Berea după vin, un chin
Această zicală populară e lipsită de orice bază ştiinţifică. Se presupune că ar proveni din secolul 19, când vinul era considerat o băutură de lux. Însă mahmureala de după un chef nu depinde de ordinea în care s-au adus băuturile la masă, ci numai de puritatea şi cantitatea alcoolului consumat, ca şi de greutatea corporală şi sexul meseanului. Consecinţele neplăcute de a doua zi dimineaţa sunt cauzate de spirtoasele ieftine, de diversele lichioruri sau de băuturile cu o pondere consistentă de alcool extras din cereale. Şi vinurile cu un conţinut ridicat de sulf provoacă dureri de cap şi senzaţii de greaţă. Această uşoară intoxicare este accentuată de faptul că alcoolul elimină apa din organism. De aceea, dacă vreţi să evitaţi mahmureala, ar fi bine ca, între băuturi, să daţi pe gât din când în când câte un pahar cu apă.
Berea este un aliment valoros
Berea este băutura preferată a germanilor, a cehilor şi - din ce în ce mai mult, în ultimii ani - a românilor. Ea cuprinde şi multe vitamine din complexul B, precum şi o serie de minerale, şi se spune că ar contribui la scăderea numărului de infarcte. Medicii consideră acceptabilă o cantitate zilnică de o jumătate de litru pentru femei şi un litru pentru bărbaţi, în condiţiile în care nu se mai consumă şi alte băuturi alcoolice. Berea conţine cam cinci procente de alcool. Acesta este un dezavantaj, cel puţin din punctul de vedere al nutriţioniştilor. Deoarece, în procesul de eliminare a alcoolului, organismul pierde unele oligoelemente importante. De asemenea, alcoolul îngraşă. Un litru de bere ne furnizează circa 430 kilocalorii, echivalentul a patru chifle, ceea ce constituie în jur de o cincime din necesarul zilnic al unui bărbat care prestează o muncă de birou. Pe lângă aceasta, caloriile lichide nu satură. Dimpotrivă, principiile amare din hamei chiar stimulează apetitul. Alcoolul determină o secreţie sporită de insulină, împiedicând astfel arderea optimă a grăsimilor. Soluţia? Bere fără alcool! Ea are o acţiune izotonică, deci compensează perfect pierderea lichidelor din organism şi, în acelaşi timp, oferă protecţie contra rigidizării arterelor, după cum rezultă dintr-un studiu afectuat la Clinica universitară din Ulm.
Se recomandă să bem minimum doi litri de lichide pe zi
Organismul nostru îşi procură lichid nu numai din băuturi, ci şi din majoritatea alimentelor solide. De pildă, cartoful are un conţinut de apă de 75% din greutatea lui. Alimentele solide ne furnizează în medie aproximativ 900 mililitri de apă zilnic. Pentru acest motiv, specialiştii consideră că, la temperaturile întâlnite în zonele geografice cu climă temperată, adulţii cu activitate fizică redusă necesită numai un adaos de 1,5 litri de lichide pe zi, sub forma diferitelor băuturi consumate. Aceasta reprezintă limita inferioară. Puţin mai mult nu ne dăunează.
Sucul de fructe este mai bun decât răcoritoarele
Este adevărat că sucul de fructe conţine vitaminele, mineralele şi oligoelementele existente în ele, dar, atenţie, şi multe calorii. Numărul caloriilor provenite dintr-un suc de mere cu sută la sută fructe nu este nicidecum mai mic decât cel provenit din băuturile răcoritoare din comerţ. Caloriile vin din zahărul prezent în fructe, iar fructoza nu e nici pe departe atât de bună pentru sănătatea noastră, cum în mod eronat crede multă lume. Conţinutul de calorii conţinut în sucurile de fructe reprezintă un dezavantaj pentru cei care ţin diete. Este de preferat să bem mai ales apă sau cel puţin să diluăm sucul de fructe cu ea.
Coca-Cola creează dependenţă
Din cauza conţinutului mare de zahăr (cam 36 de cuburi la un litru), licoarea maronie care ne stinge setea nu este deloc săracă în calorii, însă nici nu creează dependenţă mai mult decât alte băuturi care au cofeină în compoziţie. Totodată, trebuie să precizăm că, în cazul cofeinei, nu se poate vorbi de un drog, ci doar de un stimulent psihic. Efectul de obişnuinţă apare abia de la 100 miligrame pe zi - ceea ce înseamnă un litru de Cola sau una-două ceşti de cafea zilnic. Când consumul este sistat brusc, unele persoane pot suferi de dureri de cap sau de o stare permanentă de oboseală. Cocaina a fost, într-adevăr, prezentă în Cola, însă numai până în anul 1903. De atunci, se folosesc la prepararea băuturii numai extracte din frunze de coca, din care drogul este în prealabil eliminat.
Un pahar de lapte în fiecare zi
Laptele conţine foarte mult calciu. Într-un litru de lapte se găsesc aproximativ 1,2 g din acest mineral. Dar cantităţi apreciabile de calciu există şi în alte alimente: apele puternic mineralizate ajung până pe la 0,6 grame pe litru; unele produse din soia sunt îmbogăţite cu calciu; şi leguminoasele, produsele din cereale integrale, precum şi câteva specii de legume verzi ne oferă din belşug preţiosul mineral. Nu trebuie să uitam nici seminţele. Migdalele crude ne furnizează 250 miligrame de calciu la suta de grame (se pot mânca maximum 10 sâmburi pe zi). Campionul absolut este însă susanul, cu 670 miligrame de calciu, motiv pentru care se recomandă câte două linguri de seminţe măcinate zilnic. Intestinul nostru asimilează însă cel mai uşor calciul din varză (43 miligrame la suta de grame).
Cafeaua nu oboseşte inima
Iubitorii fierturii brune pot răsufla uşuraţi. Diverse studii ale cercetătorilor chinezi, cu peste 400.000 de participanţi, arată că nici cinci-şase ceşti pe zi nu fac să crească riscul de afecţiuni cardiovasculare. Un consum zilnic moderat, adică trei-patru ceşti, ar putea avea chiar un efect de protecţie. Aceasta se datorează probabil faptului că bobul de cafea conţine o mare cantitate de antioxidanţi. Dar, atenţie: cine are probleme cu somnul n-ar trebui să mai bea cafea în a doua jumătate a zilei.
Laptele de capră ne protejează contra neurodermitei
Deja din vechime, Hipocrate şi Paracelsus atribuiau laptelui de capră proprietăţi tămăduitoare. Şi în zilele noastre, se pretinde că el ar preveni alergiile la bebeluşi. Totuşi, nu există dovezi ştiinţifice în acest sens. S-a constatat numai că unele persoane alergice, care manifestă o sensibilitate deosebită la laptele de vacă, îl tolerează bine pe cel de capră. Însă, deoarece se întâlneşte frecvent şi o reactivitate alergică încrucişată, specialiştii recomandă pacienţilor
Cine vrea muşchi are nevoie de shake-uri cu proteine
Nu. Cei ce practică sportul în timpul liber nu au nevoie de asemenea suplimente proteice. Alimentaţia normală pune la dispoziţie mai multe proteine decât ar fi necesare, chiar şi pentru un antrenament moderat de forţă. Consumate permanent şi în cantităţi mari, shake-urile pot dăuna. Excesul de proteine suprasolicită rinichii şi creşte valorile acidului uric. În final, aceasta favorizează apariţia reumatismului, a gutei sau a calculilor renali.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
