De vreo câţiva ani, aproape în fiecare dimineaţă, deschizând televizorul, aflu de noi percheziţii, de alte şi alte reţineri şi arestări, de acuzaţii nimicitoare aduse unor foşti sau actuali miniştri, senatori şi deputaţi, oameni de afaceri, funcţionari şi câte şi mai câte exemplare din "insectarul" vieţii publice. Am ajuns să mă întreb: de unde are DNA atâţia procurori? Defilarea cătuşelor este întreruptă doar de votul ţintit al parlamentarilor Puterii, care se opun sistematic arestării unor colegi. Puterea legislativă îi arată dosul puterii judecătoreşti. În faţa acestui peisaj apocaliptic, m-am adresat senatorului independent Valer Marian din Satu Mare, fost procuror, unul dintre cei mai necruţători acuzatori publici ai corupţiei din România. Fiu de ţărani din Dăbâca (Cluj), d-l Marian şi-a dat demisia din procuratură în 1990, în semn de protest faţă de obstrucţionarea cercetării crimelor din decembrie 1989, de la Sibiu. A fost, după aceea, jurnalist de investigaţii la incisivul ziar "Gazeta de Nord Vest" din Satu Mare. Din 2008 a intrat în politică, iar în prezent este fără de partid, după ce a fost exclus din PSD pentru acuzele grave aduse unor lideri marcanţi, printre care Victor Ponta şi Liviu Dragnea.
"Primele mari fapte penale rămase nepedepsite sunt crimele comise în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi la mineriada din iunie 1990"
- Care a fost prima faptă penală din România postdecembristă, rămasă nepedepsită?
- Consider că primele mari fapte penale din România rămase nepedepsite sunt crimele comise în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi la mineriada din iunie 1990. Pentru o parte din crimele din decembrie 1989 au fost pedepsiţi cei despre care ştie toată lumea, dar au rămas nesancţionaţi unii coautori, instigatori sau complici care au avut principalele beneficii politice în perioada următoare, deţinând funcţii de prim rang în stat. Este salutar că parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a redeschis anul trecut dosarele neterminate ale Revoluţiei şi sper că de data aceasta vor fi finalizate cercetările cu privire la toţi marii vinovaţi.
- Dacă vă întoarceţi cu un sfert de secol înapoi, cum vă imaginaţi atunci societatea românească de azi?
- Îmi imaginam că România va deveni, după mai puţin de două decenii, un stat democratic şi prosper, apropiat ca model economic şi social de statele nordice europene, integrată în NATO şi în Uniunea Europeană. După un sfert de veac, însă, constat că a fost depăşită inclusiv multdiscutata şi mult disputata predicţie de 20 de ani a lui Silviu Brucan. Nu avem o democraţie parlamentară autentică şi responsabilă şi o economie de piaţă pe deplin funcţională, corupţia şi birocraţia au crescut exponenţial, cangrenând instituţiile fundamentale ale statului, clasa politică a capotat aproape în întregul ei, pentru că niciunul din partidele importante ajunse la guvernare nu a promovat competenţa şi probitatea, justiţia nu a devenit pe deplin independentă, nici pe deplin competentă, exigentă şi de folos societăţii. Din păcate, lucrurile au mers din rău în mai rău. După speranţele născute în decembrie 1990 şi tendinţele reformiste din perioada 1990-1992, a urmat băltirea din perioada "patrulaterului roşu" (FDSN/PDSR, PSM, PRM, PUNR). Speranţa a renăscut în parte după schimbarea produsă în 1996, în urma victoriei coaliţiei formate din CDR (PNŢCD, PNL, MER, PER) şi USD (PD şi PSDR), dar aceasta s-a prăbuşit în 1999, odată cu disoluţia aproape totală a autorităţii statale şi capitularea în faţa sistemului securisto-comunist. Sub guvernarea partidului-stat PSD s-a înregistrat o creştere economică semnificativă, dar şi o proliferare a corupţiei şi birocraţiei. A urmat guvernarea incompetentă a PDL, cu preşedintele Traian Băsescu la timonă. În fine, speranţa a renăscut odată cu marea victorie a USL din 2012, dar s-a risipit aproape în întregime, după nici doi ani de la preluarea guvernării, prin divorţul prematur şi regretabil dintre PSD şi PNL. Am ajuns din nou într-o fundătură din care nu cred că ne pot scoate politicieni de genul Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea.
