INSOMNIA

- Cele mai frecvente tulburări de somn - Cum le recunoaştem şi cum se tratează -

Peste 51% dintre eu­ro­peni recunosc că şi-ar dori să doar­mă mai mult. Într-ade­văr, un plus de odihnă le-ar fi de folos: potri­vit statis­ticilor, cei ca­re nu dorm sufi­cient sunt bol­navi, în me­die, 18,3 zile pe an. Per­soa­nele odih­ni­te lipsesc de la ser­vi­ciu doar 11,3 zile.

Insomnia patologică

Multor oameni li se întâmplă, din când în când, să adoarmă greu sau să se trezească în cursul nopţii. Acestea sunt nişte tulburări ocazionale, care - în prin­cipiu - nu necesită tratament. Problemele grave sunt legate de insomnia patologică. Ea se caracterizează prin faptul că lipsa somnului se manifestă de cel puţin trei ori pe săptămână, persistă pe o durată ce depă­şeşte patru săptămâni, calitatea lui este nesatisfă­cătoare, iar oboseala accentuată din timpul zilei pre­judiciază activităţile cotidiene. Numeroase insomnii sunt declanşate de anumite situaţii stresante şi dispar odată cu ele. Alte cauze posibile sunt: diverse afec­ţiuni organice şi psihice, consumul de alcool şi de bău­turi care conţin cofeină ori administrarea unor medicamente. Tratamentele tre­buie pre­scrise în func­­ţie de cauza respec­tivă. Ca regulă gene­rală, som­ni­ferele ajută pe ter­men scurt şi n-ar trebui lua­te mai mult de trei săptămâni.

Sindromul picioarelor neliniştite

Mâncărimile şi furni­că­turile resimţite noaptea în picioare sunt simptome ale aşa-numitului sindrom al picioarelor neliniştite (RLS). Cei afectaţi nu pot rezista impulsului puternic de a se mişca, starea de "întins în pat" fiind extrem de ne­plăcută pentru ei. La 60% din­tre pacienţii cu RLS, boala este determinată genetic. Alţi factori declan­şatori sunt: carenţa de fier, insufi­cienţa renală, anu­mite afecţiuni ca, de exemplu, Par­kinson, graviditatea sau administrarea de antide­pre­sive. Simptomele se pot trata medicamentos.

Apneea nocturnă

Pauzele de respiraţie în somn sunt caracteristice pen­tru apneea obstructivă nocturnă, care afectează 5% din populaţia Europei. Ea se află la originea unor suferinţe ca hipertensiunea arterială şi infarctul miocardic. În timpul somnului, părţile moi ale farin­gelui şi palatului se relaxează, obturând căile respi­ratorii. Aceasta provoacă sforăitul şi obligă persoana în cauză să facă eforturi pentru a putea respira. 80% dintre suferinzi sunt bărbaţi. Diagnosticul se pune în laboratorul de somnologie. Începând de la zece-cinci­sprezece pauze de respiraţie pe oră, se consideră că tratamentul e obligatoriu. În cazurile grave, când este ameninţată însăşi via­ţa pacientului, el va trebui să poarte în somn o mască, prin care i se introduce aer sub presiune. Sau me­dicul va opta pentru o inter­venţie chirur­gi­cală ce constă în în­depărtarea exce­den­tului de ţesut moale.

