12 ADEVĂRURI DESPRE SOMN

- Cu toţii am primit şi putem da mai departe o serie de sfaturi înţelepte, pentru obţinerea unui somn odihnitor. Dar dintre ele, care se verifică în practică şi care nu? Răspunsurile le aveţi mai jos -

1. Un pahar de vin ne ajută să adormim mai uşor?
Da. Vinul roşu, ca şi alte băuturi alcoolice, dezin­hibă şi relaxează. Acţiunea lor împiedică gândurile insistente şi neplăcute să ne agite atunci când încer­căm să adormim. Aceasta ar fi vestea bună. Însă al­coolul consumat înainte de culcare are şi un deza­van­taj major: când nivelul lui în sânge scade, somnul se tulbură. Vârstnicii au un somn mai superficial decât oamenii tineri şi de aceea se trezesc frecvent noaptea, în momentele când organismul lor prelu­crează al­coolul ingerat. Regula practică este urmă­toarea: un pahar de vin nu face rău celor care nu au probleme cu somnul. În schimb, persoanele care luptă cu in­som­nia sunt îndemnate să-l evite.

2. Se doarme mai bine cu geamul deschis?
Nu neapărat. În general, specialiştii ne recomandă să ne asigurăm că avem destul aer proaspăt în camera unde dormim - fie printr-o fereastră deschisă, fie printr-o ventilare energică în dormitor, înainte de cul­care. Ambele procedee au avantajele şi dezavantajele lor. Dacă dormitorul e mic şi folosit de mai multe persoane, conţinutul de oxigen din aer se va epuiza rapid, aşa încât ventilarea nu este suficientă. Cu o fereastră deschisă, se poate produce curent, iar per­soanele sensibile riscă o răceală sau o contractură la muşchii cefei. Mai ales iarna, când temperatura aeru­lui din exterior scade sub zero grade, deschiderea ferestrei va răci periculos de mult dormitorul.

3. Există o temperatură optimă pentru somn?
Temperatura optimă pentru somn este strict in­dividuală şi depinde de felul cum organismul reuşeşte să-şi menţină stabilă temperatura proprie, de circa 36 de grade, precum şi de sensibilitatea sa la frig. Într-o încăpere friguroasă, corpul trebuie să producă ener­gie, în consecinţă, omul va adormi mai greu. Într-un mediu prea cald va transpira, ceea ce creează condiţii tot atât de improprii pentru un somn bun. Specialiştii sunt de părere că temperatura aerului din dormitor ar trebui să fie cuprinsă între 15 şi 18 grade, ea fiind, în general, agreabilă pentru majoritatea locuitorilor din zona climatică temperată. Sunt însă regiuni ale glo­bului unde mercurul termometrelor nu coboară ni­ciodată sub 20 de grade în lunile de vară. "Nu în­seam­nă că oamenii care trăiesc acolo ar avea obli­gatoriu un somn neodihnitor. Ei s-au adaptat la aceste temperaturi ridicate şi sunt capabili să-şi men­ţină temperatura corpului la un nivel constant", ex­plică aceiaşi spe­cialişti.

4. Dormim mai bine singuri sau în doi?
Cei mai mulţi dintre noi ar dormi mai bine singuri, căci, fără un colocatar în pat, ai parte de mai multă linişte: sforăitul este exclus, ca şi scârţâitul de arcuri, când celălalt se răsuceşte în aşternut. În schimb, pen­tru psihic e mai sănătoasă o noapte pe­trecută în co­mun: marea majoritate a oamenilor pre­feră să doarmă împreună cu partenerul.

5. Somnul dinainte de miezul nopţii este cel mai sănătos?
Da şi nu. În primele ore ale odihnei nocturne, în tim­pul somnului profund, au loc numeroase procese im­portante de refacere a organismului. Dar numai ceasul interior al fiecăruia hotărăşte în ce momente anume somnul va avea un potenţial de regenerare maxim. La foarte mulţi oameni, faza ideală de somn profund se desfăşoară înainte de miezul nopţii, iar la alţii, după.

6. Cum putem scăpa de coşmaruri?
Discutaţi despre conţinutul coşmarurilor dvs. cu un prieten apropiat sau povestiţi-le în scris. Reflectaţi la posibilele modalităţi de depăşire a situaţiei amenin­ţătoare din vis. Aşterneţi pe hârtie soluţia concepută de dvs. Recapitulaţi-vă strategia o dată pe zi şi ima­ginaţi-vă cum aplicaţi concret soluţia pentru care aţi optat. În cazul când coşmarul se va repeta, aveţi şanse reale să găsiţi o ieşire din el. Dacă însă coşma­rurile revin mereu şi sunt atât de supărătoare încât vă in­fluenţează negativ activităţile zilnice, ar trebui să ce­reţi ajutorul unui psiholog sau psihiatru.

