tura şi puful ce le acoperă, de­oa­rece poate produce iritaţii şi feno­me­ne aler­gice la nivelul pie­lii şi al tubului diges­tiv. Us­ca­rea se face la început forţat, la o tem­peratură de apro­ximativ 100-105oC, timp de 30 de mi­nute. Astfel se stabili­zează vita­mina C, prin inactivarea ascor­binazei, o enzimă care distruge rapid vita­mina C, după recoltarea fruc­telor. Pro­cedeul e simplu. Măceşele se pun pe o tavă, în cuptorul aragazului, la foc mic şi cu uşa întredes­chisă, iar în cazul cuptoa­relor electrice prin fixarea tempe­raturii şi a timpului menţionate mai sus. Se continuă apoi uscarea la tem­peratura ambiantă, în locuri bine aerisite. O re­gulă "de fier" în pregătirea măceşelor este că ele nu trebuie să intre în contact cu... fierul. Atât la prelu­crare (despicare) cât şi la pre­pararea for­melor farma­ceutice, este necesară evi­tarea completă a uneltelor de metal (fier, cupru) care catalizează des­compune­rea enzimatică a vita­mi­nei C. Toate uneltele trebuie să fie din metal emai­lat, inox, mase plastice, sticlă, lemn, teflon etc.
Randamentul la uscare este de 5:1, adică din 100 g măceşe proaspete se obţin aproximativ 20 g măceşe uscate şi fără seminţe.
După uscare, ambalarea se face în pungi sau bor­cane închise ermetic, pentru a evita contactul cu ae­rul. Se păstrează la întuneric, până la momentul pro­ce­sării. Mărunţirea fructelor se face doar înain­tea utilizării lor.
Nota farmacistului: Este promovată, în mod nejustificat, ideea că pentru a beneficia de aportul de vitamine care se găsesc din abun­denţă în legume şi fructe, acestea trebuie con­sumate neapărat în stare crudă, altfel, prin procesare termică, se distrug. Vitaminele nu se distrug prin fierbere (când temperatura atinge 100°C), ci doar prin coacere când se depă­şeşte tem­peratura de peste 180°C. Sen­sibile sunt însă enzi­mele şi fermenţii din legume, fructe sau alte plante medicinale, care se distrug la temperaturi de 60-70 de grade. Vitaminele se des­com­pun însă uşor la lumină şi în prezenţa aerului, de aceea e bine să avem în vedere acest lucru atunci când le conservăm.

Compoziţia chimică

Măceaşa se remarcă prin conţinutul ridicat în vitamina C, care alături de vitaminele A, B1, B2, PP, vitamina K, pigmenţi carotenoidici, fla­vonici şi săruri minerale, formează o polivitamină naturală de excepţie. Con­ţinutul în vitamina C din măceşe creşte odată cu altitudinea, măceşele recoltate din zona de deal şi de munte fiind mai bo­gate în vitamina C decât cele recoltate din zona de câmpie. Vitamina C poate fi con­si­derată regina vitaminelor, căci poate fi folosită atât ca terapie de pre­venţie, cât şi curativ. A rămas cele­bră pentru că a salvat ome­nirea de scor­but. Adminis­trarea vitami­nei C prezintă o particu­laritate în sensul că nu se cu­nosc cazuri de hipervitaminoze, ca în cazul altor vitamine, exce­sul elimi­nân­du-se din or­ganism pe cale renală.

Preparate din măceşe

Pulberea: Măceşele us­cate se macină foarte fin, într-o râşniţă de măcinat cafeaua. Se foloseşte ca atare, câte un vârf de linguriţă, de 2 ori pe zi, cu puţină miere, sirop sau suc na­tu­ral.

Infuzia: 2 linguri de măceşe uscate şi mărun­ţite groscior se opăresc cu 250 ml de apă fiartă. Se lasă la infuzat timp de 30 minute, după care se filtrează. Se bea neîndulcită sau se îndulceşte după gust, cu miere.

Decoctul: 4 linguri de măceşe des­picate şi uscate, fără a mai fi mărunţite, se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas, de preferinţă din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată me­dicinală, umectată cu puţină apă înaintea filtrării. Se îndulceşte ca şi infuzia, cu miere.

Siropul de măceşe: 100 g mă­ce­şe us­cate se fierb câteva minute, cu 500 ml apă. După 15 minute, se filtrează. Se adaugă 500 g zahăr tos, dându-se apoi într-un clocot. Când încă mai este călduţ, se filtrează. Rezultă un sirop plăcut la gust, care se foloseşte ca atare sau ca îndulcitor pentru alte ceaiuri, care nu sunt plăcute la gust.

