Secretele mâzgălelilor

Andrei Cheran
Psihologie

Se întâmplă când vorbim la telefon. In­con­știent, tragem un carnet sau o hârtie în față și începem să desenăm, la întâmplare, cruci sau cercuri, pătrate, x-uri sau rotocoale. Manie? Nici vorbă, spun psihologii, aceste configurații sunt, de fapt, simboluri ieșite din profunzimile subcon­ști­entului, pe care dacă învățăm să le descifrăm, vom afla adevăruri ascunse despre noi. Totul are un sens. Inclusiv locul unde sunt desenate. Baza suportului - fie că este vorba despre un carnet, foaie de hârtie sau bilet de autobuz - reprezintă concretul, realismul personalității pe care o avem, soliditatea fizică sau morală. Un tip pragmatic, ancorat în realitate, va alege întotdeauna un carnet de notițe și un stilou sau un pix cu grafismul vizibil, în vreme ce un visător cu capul în nori se va mulțumi cu o hârtie pe care tocmai se pregătea să o arunce la coș.
Partea superioară a suportului (hârtiei) exprimă dorința de a evolua. Ea reprezintă spiritul, idealul, aspirația spirituală. A desena pe partea de sus a suportului se traduce prin ambiție, prin setea de cu­noaștere și de valorizare a intelectului. Uneori, se în­tâmplă ca mâzgălelile să exprime cu claritate legatura între cer și pământ (scări, arbori...). Este expresia unei dorințe de ascensiune pe scara socială.
Desenele grupate pe partea stângă a foii de hârtie denotă legătura cu trecutul și mai ales cea cu mama. Dacă formele desenate sunt blânde (cercuri, volute), ele reprezintă nevoia de afecțiune. Dacă sunt agresive (zigzaguri, săgeți) ele demonstrează conflicte ne­rezolvate. Asociat cu un gol al părții din dreapta a foii (pe care nu se desenează nimic), acest lucru denotă dificultăți relaționale, teama de a înfrunta viața și pe cei printre care trăim.
Figurile trasate chiar pe marginea foii de hârtie semnalează dorința de a depăși limitele impuse. În cazul când coboară spre josul paginii, ele mărturisesc dorința de a ne înrădăcina în realitate. Dacă merg spre dreapta, se traduc printr-o așteptare a viitorului - en­tuziastă sau anxioasă, în funcție de formă, sub­țiri­mea sau grosimea liniilor. Mâzgălelile ce pornesc din centrul paginii și se îndreaptă în toate direcțiile corespund cu dorința de spațiu, de comunicare. Ele sunt, în general, o manifestare a personalităților en­tu­ziaste, care doresc să își exprime potențialul din plin.
Calitatea desenului, felul în care vârful instru­mentului de scris este apăsat pe hârtie, retușurile, în­negritul, sunt și ele indicii ce permit decodarea per­sonalității. Liniile îngroșate sunt, în general, dovada unui temperament energic. Cele apăsate puternic exprimă vitalitatea și pasiunea, în timp ce liniile subțiri, fine, semnifică ezitarea, lipsa de încredere în sine, timiditatea, dar și delicatețea, finețea și, în gene­ral, o personalitate nuanțată.
Înnegrirea hârtiei exprimă prima funcție a mâz­gălitului: eliberarea de tensiunile interioare. Dacă sunt excesive, exprimă anxietatea. Dacă se repetă, semnifică o tendință obsesivă, mai ales în cazul când semnele evită partea dreaptă a foii de hârtie.
În general, curbele au legătură cu stările afective. Cercurile, buclele, elipsele, ghirlandele sunt, în func­ție de caz, indicii ale sociabilității, blândeții, seducției sau ale abilității de a te descurca.
Desenele ascuțite, bastoanele, săbiile, unghiurile, zigzagurile, sunt, dimpotrivă, dovada voinței și a agre­sivității. Rezervate per­sonalităților autoritare, afir­ma­te, dar și curajoase, ele re­levă un puternic simț al efor­­tului.