"Se poate spune, din păcate, că infracţionalitatea a devenit o trăsătură a identităţii româneşti"
- Cât credeţi că s-a furat din economia românească în acest sfert de secol?
- În ultimii 25 de ani, au fost înregistrate un jaf naţional generalizat şi un nivel al infracţionalităţii fără precedent în România. Am devenit, din păcate, o societate tot mai penală şi mai coruptă, mai hoaţă, mai neomenoasă, mai pusă pe căpătuială, pe parvenire. Se poate spune, din păcate, că infracţionalitatea a devenit o trăsătură a identităţii româneşti în această perioadă. Eliberarea de sub dictatură a declanşat unele atavisme la mulţi semeni de-ai noştri şi a constituit un semnal pentru declanşarea jafului. Cred că în acest sfert de secol s-au furat două treimi din economia românească, începând cu privatizările şi retrocedările frauduloase şi continuând cu evaziunea fiscală, contrabanda, devalizarea sistemului bancar şi a patrimoniului cultural, deturnarea banilor publici ş.a. Indiscutabil că politicul a dat tonul sau startul jafului şi a asigurat protecţie instituţională şi chiar legislativă pentru principalii făptaşi. Politicieni şi partide de toate culorile au fost beneficiarii principali ai acestui furt generalizat, care a afectat ţara noastră mai mult decât cele două războaie mondiale şi decât sistemul totalitar comunist, la un loc.
şi n-a recuperat mai mult de 1% din pagube"
- Care au fost cele mai răsunătoare cazuri de corupţie şi jaf organizat din România ultimilor 25 de ani?
- Cred că cele mai răsunătoare cazuri de corupţie şi jaf generalizat au fost, într-o ordine cronologică, următoarele: înstrăinarea flotei comerciale, devalizarea Bancorex şi Bankcoop, privatizarea Romtelecom şi a Petrom. Dar nu trebuie să uităm şi lichidarea CAP-urilor, a IAS-urilor, retrocedarea frauduloasă a unor proprietăţi imobiliare, privatizarea marilor combinate siderurgice, a fabricilor de aluminiu, devalizarea şi apoi privatizarea băncilor mai importante, îndeosebi a BCR, concesionarea resurselor minerale. La acestea se adaugă licitaţiile trucate şi lucrările păguboase executate din bani publici, cum ar fi Autostrada Transilvania (Bechtel). Toate guvernările postdecembriste au fost marcate de mari jafuri, de mari devalizări. În timpul patrulaterului roşu, s-a produs extorcarea populaţiei prin fraude piramidale, gen Caritas şi FNI. În timpul guvernării CDR-USD-UDMR, a înflorit contrabanda cu alcool, au fost privatizate fraudulos combinate agroalimentare, gen Comtim, şi a început defrişarea sălbatică a fondului forestier. Guvernarea PSD din perioada 2001-2004 a fost marcată de retrocedările frauduloase de TVA, iar guvernarea Alianţei DA, din perioada 2005-2007, a ieşit în evidenţă cu retrocedările imobiliare frauduloase de amploare, sub acoperirea principiului "restitutio in integrum". După aderarea la Uniunea Europeană, sub guvernarea PNL-UDMR, din perioada 2007-2008, a crescut exponenţial contrabanda cu ţigări din spaţiul non-UE. În timpul guvernării PDL, din 2009-2012, au fost detonate scandalul corupţiei şi contrabandei din vămi, scandalul retrocedărilor frauduloase sub auspiciile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), devalizarea Fondului Proprietatea şi deturnarea substanţială a banilor alocaţi pentru lucrări publice. Deturnarea banului public a continuat, din păcate, şi sub guvernarea USL, în pofida sloganului principal al acestei alianţe: "Dreptate până la capăt". Toate aceste jafuri, toate aceste fraude şi extorcări pun pe România pecetea că ar fi o ţară eminamente penală.
- Apreciaţi că justiţia a pronunţat suficiente sentinţe definitive de condamnare a infractorilor?
