Se întâmplă când vorbim la telefon. Inconştient, tragem un carnet sau o hârtie în faţă şi începem să desenăm, la întâmplare, cruci sau cercuri, pătrate, x-uri sau rotocoale. Manie? Nici vorbă, spun psihologii, aceste configuraţii sunt, de fapt, simboluri ieşite din profunzimile subconştientului, pe care dacă învăţăm să le descifrăm, vom afla adevăruri ascunse despre noi. Totul are un sens. Inclusiv locul unde sunt desenate. Baza suportului - fie că este vorba despre un carnet, foaie de hârtie sau bilet de autobuz - reprezintă concretul, realismul personalităţii pe care o avem, soliditatea fizică sau morală. Un tip pragmatic, ancorat în realitate, va alege întotdeauna un carnet de notiţe şi un stilou sau un pix cu grafismul vizibil, în vreme ce un visător cu capul în nori se va mulţumi cu o hârtie pe care tocmai se pregătea să o arunce la coş.
Partea superioară a suportului (hârtiei) exprimă dorinţa de a evolua. Ea reprezintă spiritul, idealul, aspiraţia spirituală. A desena pe partea de sus a suportului se traduce prin ambiţie, prin setea de cunoaştere şi de valorizare a intelectului. Uneori, se întâmplă ca mâzgălelile să exprime cu claritate legatura între cer şi pământ (scări, arbori...). Este expresia unei dorinţe de ascensiune pe scara socială.
Desenele grupate pe partea stângă a foii de hârtie denotă legătura cu trecutul şi mai ales cea cu mama. Dacă formele desenate sunt blânde (cercuri, volute), ele reprezintă nevoia de afecţiune. Dacă sunt agresive (zigzaguri, săgeţi) ele demonstrează conflicte nerezolvate. Asociat cu un gol al părţii din dreapta a foii (pe care nu se desenează nimic), acest lucru denotă dificultăţi relaţionale, teama de a înfrunta viaţa şi pe cei printre care trăim.
Figurile trasate chiar pe marginea foii de hârtie semnalează dorinţa de a depăşi limitele impuse. În cazul când coboară spre josul paginii, ele mărturisesc dorinţa de a ne înrădăcina în realitate. Dacă merg spre dreapta, se traduc printr-o aşteptare a viitorului - entuziastă sau anxioasă, în funcţie de formă, subţirimea sau grosimea liniilor. Mâzgălelile ce pornesc din centrul paginii şi se îndreaptă în toate direcţiile corespund cu dorinţa de spaţiu, de comunicare. Ele sunt, în general, o manifestare a personalităţilor entuziaste, care doresc să îşi exprime potenţialul din plin.
Calitatea desenului, felul în care vârful instrumentului de scris este apăsat pe hârtie, retuşurile, înnegritul, sunt şi ele indicii ce permit decodarea personalităţii. Liniile îngroşate sunt, în general, dovada unui temperament energic. Cele apăsate puternic exprimă vitalitatea şi pasiunea, în timp ce liniile subţiri, fine, semnifică ezitarea, lipsa de încredere în sine, timiditatea, dar şi delicateţea, fineţea şi, în general, o personalitate nuanţată.
Înnegrirea hârtiei exprimă prima funcţie a mâzgălitului: eliberarea de tensiunile interioare. Dacă sunt excesive, exprimă anxietatea. Dacă se repetă, semnifică o tendinţă obsesivă, mai ales în cazul când semnele evită partea dreaptă a foii de hârtie.
În general, curbele au legătură cu stările afective. Cercurile, buclele, elipsele, ghirlandele sunt, în funcţie de caz, indicii ale sociabilităţii, blândeţii, seducţiei sau ale abilităţii de a te descurca.
Desenele ascuţite, bastoanele, săbiile, unghiurile, zigzagurile, sunt, dimpotrivă, dovada voinţei şi a agresivităţii. Rezervate personalităţilor autoritare, afirmate, dar şi curajoase, ele relevă un puternic simţ al efortului.
Desenele abstracte
* Cercul este o figură foarte des întâlnită în cadrul acestor desene. După caz, el poate apărea drept o componentă a unei figuri mai vaste, sau ca un simplu ornament. Dar oricum ar fi, se leagă în mod direct de noţiunea de perfecţiune, de forţă vitală, de stăpânire a timpului şi a ciclurilor vieţii. El denotă o evoluţie psihică subterană: chiar dacă nu sunteţi conştienţi, cu dvs. se pregăteşte o schimbare, "se-ntoarce roata".
* Micile cercuri multiple semnalează o puternică nevoie de afecţiune, de dragoste şi de mângâiere.
* Ovalul ţine de simbolistica oului. Este semnul unei maturizări pe cale să se împlinească. Un elan creator care cere să fie exprimat, un har ce trebuie împlinit.
* Spirala coexistă, în majoritatea cazurilor, cu figuri mai complexe. Ea este semnul dinamismului, dar şi al dorinţei, conştiente sau inconştiente, de a depăşi probleme materiale. Când sunt mai multe spirale şi desenate cu mult negru, cu buclele foarte strânse, ele traduc o stare de îngrijorare şi agitaţie.
* Pătratul corespunde unei dorinţe de logică şi de înţelegere. La fel ca şi dreptunghiul, el este desenat de cele mai multe ori de oamenii care au preocupări concrete. Se întâmplă ca unghiurile să fie ornate de înflorituri în formă de cruce, de stea sau de triunghi. Acestea mărturisesc dorinţa de a controla situaţia. O multitudine de pătrate lipite unele de altele, desenate în partea de sus a paginii, sunt semnul dorinţei de a realiza un proiect. Tablele de şah anunţă o miză, o partidă ce trebuie câştigată şi sunt reflexia unor puternice tensiuni psihice şi conflicte interioare.