Tinctura de măceşe: 20 g (4 linguri) de măceşe uscate şi mărunţite gros­cior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs dis­tilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon după care se lasă la decantat, în fri­gider, timp de 6 zile, pen­tru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt fla­con, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător. Terme­nul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic: Peste 50 g (4 linguri) mă­ceşe uscate şi mărunţite groscior se toarnă un litru de vin roşu adus la fierbere. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează, fără stoarcerea reziduului, şi apoi se lasă la decantat 6 zile, separându-se ulterior par­tea limpede de depunerile de pe fundul vasului. Se va completa cu vin, până la 1 litru. Se pune la păstrat în fla­coane de 200 sau 250 ml. Ter­menul de vala­bilitate este de un an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia al­coolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, el se va păstra la frigider. Rezultă un vin foarte plăcut la gust, care se poate folosi şi ca aperitiv înainte de masă.
Datorită conţinutului în alcool al vinului, nu se re­comandă conducătorilor auto sau celor cu intole­ranţă la alcool.

Tratamente interne cu măceşe

Nota farmacistului: Suntem apăraţi de boli în primul rând datorită imunităţii individuale. Această imunitate se obţine prin formarea anticorpilor în orga­nismul uman. Există o vorbă în lumea medicală şi farmaceutică, care spune că dacă vrei să fii sănă­tos la maturitate, e bine a faci boli uşoare (răceli, infecţii ale aparatului respirator, digestiv, afecţiuni dermato­logice etc.) în fragedă copilărie, când orga­nismul îşi construieşte propria imunitate prin for­marea de anticorpi, care te protejează mai târziu de anumite boli. Vitamina C, conţinută masiv în măceşe şi consu­mată cu regularitate, ne apără de foarte multe boli, întărindu-ne imunitatea.
Farmacia Faltis prepară un sirop pen­tru imu­nitate adresat copiilor, capsule pen­tru imunitate adre­sate adulţilor şi un sirop ener­gi­zant adresat celor vârst­nici, toa­te conţinând extracte din mă­ce­şe. Reco­mand ca preparatele obţi­nu­te din măceşe să fie folo­site regulat atât de omul suferind, cât şi de cel să­­nă­tos.

* Boli hematologice - anemia
Anemia este o boală care se caracterizează prin scăderea numărului de hematii sau a concentraţiei de hemoglobină, ca o consecinţă a lipsei de fier din orga­nism. Cauzele principale sunt pierderile acute sau cronice de sânge, deficitul în alimentaţie de vita­mina B12 şi acid folic, anumite boli medulare şi, foarte frecvent, deficienţe în absorbţia şi fixarea fie­rului în orga­nism. Aceste deficienţe pot fi rezol­vate prin folo­sirea preparatelor farmaceutice din măceşe, cunos­cându-se faptul că vitamina C favori­zează absorbţia la nivelul tubului digestiv a fierului şi apoi fixarea lui în sânge.
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă de pulbere, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural, după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de pică­turi, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de pir. Pirul este printre puţinele plante verzi care conţin o cantitate însemnată de fier .
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli ale aparatului cardio-vascular - insuficienţe cardiace, infarct miocardic, nevroză cardiacă, angină pectorală
Preparatele din măceşe ajută la buna funţionare a muşchiului inimii.
Pulberea: se foloseşte câte o ju­mătate de linguriţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural. Se ia după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Vinul: se administrează 2 lin­guri, de 2 ori pe zi, după ma­să.

* Boli ale aparatului circulator periferic - varice, flebite, hemoroizi, fragilitate capilară, capilare dilatate
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare, sau împreună cu miere sau suc natural. Se ia după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
(Benefică este asocierea tincturii de măceşe cu tinctura de salcâm ja­po­nez sau tinctura de castane. Far­macia Faltis prepară o ase­me­nea combinaţie, pentru bolile vaselor ca­pilare.)

* Boli ale aparatului respirator - traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii
Preparatele din măceşe cresc imu­nitatea organis­mului în bolile apara­tului respirator.
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Tinctura: câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adău­gate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli virale - răceală, gripă, guturai
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, în­dulcite după gust cu miere.
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural. Se iau după masă.
Infuzia: se admi­nistrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adău­gate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se admi­nis­­­trează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
(Folosirea vinu­lui terapeutic din mă­­ce­şe în mod pre­ventiv, în tratarea bolilor vi­rale, poate avea efec­­tul unui vac­­cin, a­vând în vedere că vi­tamina C natu­rală din măceşe şi resveratrolul din vin cresc imuni­tatea or­ga­nismului.)

* Sarcină şi alăptare
Pulberea: se fo­lo­seşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural, după mesele principale.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, în­dulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.

* Boli ale aparatului digestiv - balonări şi stări spastice ale aparatului digestiv, diaree
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural, după mesele principale.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de roiniţă sau mentă.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli hepatice şi biliare - hepatite, ciroze, colecistite, colici biliare
Pulberea: se foloseşte câte o ju­mă­tate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare, sau îm­preună cu miere sau suc natural, du­pă mesele principale.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust, cu miere.