7. Cum adorm din nou, după ce m-am trezit noaptea?
Porniţi într-o călătorie imaginară. Retrăiţi cu toate detaliile o amintire frumoasă, însă una care să nu vă emoţioneze prea tare. De pildă, vedeţi cu ochii minţii drumul parcurs cu prilejul unei excursii la munte. Ce aţi simţit atunci, ce sunete v-au ajuns la ureche, ce arome v-au umplut nările? Există şi o altă metodă, cu care unii au obţinut un succes surprinzător. Propuneţi-vă să nu adormiţi deloc în noap­tea respectivă. Dacă grijile de peste zi nu vă lasă în pace, nu rămâneţi în pat să des­picaţi firul în patru. Ieşiţi din dormitor, mer­geţi într-o altă cameră, într-un loc anume, acolo aşezaţi-vă comod, de exem­plu într-un fotoliu, gândiţi-vă la problemele dvs. acute, iar pe cele care suportă amânare notaţi-vi-le pentru a doua zi.

8. Cum se combate somnambulismul?
Somnambulilor ar trebui să li se vor­bească pe un ton foarte calm, pentru a nu-i provoca să devină agresivi. Astfel, ei pot fi conduşi în linişte, înapoi, în pat. Auto­su­gestia învăţată sub hipnoză îi ajută, adesea, să nu-şi mai părăsească patul în timp ce dorm. Ca măsură de prevedere, este indicat să fie blocate ferestrele şi încuiate uşile, iar cheile să nu se afle la îndemână. "Inves­ti­gaţiile efectuate în laboratorul de som­no­logie clarifică situaţia celor afectaţi", afir­mă specialiştii.

9. Cât timp este sănătos să dormim?
Durata optimă a somnului, cea care ne permite să ne simţim odihniţi şi în formă, diferă de la o persoană la alta. Totuşi, majo­ritatea oamenilor necesită între şase şi opt ore de repaus nocturn. Puţini sunt cei ce rezistă pe termen lung cu numai cinci ore de somn sau, dimpotrivă, au în mod evident nevoie de mai mult de opt ore. "După cum do­vedesc studiile, cei mai mulţi dintre oa­menii care dorm, pe termen lung, mai puţin de şase ore pe noapte sau mai mult de opt, au o speranţă de viaţă mai redusă şi sunt mai vulnerabili în faţa bolilor", subliniază cercetătorii. Important de reţinut este faptul că nu există un antrenament prin interme­diul căruia să ne putem scurta sau prelungi durata optimă a somnului. Fiecare dintre noi ar trebui să-şi organizeze viaţa în aşa fel încât să poată respecta durata somnului cerută de organismul său, cea care îl face să se simtă bine.

10. Trezirea matinală este o chestiune de tipologie?
Da. Dotarea genetică decide dacă ceasul interior al unei persoane are tendinţa de a suna deşteptarea devreme (tipul "ciocâr­lie") sau târziu (tipul "bufniţă"). În cazul când aparţineţi tipului "bufniţă" şi sunteţi obligaţi să vă treziţi în zorii zilei, veţi avea un somn neodihnitor şi veţi da un randa­ment scăzut în primele ore ale dimineţii. Există însă nişte mici secrete, cu ajutorul cărora vă puteţi da puţin înainte ceasul interior: să circulaţi mult pe afară în cursul dimineţii, iar seara să reduceţi iluminarea în încăperi.

11. Ne putem face provizii de somn?
Nu. Desigur, dacă ştim că ne aşteaptă o săptămână aglomerată şi obositoare, ne va fi util să dormim pe săturate, cu câteva zile înainte, pentru a rezista în bu­ne condiţii la perioada solicitantă care urmează. Însă nu este posibil, de exemplu, să ne facem un stoc de 16 ore de somn, după care să rămânem fără probleme, timp de două zile, în stare de veghe. "Din păcate, nu ne putem gestiona necesarul de somn în funcţie de voinţa noastră", observă medicii specializaţi în som­nologie.

12. Prea mult somn oboseşte?
Motivul pentru care ne simţim lipsiţi de energie, după un somn prelungit în weekend, este scăderea nivelului de stres. În timpul săptămânii, secreţia de cor­tizol creşte, iar acest hormon al stresului ne fereşte de oboseală. În momentul când el revine la măsura lui normală, ne dăm seama cât de epuizaţi suntem, de fapt.