* Crenelurile indică o progresie lentă şi regulată către scopul pe care ni l-am fixat. Dacă sunt bine conturate, sugerează determinarea. Dacă sunt ezitante, arată perioade de reflecţie şi de interiorizare.
* Crucea semnifică dorinţa de afirmare a existenţei ca individ. Se întâmplă ca ea să trădeze o suferinţă nevindecată, nevoia de sprijin, dar, uneori, prin forma ei deschisă, şi dorinţa de acţiune, de ieşire din inerţie. Când ea este desenată în josul paginii, indică griji legate de problemele materiale. Când apare în partea de sus, arată dorinţa de afirmare. În partea stângă, poate însemna o suferinţă legată de trecut sau probleme ce ţin de copilărie. Desenată în partea dreaptă a paginii, arată dorinţa de a ne afirma în relaţiile cu ceilalţi.
* Zigzagul este semnul voinţei şi al unei puternice combativităţi.
* Triunghiul desenat cu vârful în jos evocă figura feminină. Cu vârful în sus, simbolizează energia creatoare masculină. Întrepătrunse, în forma stelei lui David, mărturisesc un real efort pentru a împăca extremele personalităţii noastre.
* În sfârşit, când în desene apare un labirint, acesta indică faptul că desenatorul este prizonier al propriilor sale gânduri. Cel mai adesea contrarii, între care evoluează indecis. La fel ca şi forma desenului, el avansează, se întoarce, doreşte şi mai apoi ezită şi, în orice caz, aşteaptă mult timp momentul pentru a se realiza.
Desenele figurative
În timp ce imaginile abstracte permit descoperirea dominantei intelectuale a unei personalităţi, formele figurative sunt reflexia temperamentului afectiv. Lista lor - personaje, animale, plante, obiecte - este nelimitată. Totuşi, psihologii le-au atribuit semnificaţii multora dintre ele.
* Formele umane exprimă dorinţa de schimbare, relaţiile extinse cu ceilalţi. Figurile multiple răspund, în general, dorinţei de contact, necesităţii de a fi înconjurat de oameni. Ceea ce contează cel mai mult pentru desenator, în acest caz, este apartenenţa la un grup. Chipul omenesc este prezent mai ales în desenele adolescenţilor, în momentul când aceştia se caută pe sine şi sunt animaţi de întrebări despre ei înşişi, dar şi despre relaţia lor cu alţii şi felul în care sunt percepuţi. Fetelor le place să deseneze ochii accentuat şi să-i orneze cu gene imense, ceea ce este un semn de seducţie. Cât despre nas, dacă este mare, el reprezintă sexualitatea.
Amatorii de mâzgăleli desenează, adesea, şi siluete de animale domestice. Câinii simbolizează prietenia, iar pisicile feminitatea, tandreţea, la fel ca majoritatea animalelor cu blană lungă. Şerpii de toate felurile sunt o imagine sexuală şi reprezintă libidoul. Melcii reprezintă senzualitatea şi erotismul. În perioadele de stres accentuat semnifică dorinţa de linişte. Puii de găină înseamnă tandreţe, dragoste şi fragilitate. Veveriţa exprimă aspectul ludic, dar şi dorinţa de libertate. Cât despre broasca ţestoasă, ea caracterizează temperamentele constante, interiorizate, prudenţa. Iar carapacea evocă nevoia de protecţie.
De multe ori, din astfel de mâzgăleli iau naştere peisaje. În cazul când apare un element acvatic, el este legat de emoţie sau de vis. Apa nemişcată a unui lac semnifică o personalitate secretă, care se protejează, dar care fierbe în interior. Florile izolate relevă o nevoie afectivă şi se traduc prin feminitate şi delicateţe. Dacă sunt prezente în mod sistematic, înseamnă că desenatorul vrea să trăiască în condiţii mai bune. Un univers fără conflict. Arborii sugerează ideea de ascensiune, de evoluţie socială sau spirituală, sub toate formele sale. Ei indică sentimente protectoare, când au ramificaţiile rotunjite, agresive - dacă au spini, falice - când au formă de lance. Palmierul apare de fiecare dată când desenatorul simte nevoia de a evada din cotidian. El semnalează cu claritate dorinţa de a scăpa dintr-o rutină simţită ca fiind fadă şi decepţionantă.
* Soarele la apus evocă ipoteza unui conflict cu o autoritate sau cu un tată real sau simbolic. Aşezat în partea dreaptă a paginii, soarele răsărind indică aspiraţia de a ne egala părinţii şi competitorii profesionali. Dacă ferestrele caselor sunt deschise, desenatorul are o personalitate deschisă, extrovertită. Un gard care înconjoară casa constituie un scut împotriva trecutului. Unii dintre noi desenăm roţi solare, pătrate sau cercuri strălucitoare asemănătoare cu mandalele, desenele orientale ce predispun la meditaţie. Apariţia lor arată faptul că desenatorul este pe punctul de a unifica diferitele aspecte ale personalităţii sale.
Mâzgăliturile scriitorilor
Multe din manuscrisele scriitorilor sunt însoţite de mâzgălituri făcute, probabil, în pauzele de lipsă de inspiraţie.
*Victor Hugo realiza desene "sălbatice", după propria sa afirmaţie, pe care le înnegrea ulterior cu funingine, cu scrum, cu cafea sau cărbune.
*Lev Tolstoi îşi amesteca perfect desenele cu scrisul.
*Manuscrisele eminesciene sunt pline, şi ele, de desene ciudate, care n-au fost supuse unei interpretări psihologice.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
