Peste 51% dintre europeni recunosc că și-ar dori să doarmă mai mult. Într-adevăr, un plus de odihnă le-ar fi de folos: potrivit statisticilor, cei care nu dorm suficient sunt bolnavi, în medie, 18,3 zile pe an. Persoanele odihnite lipsesc de la serviciu doar 11,3 zile.
Insomnia patologică
Multor oameni li se întâmplă, din când în când, să adoarmă greu sau să se trezească în cursul nopții. Acestea sunt niște tulburări ocazionale, care - în principiu - nu necesită tratament. Problemele grave sunt legate de insomnia patologică. Ea se caracterizează prin faptul că lipsa somnului se manifestă de cel puțin trei ori pe săptămână, persistă pe o durată ce depășește patru săptămâni, calitatea lui este nesatisfăcătoare, iar oboseala accentuată din timpul zilei prejudiciază activitățile cotidiene. Numeroase insomnii sunt declanșate de anumite situații stresante și dispar odată cu ele. Alte cauze posibile sunt: diverse afecțiuni organice și psihice, consumul de alcool și de băuturi care conțin cofeină ori administrarea unor medicamente. Tratamentele trebuie prescrise în funcție de cauza respectivă. Ca regulă generală, somniferele ajută pe termen scurt și n-ar trebui luate mai mult de trei săptămâni.
Sindromul picioarelor neliniștite
Mâncărimile și furnicăturile resimțite noaptea în picioare sunt simptome ale așa-numitului sindrom al picioarelor neliniștite (RLS). Cei afectați nu pot rezista impulsului puternic de a se mișca, starea de "întins în pat" fiind extrem de neplăcută pentru ei. La 60% dintre pacienții cu RLS, boala este determinată genetic. Alți factori declanșatori sunt: carența de fier, insuficiența renală, anumite afecțiuni ca, de exemplu, Parkinson, graviditatea sau administrarea de antidepresive. Simptomele se pot trata medicamentos.
Apneea nocturnă
Pauzele de respirație în somn sunt caracteristice pentru apneea obstructivă nocturnă, care afectează 5% din populația Europei. Ea se află la originea unor suferințe ca hipertensiunea arterială și infarctul miocardic. În timpul somnului, părțile moi ale faringelui și palatului se relaxează, obturând căile respiratorii. Aceasta provoacă sforăitul și obligă persoana în cauză să facă eforturi pentru a putea respira. 80% dintre suferinzi sunt bărbați. Diagnosticul se pune în laboratorul de somnologie. Începând de la zece-cincisprezece pauze de respirație pe oră, se consideră că tratamentul e obligatoriu. În cazurile grave, când este amenințată însăși viața pacientului, el va trebui să poarte în somn o mască, prin care i se introduce aer sub presiune. Sau medicul va opta pentru o intervenție chirurgicală ce constă în îndepărtarea excedentului de țesut moale.
SOMN PE REȚETĂ
- Cele mai multe somnifere își epuizează repede efectul și dau dependență -
Își implora medicul, îi cerșea somnifere. În final, Michael Jackson nu mai reușea să doarmă decât cu Propofol, un narcotic care îi era injectat intravenos. Regele muzicii pop a murit la 50 de ani, din cauza unei supradoze.
Pretutindeni în lume, milioane de oameni cunosc același chin ca Michael Jackson. Se tem de noaptea care urmează, de faptul că nu vor izbuti să adoarmă. Și apelează la un "colac de salvare" temporar: un somnifer oarecare. Efectul se instalează rapid: mușchii se destind și apare o senzație de confort, respirația se liniștește și se desfășoară mai lent, iar, în cele din urmă, somnul se așterne ca un văl peste starea de veghe.
"Cine adoarme greu sau are un somn întrerupt n-ar trebui să recurgă imediat la somnifere", avertizează specialiștii. Despre o necesitate acută de administrare a somniferelor se poate vorbi doar în cazul pacienților care n-au putut dormi câteva nopți la rând. Persoanelor active profesional, care trebuie să dea randament în timpul zilei, li se prescriu medicamente numai în scopul de a le ajuta să depășească perioada dificilă în care se găsesc.
