Berea după vin, un chin
Această zicală populară e lipsită de orice bază științifică. Se presupune că ar proveni din secolul 19, când vinul era considerat o băutură de lux. Însă mahmureala de după un chef nu depinde de ordinea în care s-au adus băuturile la masă, ci numai de puritatea și cantitatea alcoolului consumat, ca și de greutatea corporală și sexul meseanului. Consecințele neplăcute de a doua zi dimineața sunt cauzate de spirtoasele ieftine, de diversele lichioruri sau de băuturile cu o pondere consistentă de alcool extras din cereale. Și vinurile cu un conținut ridicat de sulf provoacă dureri de cap și senzații de greață. Această ușoară intoxicare este accentuată de faptul că alcoolul elimină apa din organism. De aceea, dacă vreți să evitați mahmureala, ar fi bine ca, între băuturi, să dați pe gât din când în când câte un pahar cu apă.
Berea este un aliment valoros
Berea este băutura preferată a germanilor, a cehilor și - din ce în ce mai mult, în ultimii ani - a românilor. Ea cuprinde și multe vitamine din complexul B, precum și o serie de minerale, și se spune că ar contribui la scăderea numărului de infarcte. Medicii consideră acceptabilă o cantitate zilnică de o jumătate de litru pentru femei și un litru pentru bărbați, în condițiile în care nu se mai consumă și alte băuturi alcoolice. Berea conține cam cinci procente de alcool. Acesta este un dezavantaj, cel puțin din punctul de vedere al nutriționiștilor. Deoarece, în procesul de eliminare a alcoolului, organismul pierde unele oligoelemente importante. De asemenea, alcoolul îngrașă. Un litru de bere ne furnizează circa 430 kilocalorii, echivalentul a patru chifle, ceea ce constituie în jur de o cincime din necesarul zilnic al unui bărbat care prestează o muncă de birou. Pe lângă aceasta, caloriile lichide nu satură. Dimpotrivă, principiile amare din hamei chiar stimulează apetitul. Alcoolul determină o secreție sporită de insulină, împiedicând astfel arderea optimă a grăsimilor. Soluția? Bere fără alcool! Ea are o acțiune izotonică, deci compensează perfect pierderea lichidelor din organism și, în același timp, oferă protecție contra rigidizării arterelor, după cum rezultă dintr-un studiu afectuat la Clinica universitară din Ulm.
Se recomandă să bem minimum doi litri de lichide pe zi
Organismul nostru își procură lichid nu numai din băuturi, ci și din majoritatea alimentelor solide. De pildă, cartoful are un conținut de apă de 75% din greutatea lui. Alimentele solide ne furnizează în medie aproximativ 900 mililitri de apă zilnic. Pentru acest motiv, specialiștii consideră că, la temperaturile întâlnite în zonele geografice cu climă temperată, adulții cu activitate fizică redusă necesită numai un adaos de 1,5 litri de lichide pe zi, sub forma diferitelor băuturi consumate. Aceasta reprezintă limita inferioară. Puțin mai mult nu ne dăunează.
Sucul de fructe este mai bun decât răcoritoarele
Este adevărat că sucul de fructe conține vitaminele, mineralele și oligoelementele existente în ele, dar, atenție, și multe calorii. Numărul caloriilor provenite dintr-un suc de mere cu sută la sută fructe nu este nicidecum mai mic decât cel provenit din băuturile răcoritoare din comerț. Caloriile vin din zahărul prezent în fructe, iar fructoza nu e nici pe departe atât de bună pentru sănătatea noastră, cum în mod eronat crede multă lume. Conținutul de calorii conținut în sucurile de fructe reprezintă un dezavantaj pentru cei care țin diete. Este de preferat să bem mai ales apă sau cel puțin să diluăm sucul de fructe cu ea.
Coca-Cola creează dependență
Din cauza conținutului mare de zahăr (cam 36 de cuburi la un litru), licoarea maronie care ne stinge setea nu este deloc săracă în calorii, însă nici nu creează dependență mai mult decât alte băuturi care au cofeină în compoziție. Totodată, trebuie să precizăm că, în cazul cofeinei, nu se poate vorbi de un drog, ci doar de un stimulent psihic. Efectul de obișnuință apare abia de la 100 miligrame pe zi - ceea ce înseamnă un litru de Cola sau una-două cești de cafea zilnic. Când consumul este sistat brusc, unele persoane pot suferi de dureri de cap sau de o stare permanentă de oboseală. Cocaina a fost, într-adevăr, prezentă în Cola, însă numai până în anul 1903. De atunci, se folosesc la prepararea băuturii numai extracte din frunze de coca, din care drogul este în prealabil eliminat.
Un pahar de lapte în fiecare zi
Laptele conține foarte mult calciu. Într-un litru de lapte se găsesc aproximativ 1,2 g din acest mineral. Dar cantități apreciabile de calciu există și în alte alimente: apele puternic mineralizate ajung până pe la 0,6 grame pe litru; unele produse din soia sunt îmbogățite cu calciu; și leguminoasele, produsele din cereale integrale, precum și câteva specii de legume verzi ne oferă din belșug prețiosul mineral. Nu trebuie să uitam nici semințele. Migdalele crude ne furnizează 250 miligrame de calciu la suta de grame (se pot mânca maximum 10 sâmburi pe zi). Campionul absolut este însă susanul, cu 670 miligrame de calciu, motiv pentru care se recomandă câte două linguri de semințe măcinate zilnic. Intestinul nostru asimilează însă cel mai ușor calciul din varză (43 miligrame la suta de grame).
Cafeaua nu obosește inima
Iubitorii fierturii brune pot răsufla ușurați. Diverse studii ale cercetătorilor chinezi, cu peste 400.000 de participanți, arată că nici cinci-șase cești pe zi nu fac să crească riscul de afecțiuni cardiovasculare. Un consum zilnic moderat, adică trei-patru cești, ar putea avea chiar un efect de protecție. Aceasta se datorează probabil faptului că bobul de cafea conține o mare cantitate de antioxidanți. Dar, atenție: cine are probleme cu somnul n-ar trebui să mai bea cafea în a doua jumătate a zilei.
Laptele de capră ne protejează contra neurodermitei
Deja din vechime, Hipocrate și Paracelsus atribuiau laptelui de capră proprietăți tămăduitoare. Și în zilele noastre, se pretinde că el ar preveni alergiile la bebeluși. Totuși, nu există dovezi științifice în acest sens. S-a constatat numai că unele persoane alergice, care manifestă o sensibilitate deosebită la laptele de vacă, îl tolerează bine pe cel de capră. Însă, deoarece se întâlnește frecvent și o reactivitate alergică încrucișată, specialiștii recomandă pacienților din această categorie prudență cu laptele, indiferent de la ce animale ar proveni el. În același timp, e adevărat că laptele de capră se digeră mai ușor, întrucât conține cantități mai mici de cazeinat și lactoză, în comparație cu laptele de vacă.
Cine vrea mușchi are nevoie de shake-uri cu proteine
Nu. Cei ce practică sportul în timpul liber nu au nevoie de asemenea suplimente proteice. Alimentația normală pune la dispoziție mai multe proteine decât ar fi necesare, chiar și pentru un antrenament moderat de forță. Consumate permanent și în cantități mari, shake-urile pot dăuna. Excesul de proteine suprasolicită rinichii și crește valorile acidului uric. În final, aceasta favorizează apariția reumatismului, a gutei sau a calculilor renali.