INSOMNIA

Gilda Fildan
- Cele mai frecvente tulburări de somn - Cum le recunoaștem și cum se tratează -

Peste 51% dintre eu­ro­peni recunosc că și-ar dori să doar­mă mai mult. Într-ade­văr, un plus de odihnă le-ar fi de folos: potri­vit statis­ticilor, cei ca­re nu dorm sufi­cient sunt bol­navi, în me­die, 18,3 zile pe an. Per­soa­nele odih­ni­te lipsesc de la ser­vi­ciu doar 11,3 zile.

Insomnia patologică

Multor oameni li se întâmplă, din când în când, să adoarmă greu sau să se trezească în cursul nopții. Acestea sunt niște tulburări ocazionale, care - în prin­cipiu - nu necesită tratament. Problemele grave sunt legate de insomnia patologică. Ea se caracterizează prin faptul că lipsa somnului se manifestă de cel puțin trei ori pe săptămână, persistă pe o durată ce depă­șește patru săptămâni, calitatea lui este nesatisfă­cătoare, iar oboseala accentuată din timpul zilei pre­judiciază activitățile cotidiene. Numeroase insomnii sunt declanșate de anumite situații stresante și dispar odată cu ele. Alte cauze posibile sunt: diverse afec­țiuni organice și psihice, consumul de alcool și de bău­turi care conțin cofeină ori administrarea unor medicamente. Tratamentele tre­buie pre­scrise în func­­ție de cauza respec­tivă. Ca regulă gene­rală, som­ni­ferele ajută pe ter­men scurt și n-ar trebui lua­te mai mult de trei săptămâni.

Sindromul picioarelor neliniștite

Mâncărimile și furni­că­turile resimțite noaptea în picioare sunt simptome ale așa-numitului sindrom al picioarelor neliniștite (RLS). Cei afectați nu pot rezista impulsului puternic de a se mișca, starea de "întins în pat" fiind extrem de ne­plăcută pentru ei. La 60% din­tre pacienții cu RLS, boala este determinată genetic. Alți factori declan­șatori sunt: carența de fier, insufi­ciența renală, anu­mite afecțiuni ca, de exemplu, Par­kinson, graviditatea sau administrarea de antide­pre­sive. Simptomele se pot trata medicamentos.

Apneea nocturnă


Pauzele de respirație în somn sunt caracteristice pen­tru apneea obstructivă nocturnă, care afectează 5% din populația Europei. Ea se află la originea unor suferințe ca hipertensiunea arterială și infarctul miocardic. În timpul somnului, părțile moi ale farin­gelui și palatului se relaxează, obturând căile respi­ratorii. Aceasta provoacă sforăitul și obligă persoana în cauză să facă eforturi pentru a putea respira. 80% dintre suferinzi sunt bărbați. Diagnosticul se pune în laboratorul de somnologie. Începând de la zece-cinci­sprezece pauze de respirație pe oră, se consideră că tratamentul e obligatoriu. În cazurile grave, când este amenințată însăși via­ța pacientului, el va trebui să poarte în somn o mască, prin care i se introduce aer sub presiune. Sau me­dicul va opta pentru o inter­venție chirur­gi­cală ce constă în în­depărtarea exce­den­tului de țesut moale.