* Boli ale aparatului urogenital - cistite, pielite
Vitamina C din preparatele obţi­nute din măceşe are pH acid, care este neprielnic înmulţirii bacteriilor pa­togene ce se dezvoltă la nivelul aparatului uro-genital.
Pulberea: se foloseşte câte o ju­mătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare, sau împreună cu miere sau suc natural, după mesele principale.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, în­dulcite după gust, cu miere.
Tinctura: câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adău­gate într-o cană de ceai de gălbenele.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli metabolice şi endocrine - diabet zaharat, afecţiuni ale tiroidei, insuficienţă cortico-suprarenală
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de linguriţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural, după mesele principale.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se adminis­trează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de pică­turi, de 3 ori pe zi, adău­gate într-o cană de ceai de teci de fasole.
Vinul: se adminis­trea­ză 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Boli ale pielii (dermatologice) - provocate de insuficienţa secreţiei de hormoni glucocorticoizi
Nota farmacistului: Sunt multe boli ale pielii, ca de exemplu psoriazisul, pemfigusul, lichenul plan, lupusul eritematos, care sunt consecinţa lipsei de glu­­cocorticoizi din organism (hidrocortizonul), hor­moni secretaţi de glanda suprarenală. Blocarea se­creţiei de glucocorticoizi a suprarenalei poate avea în principal urmatoarele cauze: factori ereditari, tumori maligne, fumatul excesiv sau fenomene stre­sante ex­treme. Toate schemele de tratament pentru vinde­carea acestor boli dermatologice conţin deri­vaţi cor­ti­zonici. Folosirea îndelungată a medica­men­telor pe bază de hidrocortizon poate avea, însă, efecte majore nedorite pentru organism şi, de aceea, ea nu este acceptată cu uşurinţă de medicii curanţi, decât în cazuri extreme şi pe o perioadă scurtă de timp. Sunt teorii care susţin ideea că secreţia glan­dei supra­renale poate fi activată de administrarea pe perioade îndelungate de vitamina C naturală (în speţă, a pre­paratelor din măceşe). Pentru cei în su­fe­rinţă, reco­mand asemenea cure, cu preparate na­tu­rale din măceşe, alături de tratamentele clasice prescrise de medicii curanţi.
Pulberea: se foloseşte câte o linguriţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural, după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, toate după masă.

* Afecţiuni alergice - urticarie, prurit, eriteme
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lin­guriţă, de 3 ori pe zi, ca atare, sau împreună cu miere sau suc natural, după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de trei ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
Vinul: se administrează 2 linguri, de două ori pe zi, după masă.

* Boli neurologice - cefalee, migrene, accidente vasculare, distonii neurovegetative
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de pică­turi, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Bolile din sfera ORL - amigdalite, rinite, sinuzite, epistaxis, faringite, laringite, traheite
Pulberea: se foloseşte câte o ju­mă­tate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca ata­re, sau împreună cu mie­re sau suc natural, du­pă fie­care masă.
Decoctul: se admi­nis­trează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se adminis­trea­­­ză câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de trei ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coa­da-şoricelului sau salvie.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Bolile oncologice
Preparatele obţinute din măceşe pot fi remedii benefice pentru prevenirea can­cerului.
Pulberea: se foloseşte câte o jumă­tate de linguriţă, de 3 ori pe zi, ca ata­re, sau împreună cu miere sau suc na­tu­ral, după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu mie­re.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Bolile vârstnicului - ateroscleroză, demenţă senilă
Îmbătrânirea este un fenomen biologic natural al vieţii umane, aceasta fiind o consecinţă a acţiunii ra­dicalilor liberi, rezultaţi din procesele metabolice de la nivel celular. Fenomenul de îmbătrânire poate fi îm­piedicat prin folosirea antioxidanţilor. Cei mai importanţi antioxidanţi găsiţi în plante sunt: vita­mi­na C, vitamina E şi resveratrolul. De aceea, reco­mand ca în tabietul zilnic al vârstnicului să nu lip­sească preparatele obţinute din măceşe, alături de prepara­tele din saschiu şi ginkgo biloba, acestea protejând apa­­ratul cardiovascular şi sistemul nervos central.

* Afecţiuni ale aparatului osteo-articular - artroze, spondiloze, coxartroze
Preparatele din măceşe, prin conţinutul ridicat în vitamina C, întăresc aparatul osteo-articular.
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare, sau împreună cu miere sau suc natural, după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust, cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndul­cite după gust, cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de salcie.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Afecţiuni oftamologice - manifestări ale tulburărilor circulatorii la nivelul ochiului
Pulberea: se foloseşte câte o jumătate de lingu­riţă, de 3 ori pe zi, ca atare sau împreună cu miere sau suc natural, după fiecare masă.
Decoctul: se administrează câte 2 ceşti pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Infuzia: se administrează câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de saschiu sau de ginkgo biloba.
Vinul: se administrează 2 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

* Inapetenţă sau lipsa poftei de mâncare
Inapetenţa poate fi combătută prin folosirea unor asocieri de vitamine. Măceşele, care se pot numi fără exagerare adevărate polivitamine naturale, se re­co­­man­dă în combaterea inapetenţei.
Tinctura sau vinul: se iau câte 30 de picături (res­pectiv câte o lingură), înainte de fiecare masă.

Pentru informaţii despre procesarea plantelor me­dicinale sau despre alte preparate produse în labora­torul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com Pre­paratele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică far­­maceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.