Desenele abstracte

* Cercul este o figură foarte des întâlnită în cadrul acestor desene. După caz, el poate apărea drept o com­po­nentă a unei figuri mai vaste, sau ca un simplu ornament. Dar oricum ar fi, se leagă în mod direct de noțiunea de perfec­țiune, de forță vitală, de stăpânire a timpului și a ciclurilor vieții. El denotă o evoluție psi­hică sub­te­rană: chiar dacă nu sunteți con­știenți, cu dvs. se pregătește o schimbare, "se-ntoarce roa­ta".
* Micile cercuri multiple semnalează o puternică nevoie de afecțiune, de dragoste și de mângâiere.
* Ovalul ține de simbolistica oului. Este semnul unei maturizări pe cale să se împlinească. Un elan creator care cere să fie exprimat, un har ce trebuie împlinit.
* Spirala coexistă, în majoritatea cazurilor, cu figuri mai complexe. Ea este semnul dinamismului, dar și al dorinței, conștiente sau inconștiente, de a depăși probleme materiale. Când sunt mai multe spirale și desenate cu mult negru, cu buclele foarte strânse, ele traduc o stare de îngrijorare și agitație.
* Opturile reprezintă dificultatea de a depăși problemele, în unele cazuri, chiar plăcerea de a te complăcea în ele.
* Pătratul corespunde unei dorințe de logică și de înțelegere. La fel ca și dreptunghiul, el este de­senat de cele mai multe ori de oamenii care au preocupări con­crete. Se întâmplă ca unghiurile să fie ornate de înflorituri în formă de cruce, de stea sau de triunghi. Acestea măr­turisesc dorința de a controla situația. O multitudine de pătrate lipite unele de al­tele, desenate în partea de sus a paginii, sunt sem­nul dorinței de a realiza un proiect. Tablele de șah anunță o miză, o partidă ce trebuie câș­tigată și sunt reflexia unor puternice tensiuni psihice și conflicte in­terioare.
* Crenelurile indică o progresie lentă și re­gulată către scopul pe care ni l-am fixat. Dacă sunt bine con­turate, sugerează determinarea. Dacă sunt ezitante, arată perioade de reflecție și de inte­riorizare.
* Crucea semnifică dorința de afirmare a exis­tenței ca individ. Se întâmplă ca ea să trădeze o su­ferință nevindecată, nevoia de sprijin, dar, uneori, prin forma ei deschisă, și dorința de acțiune, de ieșire din inerție. Când ea este desenată în josul paginii, indică griji legate de problemele materiale. Când apare în partea de sus, arată dorința de afirmare. În partea stângă, poate însemna o suferință legată de trecut sau probleme ce țin de copilărie. Desenată în partea dreaptă a paginii, arată dorința de a ne afirma în relațiile cu ceilalți.
* Zigzagul este semnul voinței și al unei pu­ternice combativități.
* Triunghiul desenat cu vârful în jos evocă figura feminină. Cu vârful în sus, simbolizează energia creatoare masculină. Întrepătrunse, în forma stelei lui David, mărturisesc un real efort pentru a împăca extremele personalității noastre.
* În sfârșit, când în desene apare un labirint, acesta indică faptul că desenatorul este prizonier al propriilor sale gânduri. Cel mai adesea contrarii, între care evo­lu­ează indecis. La fel ca și forma desenului, el avansează, se întoarce, dorește și mai apoi ezită și, în orice caz, așteaptă mult timp momentul pentru a se realiza.
Desenele figurative
În timp ce imaginile abstracte permit descoperirea dominantei intelectuale a unei personalități, formele figurative sunt reflexia temperamentului afectiv. Lista lor - personaje, animale, plante, obiecte - este ne­limitată. Totuși, psihologii le-au atribuit sem­nificații multora dintre ele.
* Formele umane exprimă dorința de schimbare, relațiile extinse cu ceilalți. Figurile multiple răspund, în general, dorinței de contact, necesității de a fi înconjurat de oameni. Ceea ce contează cel mai mult pentru desenator, în acest caz, este apartenența la un grup. Chipul omenesc este prezent mai ales în desenele adolescenților, în momentul când aceștia se caută pe sine și sunt animați de întrebări despre ei înșiși, dar și despre relația lor cu alții și felul în care sunt percepuți. Fetelor le place să deseneze ochii accentuat și să-i orneze cu gene imense, ceea ce este un semn de seducție. Cât despre nas, dacă este mare, el reprezintă sexualitatea.
Amatorii de mâzgăleli desenează, adesea, și si­lu­ete de animale domestice. Câinii simbolizează prie­te­nia, iar pisicile feminitatea, tandrețea, la fel ca majoritatea animalelor cu blană lungă. Șerpii de toate felurile sunt o imagine sexuală și reprezintă libidoul. Melcii reprezintă senzualitatea și erotismul. În pe­rioa­dele de stres accentuat semnifică dorința de liniște. Puii de găină înseamnă tandrețe, dragoste și fragilitate. Veverița exprimă aspectul ludic, dar și dorința de libertate. Cât despre broasca țestoasă, ea caracterizează temperamentele constante, interiori­zate, prudența. Iar carapacea evocă nevoia de pro­tecție.
De multe ori, din astfel de mâzgăleli iau naștere peisaje. În cazul când apare un element acvatic, el este legat de emoție sau de vis. Apa nemișcată a unui lac semnifică o personalitate secretă, care se pro­te­jează, dar care fierbe în interior. Florile izolate relevă o nevoie afectivă și se traduc prin feminitate și de­licatețe. Dacă sunt pre­zente în mod sistematic, în­seamnă că desenatorul vrea să trăiască în con­diții mai bune. Un uni­vers fără conflict. Ar­bo­rii sugerează ideea de ascensiune, de evoluție socială sau spi­ri­tuală, sub toate formele sale. Ei indică sentimente pro­­tectoare, când au ra­mificațiile rotunjite, agresive - dacă au spini, falice - când au formă de lance. Pal­mierul apa­re de fiecare dată când desenatorul simte ne­voia de a evada din cotidian. El semnalează cu cla­ritate dorința de a scăpa dintr-o rutină simțită ca fiind fadă și de­cep­ționantă.
* Soarele la apus evocă ipoteza unui conflict cu o autoritate sau cu un tată real sau simbolic. Așezat în partea dreaptă a paginii, soarele răsărind indică as­pirația de a ne egala părinții și competitorii profe­sionali. Dacă ferestrele caselor sunt deschise, dese­na­torul are o personalitate deschisă, extrovertită. Un gard care înconjoară casa constituie un scut îm­po­triva trecutului. Unii dintre noi desenăm roți solare, pătrate sau cercuri strălucitoare asemănătoare cu man­­dalele, desenele orientale ce predispun la me­ditație. Apariția lor arată faptul că desenatorul este pe punc­tul de a unifica diferitele aspecte ale perso­nalității sale.

Mâzgăliturile scriitorilor

Multe din manuscrisele scriitorilor sunt în­so­țite de mâzgălituri făcute, probabil, în pauzele de lipsă de inspirație.
*Victor Hugo realiza desene "sălbatice", după pro­pria sa afirmație, pe care le înnegrea ulterior cu funingine, cu scrum, cu cafea sau cărbune.
*Lev Tolstoi își amesteca perfect desenele cu scri­sul.
*Manuscrisele eminesciene sunt pline, și ele, de desene ciudate, care n-au fost supuse unei in­ter­pretări psihologice.