Cele mai multe somnifere fac parte din grupa benzodiazepinelor și a non-benzodiazepinelor (denumite uzual și benzos) care, administrate pe o perioadă mai îndelungată, pot duce la dependență. Dintre ele, s-au impus pe piața medicamentelor, în ultimii ani, noile "substanțe Z", cum sunt Zopiclon, Zolpidem sau Zaleplon.
Există somnifere care combat dificultățile de adormire, acționând timp de una până la șase ore, și altele cu acțiune sensibil prelungită, care ajută ca somnul să nu mai fie întrerupt. Acestea din urmă pot provoca însă slăbirea capacității de concentrare și dau o senzație de oboseală în ziua următoare. "Luate pe termen scurt, somniferele sunt bine tolerate, sigure și eficiente", spun medicii de specialitate. Dezavantajul este că, după câteva săptămâni, organismul se obișnuiește cu medicamentele, astfel încât ele nu mai produc efectul dorit. Rapiditatea cu care apare obișnuința diferă de la un individ la altul. Și chiar dacă nu intervine acest inconvenient, preparatele n-ar trebui administrate mai mult de trei luni.
SPRIJIN FĂRĂ MEDICAMENTE
- Dacă nu vă odihniți suficient, vă sfătuim să apelați la leacuri tradiționale și exerciții care să vă pregătească organismul pentru somn. Încercați, pentru a afla ce vi se potrivește mai bine -
Valeriana
În cazul când tulburările dvs. de somn sunt provocate de agitație nervoasă, puteți încerca valeriana. În afară de ceai, veți găsi în magazinele naturiste extracte din rădăcină de valeriană, sub formă de soluții sau tablete. Ele sunt deseori combinate cu hamei, roiniță sau melatonină. O serie de studii atestă faptul că preparatele amintite reduc timpul necesar pentru adormire și induc o stare de calm. Efectul se accentuează în decurs de câteva săptămâni. Dacă aveți de ales între comprimate și tincturi, luați-le mai bine pe cele dintâi.
Baia caldă
Pentru a putea adormi, corpul își reduce temperatura. În acest scop, mâinile și picioarele trebuie să fie bine irigate cu sânge, ca să poată ceda căldură. O baie caldă dilată vasele de sânge și, în același timp, relaxează. Ea poate fi utilă, atunci când corpul dvs. încă nu este pregătit pentru somn, deci cu o oră înainte de a vă băga în pat.
Ritualuri
Realizați în mod deliberat o separare între preocupările dvs. cotidiene și odihna nocturnă. Veți reuși foarte bine, cu ajutorul unui ritual de culcare, care să rămână mereu neschimbat. Cu o oră înainte de a vă băga în pat, retrageți-vă într-un loc plăcut și comod (fotoliu sau canapea), aflat în afara dormitorului. Acolo veți face ceea ce vă ajută să vă deconectați. Privitul la televizor nu e recomandabil. Preferabil este să citiți ori să ascultați muzică. Dacă vă asaltează gânduri supărătoare, păstrați-le numai pe acelea care au, într-adevăr, legătură cu o prioritate reală. Pe celelalte notați-le, ca să le regăsiți și să puteți reflecta la ele în ziua următoare. Nu luați enervările cu dvs. în dormitor.
Tehnici de relaxare
Ca să vă pregătiți trupul și mintea pentru odihnă, relaxarea se poate și învăța. Se întrebuințează în mod curent fie procedee mentale, ca antrenamentul autogen sau meditația, fie metode fizice, cum sunt relaxarea musculară progresivă ori Tai-Chi. Pentru a le deprinde, aveți însă nevoie de o îndrumare de specialitate. Veți obține un succes de durată, dacă exersați 15-20 de minute în fiecare zi. Rețineți că aceste tehnici nu dau aceleași rezultate la toți cei care le practică. Aveți încredere în intuiția dvs., căci ea vă va spune fără greș care din ele vă corespunde cel mai bine.