1. Un pahar de vin ne ajută să adormim mai ușor?
Da. Vinul roșu, ca și alte băuturi alcoolice, dezinhibă și relaxează. Acțiunea lor împiedică gândurile insistente și neplăcute să ne agite atunci când încercăm să adormim. Aceasta ar fi vestea bună. Însă alcoolul consumat înainte de culcare are și un dezavantaj major: când nivelul lui în sânge scade, somnul se tulbură. Vârstnicii au un somn mai superficial decât oamenii tineri și de aceea se trezesc frecvent noaptea, în momentele când organismul lor prelucrează alcoolul ingerat. Regula practică este următoarea: un pahar de vin nu face rău celor care nu au probleme cu somnul. În schimb, persoanele care luptă cu insomnia sunt îndemnate să-l evite.
2. Se doarme mai bine cu geamul deschis?
Nu neapărat. În general, specialiștii ne recomandă să ne asigurăm că avem destul aer proaspăt în camera unde dormim - fie printr-o fereastră deschisă, fie printr-o ventilare energică în dormitor, înainte de culcare. Ambele procedee au avantajele și dezavantajele lor. Dacă dormitorul e mic și folosit de mai multe persoane, conținutul de oxigen din aer se va epuiza rapid, așa încât ventilarea nu este suficientă. Cu o fereastră deschisă, se poate produce curent, iar persoanele sensibile riscă o răceală sau o contractură la mușchii cefei. Mai ales iarna, când temperatura aerului din exterior scade sub zero grade, deschiderea ferestrei va răci periculos de mult dormitorul.
3. Există o temperatură optimă pentru somn?
Temperatura optimă pentru somn este strict individuală și depinde de felul cum organismul reușește să-și mențină stabilă temperatura proprie, de circa 36 de grade, precum și de sensibilitatea sa la frig. Într-o încăpere friguroasă, corpul trebuie să producă energie, în consecință, omul va adormi mai greu. Într-un mediu prea cald va transpira, ceea ce creează condiții tot atât de improprii pentru un somn bun. Specialiștii sunt de părere că temperatura aerului din dormitor ar trebui să fie cuprinsă între 15 și 18 grade, ea fiind, în general, agreabilă pentru majoritatea locuitorilor din zona climatică temperată. Sunt însă regiuni ale globului unde mercurul termometrelor nu coboară niciodată sub 20 de grade în lunile de vară. "Nu înseamnă că oamenii care trăiesc acolo ar avea obligatoriu un somn neodihnitor. Ei s-au adaptat la aceste temperaturi ridicate și sunt capabili să-și mențină temperatura corpului la un nivel constant", explică aceiași specialiști.
4. Dormim mai bine singuri sau în doi?
Cei mai mulți dintre noi ar dormi mai bine singuri, căci, fără un colocatar în pat, ai parte de mai multă liniște: sforăitul este exclus, ca și scârțâitul de arcuri, când celălalt se răsucește în așternut. În schimb, pentru psihic e mai sănătoasă o noapte petrecută în comun: marea majoritate a oamenilor preferă să doarmă împreună cu partenerul.
5. Somnul dinainte de miezul nopții este cel mai sănătos?
Da și nu. În primele ore ale odihnei nocturne, în timpul somnului profund, au loc numeroase procese importante de refacere a organismului. Dar numai ceasul interior al fiecăruia hotărăște în ce momente anume somnul va avea un potențial de regenerare maxim. La foarte mulți oameni, faza ideală de somn profund se desfășoară înainte de miezul nopții, iar la alții, după.
6. Cum putem scăpa de coșmaruri?
Discutați despre conținutul coșmarurilor dvs. cu un prieten apropiat sau povestiți-le în scris. Reflectați la posibilele modalități de depășire a situației amenințătoare din vis. Așterneți pe hârtie soluția concepută de dvs. Recapitulați-vă strategia o dată pe zi și imaginați-vă cum aplicați concret soluția pentru care ați optat. În cazul când coșmarul se va repeta, aveți șanse reale să găsiți o ieșire din el. Dacă însă coșmarurile revin mereu și sunt atât de supărătoare încât vă influențează negativ activitățile zilnice, ar trebui să cereți ajutorul unui psiholog sau psihiatru.
