"La români, întâi se aud cântecele, şi apoi răsare soarele!"(Nicolae Iorga)
Păstrând neîntreruptă tradiţia celor 26 de ani de existenţă, biserica ortodoxă română "Sfânta Treime" din Vancouver, păstorită de părintele Nicolae Lăpuşte, organizează în fiecare an, vara, o petrecere câmpenească, cu toate elementele româneşti, în mijlocul naturii, în aer liber. Anul acesta, picnicul s-a desfăşurat în Stanley Park, o mini-pădure în mijlocul oraşului, cu grădini frumoase şi alei pitoreşti, cu repere istorice şi vedere la ocean, cu cel mai mare acvariu din Canada, cu terenuri de tenis, cu piste pentru patinaj pe role şi ciclism... Stanley Park a "învins" parcuri din SUA, Franţa, Australia, păstrându-şi o binemeritată poziţie în topul celor mai frumoase spaţii verzi citadine, iar pentru noi, românii, el a fost un loc numai bun pentru a ne relaxa. A fost o zi de evadare în mijlocul naturii, o ocazie extrem de plăcută de socializare, o reală şi frumoasă desfătare sufletească: de a ne bucura împreună, de a savura delicatesele culinare, de a asculta folclor românesc, de a ne simţi, împreună, români.
Departe, şi totuşi cât de aproape sunt "plaiurile Mioriţei" pentru sufletele fiilor şi fiicelor răspândiţi în lume! Cât de frumos este folclorul românesc, cât de pitoreşti le sunt românilor obiceiurile! Oameni veseli din fire, dornici de petreceri în aer liber, cărora le place vinul şi cântecul, românii ştiu să se bucure de viaţă. Nicolae Iorga spunea că "la români, întâi se aud cântecele şi apoi răsare soarele. Căci românul cunoaşte şi dorul, şi jalea, dar şi doina, şi cântecele de petrecere". Ei bine, toate acestea le-am simţit în această zi minunată, la această întrunire, când, între români, legătura spirituală părea că devine şi mai puternică!
Bucurie cu soare
Cuvântul "picnic" apare pentru prima oară în anul 1748, într-o scrisoare a Lordului Chesterfield, având sensul de masă în natură, asezonată cu joc de cărţi, băuturi, conversaţie, şi apare ca o plăcere urbană sofisticată, obicei al gentilomilor, artiştilor, intelectualilor dornici să evadeze din haosul atmosferei citadine. Dar chiar dacă mâncau pe o pătură, în natură, nu uitau să folosească ustensile de lux ale bucătăriei şi aceleaşi obiceiuri civilizate ca şi în sufrageria de acasă. Ei bine, chiar dacă noi am fost oameni "fără rang", chiar dacă nu am folosit obiecte de lux în bucătărie, nici alcool, nici jocuri de cărţi, toată lumea a fost veselă şi binevoitoare, de parcă pacea Celui de Sus se revărsa în inimile noastre. Chiar dacă cerul plumburiu nu era prea prietenos, ba chiar au căzut câteva picături de ploaie sâcâitoare, după câteva ore, vremea s-a schimbat, iar ziua a fost plină de soarele bucuriei noastre.
În afară de muzică şi de tombolă, cei prezenţi au fost "răsfăţaţi" cu delicioşii mititei la grătar, cu îmbietoarele gogoşi făcute din 30 kg de făină, cu plăcintele "poale-n brâu" (pregătite de doamnele Gabriela Costea şi Elena Constantin) şi multe, multe alte bunătăţi.
Am rămas profund impresionată când l-am zărit, încă de la prima oră, pe părintele Nicolae Lăpuşte, cu şorţul în brâu, alături de alţi credincioşi, în jurul grătarului pe care sfârâiau mititeii, sau dând o mână de ajutor la alte activităţi. Dânsul a fost "gazdă" primitoare şi ospitalieră. Cu smerenie şi recunoştinţă mă rog pentru sănătatea sa şi a familiei sale, ca să aibă puterea să-şi continue slujirea sa misionară, spre mântuirea turmei de credincioşi români, pe care o păstoreşte cu atâta dragoste şi abnegaţie. Să fie sănătos şi să continue această tradiţie de "sărbătoare câmpenească", pentru că preotul este liantul dintre Dumnezeu şi oameni.
Lecţia de patriotism
Dar nici copiii nu au fost lipsiţi de surprize plăcute. Copilăria este un tărâm magic, e singurul moment al vieţii în care totul este trăit cu maximă intensitate. Cu ce s-au distrat ei? Cu Pi?ata! De data aceasta Pi?ata, care era atârnată în aer, avea înfăţişarea unui Mickey Mouse. Toţi participanţii au format un şir. Fiecare jucător avea dreptul să lovească Pi?ata cu un băţ. Dacă loviturile sunt suficient de puternice, Pi?ata se sparge, surprizele din interiorul ei se împrăştie pe jos, creând o atmosferă dulce şi veselă, toate acestea fiind bucurii energizante ce le vor rămâne întipărite în mintea lor de copii "forever". Aşadar, cu entuziasm, cu veselia lor molipsitoare, ne-au cucerit şi pe noi, adulţii, care am retrăit, alături de ei, visele copilăriei noastre.
În afară de muzică, mâncare, tombolă, jocuri distractive, s-a organizat şi un concurs de cultură generală, un fel de "cine ştie câştigă", pe teme de istorie şi cultură românească. Premianţii au fost răsplătiţi cu aplauze, dar şi cu mici cadouri.
A venit apoi seara şi petrecerea s-a terminat. Dar vreau să vă spun vouă, dragi cititori ai revistei "Formula AS", că a fost o zi cu o mare încărcătură emoţională. A fost o zi binecuvântată în pace şi linişte! Mulţumim, Ţie, Doamne!
În numele celor prezenţi la picnic, subsemnata, cu recunoştinţă şi drag, aduc mii de mulţumiri tuturor celor ce s-au implicat în organizare, oameni sufletişti, care timp de trei zile au trudit, uitând ce este oboseala, pentru a ajuta, fie prin muncă, fie prin donaţii, prin toate faptele lor (şi au reuşit!), să ne simţim "ca acasă", pe plaiurile noastre mioritice. Felicitări tuturor!
Doamne ajută!
DORINA CORNELIA ALDEA
Vancouver