SOMN PE REȚETĂ

- Cele mai multe somnifere își epuizează repede efectul și dau dependență -

Își implora medicul, îi cerșea somnifere. În final, Michael Jackson nu mai reușea să doarmă decât cu Propofol, un narcotic care îi era injectat intravenos. Regele muzicii pop a murit la 50 de ani, din cauza unei supradoze.
Pretutindeni în lume, milioane de oameni cunosc același chin ca Michael Jackson. Se tem de noaptea care urmează, de faptul că nu vor izbuti să adoarmă. Și apelează la un "colac de salvare" temporar: un som­nifer oarecare. Efectul se instalează rapid: muș­chii se destind și apare o senzație de confort, respi­rația se liniș­tește și se desfășoară mai lent, iar, în cele din urmă, somnul se așterne ca un văl peste starea de veghe.
"Cine adoarme greu sau are un somn întrerupt n-ar trebui să re­curgă imediat la somnifere", aver­ti­zează spe­cialiștii. Des­pre o ne­ce­si­­tate acută de admi­nistrare a som­ni­ferelor se poate vorbi doar în ca­zul pacienților care n-au putut dor­mi câteva nopți la rând. Per­soa­­nelor active profe­sio­nal, care tre­buie să dea randa­ment în tim­pul zilei, li se pre­scriu medicamente nu­mai în scopul de a le ajuta să de­pă­șească peri­oada dificilă în care se găsesc.
Cele mai multe somnifere fac parte din grupa benzodiazepinelor și a non-benzo­diazepinelor (denu­mite uzual și benzos) care, admi­nistrate pe o perioadă mai înde­lungată, pot duce la dependență. Dintre ele, s-au impus pe piața medica­mentelor, în ultimii ani, noile "substanțe Z", cum sunt Zopiclon, Zol­pidem sau Zaleplon.
Există somnifere care combat dificultă­țile de ador­­mire, acționând timp de una până la șase ore, și altele cu acțiune sensibil pre­lun­­gită, care ajută ca som­nul să nu mai fie între­rupt. A­ces­tea din urmă pot pro­voca însă slă­birea capacității de con­centrare și dau o senzație de obo­­seală în ziua ur­mă­toare. "Luate pe termen scurt, som­niferele sunt bine tolerate, sigu­re și efi­ci­ente", spun medicii de spe­cia­litate. Deza­van­­tajul este că, după câteva săptă­mâni, orga­nismul se obiș­nuiește cu me­dica­mentele, ast­fel încât ele nu mai pro­duc efectul dorit. Rapidi­ta­tea cu care apare obișnuința diferă de la un individ la altul. Și chiar dacă nu inter­vine acest inconvenient, prepa­ratele n-ar trebui administrate mai mult de trei luni.

SPRIJIN FĂRĂ MEDICAMENTE

- Dacă nu vă odihniți suficient, vă sfătuim să apelați la leacuri tradiționale și exerciții care să vă pregătească organismul pentru somn. Încercați, pentru a afla ce vi se potrivește mai bine -

Valeriana

În cazul când tulburările dvs. de somn sunt provo­cate de agitație nervoasă, puteți încerca valeriana. În afară de ceai, veți găsi în magazinele naturiste ex­tracte din rădăcină de valeriană, sub formă de soluții sau tablete. Ele sunt deseori combinate cu hamei, roi­niță sau melatonină. O serie de studii atestă faptul că preparatele amintite reduc timpul necesar pentru ador­mire și induc o stare de calm. Efectul se accen­tuează în decurs de câteva săptămâni. Dacă aveți de ales între comprimate și tincturi, luați-le mai bine pe cele dintâi.

Baia caldă

Pentru a putea adormi, corpul își reduce tempe­ratura. În acest scop, mâinile și picioarele trebuie să fie bine irigate cu sânge, ca să poată ceda căldură. O baie caldă dilată vasele de sânge și, în același timp, relaxează. Ea poate fi utilă, atunci când corpul dvs. încă nu este pregătit pentru somn, deci cu o oră înainte de a vă băga în pat.

Ritualuri

Realizați în mod deliberat o separare între preo­cu­pările dvs. cotidiene și odihna nocturnă. Veți reuși foarte bine, cu ajutorul unui ritual de culcare, care să rămână mereu neschimbat. Cu o oră înainte de a vă băga în pat, retrageți-vă într-un loc plăcut și comod (fo­toliu sau canapea), aflat în afara dormitorului. Acolo veți face ceea ce vă ajută să vă deconectați. Privitul la televizor nu e recomandabil. Preferabil este să citiți ori să ascultați muzică. Dacă vă asaltează gân­duri supărătoare, păstrați-le numai pe acelea care au, într-adevăr, legătură cu o prioritate reală. Pe celelalte notați-le, ca să le regăsiți și să puteți reflecta la ele în ziua următoare. Nu luați enervările cu dvs. în dor­mi­tor.

Tehnici de relaxare

Ca să vă pregătiți trupul și mintea pentru odihnă, relaxarea se poate și învăța. Se întrebuințează în mod curent fie procedee mentale, ca antrenamentul auto­gen sau meditația, fie metode fizice, cum sunt rela­xarea muscu­lară pro­gresivă ori Tai-Chi. Pentru a le de­prin­de, aveți însă nevoie de o îndru­mare de spe­cia­litate. Veți obține un succes de durată, dacă exersați 15-20 de mi­nute în fiecare zi. Rețineți că aceste teh­nici nu dau ace­leași rezultate la toți cei care le prac­tică. Aveți încredere în intuiția dvs., căci ea vă va spune fără greș care din ele vă co­respunde cel mai bine.