Telepatia din vis

Telepatia poate să fie activă şi în timp ce visăm.

Fazele de somn în care apar visele se caracte­rizează printr-o activitate electrică specifică a cre­ierului şi prin mişcări rapide ale ochilor. În timpul experi­mentelor, aceste activităţi sunt măsurate prin fixarea unor electrozi pe capul persoanelor aflate în stare de somn. Dacă ele sunt trezite în faza REM (mişcarea rapidă a ochilor) se obţin, fără excepţie, relatări extrem de vii şi concrete ale viselor, care lipsesc atunci când trezirea se face în altă perioadă de somn. Fazele REM apar pe parcursul unei nopţi de somn, de 4-5 ori. Durata lor - la început de 20-25 de minute - creşte atunci când visăm. Prin aceas­tă descoperire a devenit posibil ca o persoană aflată în faza REM să fie trezită şi pusă să povestească în detaliu ce a visat. Relatările au fost imprimate de spe­cia­lişti şi sistema­ti­zate în scenarii. În cadrul unui ex­pe­riment la care par­ticipă şi o persoană "emiţător", în clipa când pe aparatul de înregistrare apare semnalul de declanşare al unei noi faze REM, "emiţătorul", aflat într-o altă încăpere, începe să se concentreze asupra unei anumite imagini pe care i-o transmite, mental, celui care doarme. În mod de-a dreptul uluitor, când acesta este trezit, poves­teşte un vis care seamănă până la îngemănare cu imaginile ce i-au fost induse, când se afla în faza REM.

Experimentele lui Upton Sinclair

Celebrul prozator american Upton Sinclair (1878-1968) a fost un mare pasionat al te­lepatiei, publicându-şi experi­mentele şi o­piniile în­tr-o carte de mare suc­ces în epo­că, in­titulată "MEN­TAL RA­DIO". Do­ta­tă cu o sensibilitate sen­zo­rială deosebită, soţia sa, Craig, s-a oferit voluntar, pen­tru toate problemele inventate de soţul ei. După de­butul mo­dest, în care i s-a transmis să vi­zualizeze o sapă, apoi o căpiţă de fân, Craig Sinclair a ajuns la per­for­manţa uluitoare de a-i relata consortului ei con­ţinu­tul capitolului pe care tocmai îl terminase de scris, în biroul său, aflat într-o altă aripă a reşe­din­ţei. Din pă­cate, celebritatea l-a împiedicat pe auto­rul ame­rican să accepte expertize asupra experi­men­telor telepatice, motiv pentru care şi-a atras multe critici şi ironii.

Mona Lisa

O colaboratoare a celebrului parapsiholog ger­man Hans Bender nota, pe 12 aprilie 1951, în jur­na­lul ei de vise: "Pe perete atârnă tabloul Mona Lisei, iar în faţă stă un bărbat înalt, cu părulcă­runt. Brusc, se întoarce către mine şi spune sur­prins: «Dvs. sun­teţi Mo­na Lisa sau aceea din tablou?»". Două zile mai târziu, per­soana în cauză a primit o scrisoare de la Paris. Pro­venea de la un bărbat pe care îl cunoscuse în urmă cu câţiva ani şi care îi scria că într-o vizită recentă la Luvru, unde o admirase pe Mona Lisa, îi sărise în ochi cât de mult semăna cu ea.