Stimată doamnă, din cele relatate de dvs. înţeleg că toate examinările făcute până în prezent nu au reuşit să pună în evidenţă cauza sau cauzele care produc neplăcerile tatălui dvs. (lipotimie, somnolenţă). Aşa stând lucrurile, vă voi expune cauzele posibile:
1. Hemodinamice
* Scădere cu mai mult de 30 mg/Hg a presiunii arteriale, între poziţia culcat şi cea verticală - adică maladia Shy-Drager, caracterizată prin hipotensiune ortostatică + tulburări extrapiramidale.
* Starea de rău vagală - cu factori favorizanţi ca: emoţie, căldură, precedate adesea de prodromuri (tulburări vizuale, transpiraţie, greaţă).
* Sincopa micţională (nocturnă, frecventă la bărbaţi).
* Ictusul laringian (pierderea conştienţei în urma unei tuse chintoase).
* Boala anginoasă.
* Stenoza aortică strânsă.
2. Epilepsia
3. Hipoglicemia
Este necesar să reluaţi şirul examinării lor pentru tatăl dvs., de tip pluridisciplinar (neurologie, cardiologie, psihiatrie) laolaltă cu analizele clasice - hemoleucogramă, urogramă, test glicemic etc.
În cazul în care unul sau mai multe puncte descrise coincid cu boli actuale sau antecedente ale tatălui, vă rog să luaţi legătura cu mine, pentru a vă indica tratamentul necesar (alopat sau naturist). Vă doresc numai bine!
Centrul de Consultanţă Naturopată "SECOM(R)" Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 150, bl. 26C, tel. 021/316.43.92, 0733/35.40.00, fax: 0372/87.43.92, consultanta@secom.ro
"Nu pare grav, dar gazele intestinale îmi afectează viaţa"
(Răspuns pentru ALEXANDRA, F. AS nr. 1096)
Sindromul de intestin iritabil (colon spastic) de care se pare că suferiţi este o tulburare a funcţionării intestinale şi nu trebuie confundată cu boala Crohn sau colita ulcerativă, care sunt boli produse de inflamaţii şi leziuni ale intestinelor. Sindromul de intestin iritabil nu este o boală, ci un grup de simptome intestinale, care apar împreună. Aveţi dreptate când spuneţi "gazele intestinale îmi afectează viaţa", deoarece este recunoscut faptul că viaţa celor cu colon spastic este condusă de intestinele lor.
Cele mai frecvente simptome ale sindromului de intestin iritabil sunt: * tulburări de tranzit (diaree, constipaţie sau crize alternative) * dureri abdominale sau crampe care se reduc după golirea intestinului * gaze şi balonare * greaţă, mai ales după masă * durere de cap * oboseală * scaune cu mucus * senzaţia de golire insuficientă a intestinului.
Nu există niciun test care să confirme acest diagnostic. Medicul îl poate stabili pe baza simptomelor, după excluderea altor afecţiuni care pot avea aceleaşi manifestări. Aceste afecţiuni includ: cancerul de colon, boala diverticulară, boala Crohn, colita ulcerativă, intoleranţele alimentare, candidoza, boala celiacă, diabetul şi dischinezia biliară. Cauzele apariţiei şi agravării simptomelor nu sunt exact cunoscute, ele putând fi: stresul, anxietatea, depresia, sensibilităţile alimentare (ex.: gluten), infecţiile bacteriene sau parazitare gastro-intestinale, colecistectomia (eliminarea chirurgicală a vezicii biliare), fluctuaţiile hormonale, consumul de antibiotice sau glucocorticoizi, predispoziţia genetică.
În cadrul Centrului funcţionează un magazin de unde vă puteţi procura produsele recomandate sau vi le putem trimite prin curierat rapid, în termen de 24 ore (oriunde în ţară). Avantajele achiziţionării produselor din magazinul Centrului sunt reducerile oferite prin Cardul de fidelitate SECOM şi promoţiile oferite lunar.
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti. Tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Mă tratez de depresie, atacuri de panică, dar stările de rău nu-mi trec"
(Răspuns pentru DUMITRA - Constanţa, F. AS 1066)
Stimată doamnă, citind întrebarea dvs. publicată în revistă, eu sunt de părere că simptomele de rău pe care le acuzaţi şi care apar după consumul de alimente, nu duc cu gândul la o depresie. Consumate în combinaţie cu medicamente antidepresive, unele alimente, mai ales brânzeturile, carnea şi alte surse de proteine care au fost lăsate să se învechească (afumături, salamuri etc.) pot provoca stări de rău. Dacă simptomele pe care le acuzaţi, legate de alimente, au apărut înaintea diagnosticului de depresie, puteţi folosi ca remediu imediat cuişoarele aromate, care, ronţăite şi înghiţite cu apă, sunt de mare ajutor pentru problemele legate de balonare şi tulburări de tranzit intestinal.