7. Cum adorm din nou, după ce m-am trezit noaptea?
Porniți într-o călătorie imaginară. Retrăiți cu toate detaliile o amintire frumoasă, însă una care să nu vă emoționeze prea tare. De pildă, vedeți cu ochii minții drumul parcurs cu prilejul unei excursii la munte. Ce ați simțit atunci, ce sunete v-au ajuns la ureche, ce arome v-au umplut nările? Există și o altă metodă, cu care unii au obținut un succes surprinzător. Propuneți-vă să nu adormiți deloc în noaptea respectivă. Dacă grijile de peste zi nu vă lasă în pace, nu rămâneți în pat să despicați firul în patru. Ieșiți din dormitor, mergeți într-o altă cameră, într-un loc anume, acolo așezați-vă comod, de exemplu într-un fotoliu, gândiți-vă la problemele dvs. acute, iar pe cele care suportă amânare notați-vi-le pentru a doua zi.
8. Cum se combate somnambulismul?
Somnambulilor ar trebui să li se vorbească pe un ton foarte calm, pentru a nu-i provoca să devină agresivi. Astfel, ei pot fi conduși în liniște, înapoi, în pat. Autosugestia învățată sub hipnoză îi ajută, adesea, să nu-și mai părăsească patul în timp ce dorm. Ca măsură de prevedere, este indicat să fie blocate ferestrele și încuiate ușile, iar cheile să nu se afle la îndemână. "Investigațiile efectuate în laboratorul de somnologie clarifică situația celor afectați", afirmă specialiștii.
9. Cât timp este sănătos să dormim?
Durata optimă a somnului, cea care ne permite să ne simțim odihniți și în formă, diferă de la o persoană la alta. Totuși, majoritatea oamenilor necesită între șase și opt ore de repaus nocturn. Puțini sunt cei ce rezistă pe termen lung cu numai cinci ore de somn sau, dimpotrivă, au în mod evident nevoie de mai mult de opt ore. "După cum dovedesc studiile, cei mai mulți dintre oamenii care dorm, pe termen lung, mai puțin de șase ore pe noapte sau mai mult de opt, au o speranță de viață mai redusă și sunt mai vulnerabili în fața bolilor", subliniază cercetătorii. Important de reținut este faptul că nu există un antrenament prin intermediul căruia să ne putem scurta sau prelungi durata optimă a somnului. Fiecare dintre noi ar trebui să-și organizeze viața în așa fel încât să poată respecta durata somnului cerută de organismul său, cea care îl face să se simtă bine.
10. Trezirea matinală este o chestiune de tipologie?
Da. Dotarea genetică decide dacă ceasul interior al unei persoane are tendința de a suna deșteptarea devreme (tipul "ciocârlie") sau târziu (tipul "bufniță"). În cazul când aparțineți tipului "bufniță" și sunteți obligați să vă treziți în zorii zilei, veți avea un somn neodihnitor și veți da un randament scăzut în primele ore ale dimineții. Există însă niște mici secrete, cu ajutorul cărora vă puteți da puțin înainte ceasul interior: să circulați mult pe afară în cursul dimineții, iar seara să reduceți iluminarea în încăperi.
11. Ne putem face provizii de somn?
Nu. Desigur, dacă știm că ne așteaptă o săptămână aglomerată și obositoare, ne va fi util să dormim pe săturate, cu câteva zile înainte, pentru a rezista în bune condiții la perioada solicitantă care urmează. Însă nu este posibil, de exemplu, să ne facem un stoc de 16 ore de somn, după care să rămânem fără probleme, timp de două zile, în stare de veghe. "Din păcate, nu ne putem gestiona necesarul de somn în funcție de voința noastră", observă medicii specializați în somnologie.
12. Prea mult somn obosește?
Motivul pentru care ne simțim lipsiți de energie, după un somn prelungit în weekend, este scăderea nivelului de stres. În timpul săptămânii, secreția de cortizol crește, iar acest hormon al stresului ne ferește de oboseală. În momentul când el revine la măsura lui normală, ne dăm seama cât de epuizați suntem, de fapt.