Scurt istoric
În tradiţia populară, Busuiocul sau Vasiliscul simboliza, în primul rând, dragostea. Fetele îl purtau în sân şi la cingătoare, ca să lege iubirile. Astăzi, semnificaţia lui este mai degrabă religioasă, fiind materia primă pentru arhicunoscuta aghiazmă, foarte căutată de enoriaşi în sărbătorile religioase: Boboteaza sau Izvorul Tămăduirii. Pentru oamenii credincioşi, aghiazma e purtătoare de taină, prin faptul că ea se păstrează foarte mult timp fără a se altera. Există două explicaţii pentru faptul că aghiazma nu se strică şi nu prinde miros de apă clocită. Varianta ştiinţifică spune că ea se păstrează nealterată, datorită proprietăţilor antiseptice ale uleiului volatil din mănunchiul de Busuioc şi datorită ionilor de argint (care au acţiune antiseptică dovedită) ce trec în apă, din aghiazmatar, vasul de argint în care se prepară aghiazma. Teoria creştin-ortodoxă îmbrăţişează ideea că aghiazma rămâne nealterată prin faptul că este "sfinţită", prin folosirea ei în ritualul religios. Dar, dincolo de tradiţiile care l-au consacrat în stirpea aleasă a plantelor magice, adevărata magie a Busuiocului constă în marea lui putere de-a vindeca.
Descrierea plantei
Plantă răspândită în natură, mai ales în locuri uşor umbrite şi umede, dar cultivată şi în grădinile gospodarilor, Busuiocul se recunoaşte uşor datorită miresmei sale specifice, care rezistă şi după uscarea plantei. Are frunze ovale, uşor dinţate, şi flori mărunte, albe sau roz, grupate în inflorescenţe.
Recoltare şi uscare
Se folosesc ca materie primă lăstarii şi rămurelele tinere, împreună cu frunzele şi florile. Culesul plantei se face la începutul înfloririi, putându-se ajunge şi la trei recoltări pe an. Uscarea se face la umbră, în strat subţire, pe rame de lemn, coli de hârtie sau rogojini, în spaţii aerisite şi bine ventilate (poduri, verande, balcoane) în care temperatura nu trebuie să depăşească 35 de grade, altfel pierderea în uleiul volatil este mare. Florile se întorc zilnic, pentru a se evita brunificarea lor. Randamentul la uscare este de 4/1, adică din 100 g plantă proaspătă se obţin aproximativ 25 g plantă uscată. După uscare, se ambalează în săculeţi de tifon sau pungi de hârtie. Se păstrează până la momentul procesării, ca plantă întreagă, o mărunţire groscioară realizându-se doar înaintea utilizării.
Compoziţia chimică
Uleiul volatil, bogat în camfor şi eugenol, alături de fitoncide, reprezintă principiile active din Busuioc.
Remedii din Busuioc
Pentru tratamente interne
Pulberea
Frunzele uscate ale Busuiocului se mărunţesc fin, cu ajutorul unei râşniţe de cafea. Pulberea rezultată se păstrează în recipiente bine închise, ferită de umezeală excesivă, şi la întuneric. Se foloseşte pentru condimentarea diferitelor preparate culinare, de provenienţă animală sau vegetală.
Infuzia
Mod de preparare: 1 linguriţă de Busuioc uscat se opăreşte cu 250 ml apă fiartă timp de 30 minute, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust, cu miere.
Tinctura
Mod de preparare: 10 g Busuioc uscat şi mărunţit se pun la macerat în 100 ml de alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de doi ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul terapeutic
Mod de preparare: 20 g de Busuioc uscat şi mărunţit se opăresc cu un litru de vin alb, fiert, apoi se lasă la infuzat timp de 10 zile, agitându-se sticla de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează, fără stoarcerea reziduului şi apoi se lasă la decantat alte 6 zile. În final, se separă partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin, până la un litru. Se pune la păstrat în flacoane de 200 sau 250 ml. Termenul de valabilitate este de un an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider. Din cauza conţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, cele două remedii nu li se recomandă conducătorilor auto sau persoanelor cu intoleranţă la alcool.
Pentru tratamente externe
Oţet medicinal
Mod de preparare: 20 g de Busuioc uscat şi mărunţit se pun la macerat, timp de 10 zile, în 500 ml oţet de vin. Se agită de 2-3 ori, după care urmează filtrarea şi depozitarea în flacoane brune.
Ulei terapeutic
Folosind uleiurile vegetale la prepararea de forme farmaceutice din Busuioc, ca şi în cazul cimbrului, obţinem produse foarte bogate în principii active, prin faptul că uleiul esenţial din părţile aeriene ale cimbrului sunt solubile în uleiurile vegetale.
Mod de preparare: 10 g de Busuioc uscat şi mărunţit se fierb împreună cu 100 ml ulei de floarea-soarelui, câteva minute pe baie de aburi, în flacoane de sticlă. Se lasă în repaus timp de 2 zile, după care se filtrează. Se păstrează la loc răcoros, ferit de lumină.
Tratamente interne cu Busuioc
* Boli ale aparatului digestiv - colici, meteorism, flatulenţă, balonări şi stări spastice ale aparatului digestiv, dispepsii, aerofagie
Infuzia: se bea după masă, câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, după masă, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Boli hepato-biliare - hepatite, colecistite, litiază biliară, colici biliare
Infuzia: se bea după masă, câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, după masă, adăugate într-o cană de ceai de păpădie.