În ce priveşte depresia, ea este o adevărată problemă în epoca noastră. Se defineşte, în general, ca fiind un sentiment persistent de tristeţe, melancolie şi de lipsă de interes (apatie). Drept cauză sunt luaţi în discuţie factorii hormonali (tulburări tiroidiene, de menopauză), factorii familiali (depresia poate fi prevalentă în unele familii), evenimentele traumatizante ale vieţii şi anumite modificări biologie din creier.
Simptomele depresiei includ: * senzaţii de inutilitate, de gol interior sau de tristeţe profundă * iritabilitate inexplicabilă, furie * lipsă de interes în activităţile zilnice * scăderea libidoului (dorinţa sexuală) * tulburări de somn * exces de griji şi de anxietate * lipsă de concentrare * sentimentul lipsei de valoare * gânduri frecvente de moarte, de sinucidere * unele simptome inexplicabile, cum ar fi durerile de cap sau de spate.
De regulă, depresia începe să se manifeste la vârsta adolescenţei, femeile fiind mai vulnerabile decât bărbaţii. Factorii de risc ce predispun la dezvoltarea depresiei includ înclinaţia spre abuzul de alcool sau droguri, tendinţa de a fi prea dependent de alţii, rude apropiate ce suferă de depresie, precum şi evenimente traumatice (pierderea cuiva apropiat, abuz fizic sau psihic).
Acestea fiind spuse, dacă suferiţi de simptomele descrise mai sus, vă sfătuiesc să vă adresaţi, mai întâi, medicului specialist!
Abordări naturiste posibile pentru depresie:
* O consultaţie prealabilă, pentru a verifica dacă nu cumva aveţi vreo cauză organică de depresie, cum ar fi tulburări tiroidiene, menstruale ori hormonale.
* Dezvoltarea unei atitudini pozitive, legate de viaţă. Primul pas este recunoaşterea că noi şi numai noi suntem responsabili pentru tot ceea ce ni se întâmplă în viaţă. O privire pozitivă, chiar şi atunci când lucrurile par fără speranţă, ajută foarte mult.
* Dar "pozitivarea" gândurilor noastre nu se obţine luptând împotriva gândurilor negative, ci concentrându-ne permanent asupra lucrurilor pozitive. În felul acesta dobândim o înclinaţie spre bine şi spre frumos.
* Este necesar să se dezvolte o reţea socială cu oameni de încredere (rude, prieteni). Însingurarea poate fi un teren fertil pentru naşterea gândurilor negative.
* Evitarea surselor de atitudini negative - prieteni sau cunoştinţe cu un stil de viaţă dezorganizat şi haotic, imoral, participarea la evenimente vulgare, lecturi uşoare, filme fără încărcătură emoţională constructivă.
* Rugăciunea este importantă, iar rugăciunea adevărată înseamnă mulţumire! Mulţumirea adresată Lui Dumnezeu, pentru că existăm. Dar mulţumire şi prin fapte, prin folosirea abilităţilor noastre pentru activităţi nobile. Rugăciunea poate fi şi o cerere de ajutor, însă acest lucru vine pe locul al doilea, căci dacă Îi mulţumim Lui, atunci vom fi umpluţi de o bucurie de nedescris, care poate şterge orice urmă de tristeţe şi de depresie.
* Este important să dormiţi bine şi suficient. Acest lucru ajută la starea generală de bine.
* Exerciţiul fizic ajută la detensionarea organismului.
* Evitaţi excesul de alcool, precum şi consumul de droguri.
* Planta medicinală folosită în mod special în caz de depresie este Sunătoarea (Hypericum perforatum). Atenţie, însă, cu ce medicamente o asociaţi, unele contraceptive şi anticoagulante (medicamente de subţiat sângele) îi pot reduce eficacitatea.
* Acupunctura este foarte bună pentru depresie. Punctele cele mai utile sunt pe meridianele Cord, Pericard, Plămân, Vasul Guvernator, Vezica Urinară.
* Homeopatia este excelentă pentru depresie. Multe remedii pot fi recomandate, printre ele Aconitum, Argentum nitricum, Aurum metallicum, Ignatia, Natrium muriaticum, Staphysagria. Totuşi, tratamentul individualizat este cel mai important.
Este important de reţinut faptul că, în caz de depresie, primul pas este consultarea medicului specialist. Bolnavii cu gânduri de sinucidere nu trebuie să stea singuri şi nu ar trebui să fie lăsaţi singuri deloc.