- Nici pe departe. Justiţia n-a anchetat mai mult de 20-25% din marile furturi şi acte de corupţie şi s-a pronunţat definitiv, prin condamnări, doar cu privire la o mică parte din cazurile instrumentate. În ce priveşte recuperarea prejudiciilor, lucrurile stau şi mai rău. Nu cred că s-a recuperat mai mult de 1% din pagubele create. Anchetele şi sentinţele justiţiei au evoluat încet şi sinuos de-a lungul ultimului sfert de veac. Primele anchete mai serioase au fost declanşate de Secţia Anticorupţie din Parchetul General în regimul Constantinescu, în cazurile Bancorex şi Bankcoop, care au vizat mari bancheri (Răzvan Temeşan, Constantin Dinulescu) şi mari oameni de afaceri, apropiaţi de politicieni care au condus destinele României. În perioada ultimului mandat al lui Ion Iliescu, sub guvernarea Adrian Năstase, a fost înfiinţat, cu impulsul şi sub presiunea Occidentului, Parchetul Naţional Anticorupţie, care s-a preocupat însă mai mult de "peşti" mici şi mijlocii. Abia după 2005, în timpul regimului Băsescu, când şi-a schimbat denumirea, Direcţia Naţională Anticorupţie a început să ancheteze şi politicieni de top, începând cu fostul prim-ministru Adrian Năstase şi continuând cu miniştri, parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene, primari. Din cauza schimbării modului de numire a procurorului general al României şi a procurorului şef al DNA, precum şi a implicării mai active a serviciilor secrete şi a telejustiţiei practicate excesiv în această perioadă, a apărut însă în mod justificat suspiciunea unui partizanat politic al instituţiilor anticorupţie. Este de semnalat că instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive doar în cazul fostului premier Adrian Năstase, al foştilor miniştri Ioan Avram Mureşan, Decebal Traian Remeş şi Relu Fenechiu şi al câtorva foşti parlamentari şi primari de municipii. Astfel că, cel puţin deocamdată, au rămas nepedepsite în jur de 75% din hoţiile ultimilor 25 de ani.
"Procurorii şi judecătorii anticorupţie din România au marea şansă de a readuce România pe un făgaş al normalităţii"
- În ultima vreme, DNA a devenit principala temă de interes a opiniei publice. După toate semnalele, a început să se facă dreptate. Cum comentaţi?
- Cred că se poate spune că, în ultima perioadă, Direcţia Naţională Anticorupţie, în mod deosebit, dar şi alte structuri ale Parchetului au acţionat mai incisiv şi mai profesionist, preocupându-se de toate sferele clasei politice şi clientelei politice şi de tot mai multe categorii ale mediului de afaceri. Este pozitiv, şi poate contribui la estomparea suspiciunii de partizanat politic, faptul că DNA a declanşat anchete şi arestări asupra unor miniştri şi parlamentari de toate culorile politice şi s-a focalizat şi asupra corupţiei din justiţie, din administraţia publică locală şi asupra afacerilor veroase şi nebuloase din domeniile privatizării, sănătăţii, educaţiei, fotbalului, energiei, asigurărilor, lucrărilor publice importante.
- Cum vedeţi următorii 25 de ani din perspectiva justiţiei şi a combaterii corupţiei?
- Cred că România are suficienţi procurori şi cred că sunt şi suficient de motivaţi, raportat la contextul economico-social actual. Spre deosebire de alte perioade, procurorii de astăzi au două mari avantaje, respectiv al unei independenţe profesionale, raportat la puterea politică şi la autorităţile legislativă şi executivă, şi al unei relative independenţe materiale, prin prisma salariilor, pensiilor şi altor drepturi sociale care le sunt acordate. Am mai spus-o recent, inclusiv în cartea mea, "România penală văzută de un senator fost procuror", tipărită de Editura Compania, că acum şi în viitorul imediat, procurorii şi judecătorii anticorupţie din România au marea şansă de a readuce România pe un făgaş al normalităţii. Asta, dacă vor lua exemplul omologilor lor italieni, care au declanşat, cu un sfert de secol în urmă, o adevărată "revoltă a magistraţilor", cunoscută sub denumirea "Mani pulite" (mâini curate), pentru destructurarea mafiei politice transpartinice. Speranţa mea şi a foarte multor români este întreţinută de faptul că, atât în structurile speciale, DNA şi DIICOT, cât şi în structurile Parchetului General, există mulţi procurori, mai tineri sau mai vârstnici, care au vocaţie şi dedicaţie pentru această profesie şi pentru binele comun.
Volumul "România penală văzută de un senator fost procuror" poate fi comandat la editura "Compania", tel.: 021/223.23.24, 021/223.23.37/ e-mail: compania@rdslink.ro
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