Notă: Mâncărurile copioase, aşa-zis "grele'' (bogate în proteine şi grăsimi de origine animală) sunt mai bine digerate dacă le condimentăm cu plante aromatice: cimbru, Busuioc, rozmarin etc. Uleiurile volatile din compoziţia lor au efect coleretic şi colagog, influenţând secreţia şi drenarea bilei, cu un rol foarte important în absorbţia alimentelor.
* Boli ale aparatului respirator - traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii
Infuzia: se administrează călduţă, câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se beau 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Tratamentul intern se completează cu inhalaţii cu Busuioc.
* Boli ale aparatului cardio-vascular - insuficienţe cardiace, hipertensiune arterială, nevroză cardiacă
Infuzia: se administrează după masă, câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai din frunze de ginkgo biloba sau saschiu. Se îndulceşte, după gust, cu miere.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Boli virale - răceală, gripă, guturai
Infuzia: se bea călduţă, după masă, câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Tratamentul intern se completează cu frecţii locale, cu oţet sau ulei medicinal de cimbru.
* Boli ale aparatului urogenital - cistite, pielite, colici renale
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai călduţ pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de gălbenele.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Boli parazitare instalate la nivelul tubului digestiv - viermi intestinali, oxiuri, tenie, giardia
Infuzia: se bea câte o cană de ceai, seara, la culcare, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se ia câte o linguriţă, seara, într-o cană de ceai de volbură.
Vinul: se administrează 50 ml, seara. Tratamentul durează o săptămână. Se recomandă ca la sfârşitul tratamentului să se folosească un laxativ sau purgativ (ulei de ricin, sare amară, câte 30 g) pentru eliminarea paraziţilor.
* Bolile sistemului nervos central - insomnii, anxietate, nervozitate
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Bolile sugarului (colici abdominale)
Primele nelinişti în rândul părinţilor şi mai ales al bunicilor, după naşterea şi sosirea sugarului acasă, sunt generate de plânsul bebeluşului, provocat de colicile abdominale. Peste 70% din nou născuţi au colici. Se poate evita acest disconfort prin folosirea unui sirop pentru colici, care conţine tinctură de beladonă şi tinctură de Busuioc, plus o substanţă de fluidificare a laptelui matern.
Farmacia Faltis prepară un asemenea sirop, concentraţia componentelor variind în funcţie de vârsta sugarului. Se poate administra de la vârsta de 5 zile şi până la şase luni, când colicile copilului dispar spontan. Neavând conservanţi sintetici, termenul de valabilitate al preparatului este de 14 zile. Tinctura de Busuioc, prin proprietăţile sale antiseptice, asigură în mod natural o stabilitate bacteriană a siropului. Acest preparat este unul dintre cele mai solicitate produse în laboratorul Farmaciei Faltis.
* Bolile pielii şi anexelor acesteia - dermatite, dermatoze, infecţii bacteriene şi fungice, eczeme, eriteme
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de trei-fraţi-pătaţi.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Tratamentul intern se completează cu tratamentul extern sub formă de tinctură, oţet sau ulei, în aplicaţii locale, de 2 ori pe zi.
* Afecţiuni alergice
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai de Busuioc pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de tei.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, toate după masă.
Tratamentul intern se completează cu tratamentul extern, sub formă de tinctură, oţet sau ulei, în aplicaţii locale, de 2 ori pe zi.
* Bolile din sfera ORL - amigdalite, rinite, faringite, laringite
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi, îndulcit după gust cu miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Prudenţă! Folosite cu măsură, preparatele farmaceutice din Busuioc sunt bine acceptate de organismul uman. Depăşirea dozelor uzuale poate crea însă fenomene adverse, în special digestive. Se adevereşte, ca şi în cazul cimbrului, că de la doza terapeutică la doza de disconfort "nu-i decât un pas".
Tratamente externe cu Busuioc
* Spălături terapeutice - o fiertură obţinută din 2 linguri de Busuioc uscat şi 1 litru de apă este indicată pentru toaletarea rănilor cronice greu vindecabile (ulcer varicos, escare) înainte de aplicarea unor tratamente topice. Această fiertură înlocuieşte cu succes clasica curăţare a rănilor cu apă oxigenată sau soluţie de rivanol . În lipsa Busuiocului, se poate folosi cimbrul de grădină.
* Gargarisme - se folosesc pentru toaletarea cavităţii bucale, în afte, gingivite, stomatite, abcese dentare, precum şi în halenă (miros urât, fetid al gurii).
Gargara se face după fiecare masă, folosind o infuzie din ceai de Busuioc. Dacă este necesar, se poate aplica local, un colutoriu specific bolii respective. Farmacia Faltis face frecvent asemenea preparate, la prescripţia unor medici ORL sau stomatologi.
* Inhalaţiile - făcute cu infuzie de Busuioc sunt recomandate în bolile aparatului respirator, bolile din sfera ORL sau bolile virale. Tehnica pentru inhalaţii este cea clasică: 2 linguri de Busuioc uscat şi mărunţit groscior se pun într-un litru de apă dată în clocot. Se apleacă capul deasupra vasului şi se acoperă cu un prosop, făcându-se timp de 1 minut exerciţii de inspiraţie a vaporilor de apă bogaţi în ulei volatil. Atenţie la arsuri!
* Fricţionări - în afecţiunile pielii şi în bolile alergice, sub formă de tinctură, oţet sau ulei, în aplicaţii locale, seara.
* Fumigaţii - câteva mănunchiuri formate din tulpini uscate de Busuioc, aprinse şi lăsate să ardă mocnit, pot fi o
variantă utilă pentru dezinfectarea şi dezodorizarea unor spaţii închise, precum poduri, pivniţe sau diverse încăperi şi anexe ale gospodăriei.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro
Farmacia sa deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.