- Organismul omenesc beneficiază de o armată de apărare: sistemul imunitar. Bazat pe o mulţime de oşteni curajoşi şi disciplinaţi - anticorpii - el îi cheamă sub arme, ori de câte ori sănătatea ne este ameninţată de vreun duşman: viruşi, microbi, bacterii. O luptă pe viaţă şi moarte se-ncinge, al cărei final e decis în mare măsură de forţa sistemului imunitar. Problema este: se poate, oare, să-i venim în ajutor armatei care ne ocroteşte? -
Întărirea sistemului imunitar
Anticorpii sunt ca animalele de pradă: docili şi somnoroşi când sunt lăsaţi în pace. Dar viruşii şi bacteriile bâzâie ca muştele pe nasul lor. Iritaţi brusc, ei sfâşie orice intrus din organism. Problema este: cum se pot transforma nişte pisicuţe blânde în spintecători ucigaşi? Foarte simplu: ele trebuie incitate şi menţinute în stare de alarmă.
Cine sunt victimele viruşilor gripali?
Favoriţii lor sunt persoanele care se simt vlăguite, obosite, extenuate şi fără chef, persoane al căror sistem imunitar este aşa de solicitat de uzura fizică şi psihică, încât nu mai poate face faţă şi unei invazii virale. Or, în acest moment, de mijloc de toamnă, viruşii trec la atac. Singura noastră şansă: să ne călim şi să ne pregătim organismul, pentru ca acesta să reziste în perioada umedă şi rece de iarnă.
Dar pentru asta trebuie ca dvs. să începeţi antrenamentul acum, înainte ca sezonul răcelilor şi gripelor să-şi facă apariţia.
În tricou - afară, la aer
Probabil că aceia dintre dvs. care se sperie chiar şi de cel mai mic curent vor reacţiona vehement la acest sfat. Dar vorbind foarte serios: ieşiţi din când în când, îmbrăcaţi uşor, până-n faţa uşii, chiar dacă afară crapă pietrele de ger. Tremuratul (de doar câteva minute) este un excelent antrenament al sistemului imunitar. El ne arată că măsurile de protecţie ale organismului (creşterea temperaturii datorită mişcării) au fost declanşate.
Excitaţiile scurte provocate de frig stimulează producerea masivă de anticorpi şi punerea lor în stare de alarmă.
Pe ploaie şi furtună
Şi mai eficiente sunt plimbările lungi pe ploaie şi furtună. Cu condiţia să fiţi bine îmbrăcaţi. În aerul rece de-afară, organismul învaţă să reacţioneze rapid la schimbările de temperatură prin accelerarea sau reducerea irigării cu sânge. Dar expunerea îndelungată la frig şi, mai ales, frigul la picioare, lasă cale liberă viruşilor gripali: irigarea cu sânge este mai redusă, iar acolo unde este sânge puţin, şi numărul anticorpilor este redus, astfel că pentru agenţii patogeni, instalarea în organism devine o joacă.
De ce dăunează curentul
Dăunător este - în schimb - curentul din încăperile închise. La acest tip de răcire, organismul reacţionează prea târziu cu regularizarea irigării sanguine. Urmarea: sistemul imunitar slăbeşte, iar viruşii gripali se pot extinde în voie.
Duşuri reci împotriva bolilor
Persoanele gripate mai tot timpul pot descoperi un adevărat izvor de sănătate: duşurile reci dimineaţa (după ce corpul a fost în prealabil încălzit). Şocul rece este un stimulent de fiecare zi pentru sistemul imunitar. Toate celulele din organism se înviorează cât ai bate din palme. Atenţie însă: apa rece nu trebuie să atingă niciodată pielea rece. Faceţi înainte un duş cald/fierbinte, până când o să simţiţi efectiv nevoia să vă răcoriţi. Abia atunci lăsaţi jetul de apă să curgă de câteva ori pe picioare, braţe, trup. Începătorii ar trebui să pornească cu apă călduţă, răcind-o treptat - zilnic sau săptămânal - până când vor putea suporta temperatura apei de la robinet.
Sportul? Minunat, dar moderat!
Într-adevăr, antrenamentul fizic moderat este cel mai bun pentru sănătate, el întăreşte musculatura, circulaţia şi - descoperire mai recentă - sistemul imunitar. Doar să nu exagerăm. Sportul de performanţă slăbeşte extrem de mult imunitatea. Din această cauză, mulţi dintre sportivii de renume sunt adeseori scoşi din luptă de o gripă neroadă. Numeroase studii au demonstrat că în urma practicării moderate a sportului, celulele-killer - chiar şi în cazul cancerului - se înmulţesc vizibil. Dacă însă corpul este stors de puteri, numărul acestora scade mult sub indicele normal. Şi atunci triumfă viruşii şi bacteriile, care se pot extinde în organism după bunul loc plac.
Proasta dispoziţie îmbolnăveşte
Dacă toamna mohorâtă, certurile cu soţul dvs., necazurile în dragoste sau alte probleme vă strică buna dispoziţie, nu este exclus să vă mai pricopsiţi şi cu o gripă. Pentru că durerea sufletească este deprimantă şi pentru sistemul imunitar. S-a dovedit că în astfel de perioade, imunitatea funcţionează cu încetinitorul, în timp ce atunci când suntem bine dispuşi şi fericiţi numărul anticorpilor creşte substanţial, iar ei sunt mult mai activi. Deci: nu vă lăsaţi pradă melancoliei, înconjuraţi-vă de oameni veseli, distraţi-vă. În felul acesta o să vă simţiţi mai bine atât dvs., cât şi sistemul dvs. imunitar.
Întăriţi-vă imunitatea gândind
Prof. dr. Gerhard Uhlenbruck, directorul Institutului de Imunobiologie de la Universitatea din Köln, este convins că: "Sănătatea sistemului imunitar poate fi programată cu ajutorul creierului" - şi anume prin exerciţii mentale, cum sunt antrenamentul autogen, exerciţiile de relaxare etc. Dar şi dacă repetaţi mereu în gând: "Am o imunitate puternică, care poate să le vină de hac oricăror agenţi patogeni", subconştientul dvs. crede că este aşa. Şi pentru că sistemul imunitar şi creierul sunt într-un continuu dialog, anticorpii dvs. se vor înviora.
Vitamine pentru anticorpi vitali
Alimentaţia variată n-a fost niciodată aşa de importantă ca acum: sistemul imunitar are nevoie de toate componentele alimentelor ca material de construcţii pentru producţia în masă de anticorpi. Dacă un singur material lipseşte, şi producţia stagnează,
chiar dacă alte substanţe sunt excedentare. Ar fi bine ca şi persoanele sănătoase să-şi "perfecţioneze" acum alimentaţia cu preparate bogate în vitamine. Deosebit de importante sunt: vitaminele A, C, E şi microelementele zinc şi seleniu. Acestea apără organismul - deci şi anticorpii - de distrugere, elimină substanţele toxice (seleniul) şi impulsionează producerea de anticorpi (zincul).
Când trebuie să chemăm doctorul?
Medicul trebuie chemat când:
- Febra depăşeşte 39,5°C sau durează mai mult de 3 zile.
- Apar dureri respiratorii, se-nţepeneşte ceafa, apar palpitaţii, crampe abdominale etc. Toate acestea pot fi semnele unor infecţii grave.