SOMN PE REŢETĂ

- Cele mai multe somnifere îşi epuizează repede efectul şi dau dependenţă -

Îşi implora medicul, îi cerşea somnifere. În final, Michael Jackson nu mai reuşea să doarmă decât cu Propofol, un narcotic care îi era injectat intravenos. Regele muzicii pop a murit la 50 de ani, din cauza unei supradoze.
Pretutindeni în lume, milioane de oameni cunosc acelaşi chin ca Michael Jackson. Se tem de noaptea care urmează, de faptul că nu vor izbuti să adoarmă. Şi apelează la un "colac de salvare" temporar: un som­nifer oarecare. Efectul se instalează rapid: muş­chii se destind şi apare o senzaţie de confort, respi­raţia se liniş­teşte şi se desfăşoară mai lent, iar, în cele din urmă, somnul se aşterne ca un văl peste starea de veghe.
"Cine adoarme greu sau are un somn întrerupt n-ar trebui să re­curgă imediat la somnifere", aver­ti­zează spe­cialiştii. Des­pre o ne­ce­si­­tate acută de admi­nistrare a som­ni­ferelor se poate vorbi doar în ca­zul pacienţilor care n-au putut dor­mi câteva nopţi la rând. Per­soa­­nelor active profe­sio­nal, care tre­buie să dea randa­ment în tim­pul zilei, li se pre­scriu medicamente nu­mai în scopul de a le ajuta să de­pă­şească peri­oada dificilă în care se găsesc.
Cele mai multe somnifere fac parte din grupa benzodiazepinelor şi a non-benzo­diazepinelor (denu­mite uzual şi benzos) care, admi­nistrate pe o perioadă mai înde­lungată, pot duce la dependenţă. Dintre ele, s-au impus pe piaţa medica­mentelor, în ultimii ani, noile "substanţe Z", cum sunt Zopiclon, Zol­pidem sau Zaleplon.
Există somnifere care combat dificultă­ţile de ador­­mire, acţionând timp de una până la şase ore, şi altele cu acţiune sensibil pre­lun­­gită, care ajută ca som­nul să nu mai fie între­rupt. A­ces­tea din urmă pot pro­voca însă slă­birea capacităţii de con­centrare şi dau o senzaţie de obo­­seală în ziua ur­mă­toare. "Luate pe termen scurt, som­niferele sunt bine tolerate, sigu­re şi efi­ci­ente", spun medicii de spe­cia­litate. Deza­van­­tajul este că, după câteva săptă­mâni, orga­nismul se obiş­nuieşte cu me­dica­mentele, ast­fel încât ele nu mai pro­duc efectul dorit. Rapidi­ta­tea cu care apare obişnuinţa diferă de la un individ la altul. Şi chiar dacă nu inter­vine acest inconvenient, prepa­ratele n-ar trebui administrate mai mult de trei luni.

SPRIJIN FĂRĂ MEDICAMENTE

- Dacă nu vă odihniţi suficient, vă sfătuim să apelaţi la leacuri tradiţionale şi exerciţii care să vă pregătească organismul pentru somn. Încercaţi, pentru a afla ce vi se potriveşte mai bine -

Valeriana

În cazul când tulburările dvs. de somn sunt provo­cate de agitaţie nervoasă, puteţi încerca valeriana. În afară de ceai, veţi găsi în magazinele naturiste ex­tracte din rădăcină de valeriană, sub formă de soluţii sau tablete. Ele sunt deseori combinate cu hamei, roi­niţă sau melatonină. O serie de studii atestă faptul că preparatele amintite reduc timpul necesar pentru ador­mire şi induc o stare de calm. Efectul se accen­tuează în decurs de câteva săptămâni. Dacă aveţi de ales între comprimate şi tincturi, luaţi-le mai bine pe cele dintâi.

Baia caldă

Pentru a putea adormi, corpul îşi reduce tempe­ratura. În acest scop, mâinile şi picioarele trebuie să fie bine irigate cu sânge, ca să poată ceda căldură. O baie caldă dilată vasele de sânge şi, în acelaşi timp, relaxează. Ea poate fi utilă, atunci când corpul dvs. încă nu este pregătit pentru somn, deci cu o oră înainte de a vă băga în pat.

Ritualuri

Realizaţi în mod deliberat o separare între preo­cu­pările dvs. cotidiene şi odihna nocturnă. Veţi reuşi foarte bine, cu ajutorul unui ritual de culcare, care să rămână mereu neschimbat. Cu o oră înainte de a vă băga în pat, retrageţi-vă într-un loc plăcut şi comod (fo­toliu sau canapea), aflat în afara dormitorului. Acolo veţi face ceea ce vă ajută să vă deconectaţi. Privitul la televizor nu e recomandabil. Preferabil este să citiţi ori să ascultaţi muzică. Dacă vă asaltează gân­duri supărătoare, păstraţi-le numai pe acelea care au, într-adevăr, legătură cu o prioritate reală. Pe celelalte notaţi-le, ca să le regăsiţi şi să puteţi reflecta la ele în ziua următoare. Nu luaţi enervările cu dvs. în dor­mi­tor.

Tehnici de relaxare

Ca să vă pregătiţi trupul şi mintea pentru odihnă, relaxarea se poate şi învăţa. Se întrebuinţează în mod curent fie procedee mentale, ca antrenamentul auto­gen sau meditaţia, fie metode fizice, cum sunt rela­xarea muscu­lară pro­gresivă ori Tai-Chi. Pentru a le de­prin­de, aveţi însă nevoie de o îndru­mare de spe­cia­litate. Veţi obţine un succes de durată, dacă exersaţi 15-20 de mi­nute în fiecare zi. Reţineţi că aceste teh­nici nu dau ace­leaşi rezultate la toţi cei care le prac­tică. Aveţi încredere în intuiţia dvs., căci ea vă va spune fără greş care din ele vă co­respunde cel mai bine.