TIA ŞERBĂNESCU - "PSD aplică bine nişte principii proaste, iar Dreapta aplică rău nişte principii bune"

Analiza politică a lunii APRILIE

"Oferta PSD pentru Parlamentul European este lupta contra lui Băsescu"

- Evenimentul principal al lunii trecute şi al ce­lei prezente, pentru că e încă în desfăşurare, este cam­pania electorală pentru Parlamentul European. De la începutul ei şi până acum, aţi observat să fi fost puse în discuţie subiecte importante pentru noi toţi, probleme care ne afectează şi care ar motiva prezenţa electorilor la urne?

- Singurul lucru remarcabil este că din această cam­panie electorală lipsesc taman subiectele de in­teres european. Preşedintele Traian Băsescu a încer­cat, încă de la început, să introducă în dezbatere câ­teva teme cu rezonanţă europeană, dar a fost refuzat cu hotărâre şi somat să nu mai dea indicaţii. Aşa încât cursa pentru Parlamentul European (PE) s-a trans­for­mat într-un turneu de calificări pentru alegerile pre­zidenţiale din toamnă. Toate partidele îşi calculează cum să folosească mai eficient scorul pe care îl vor obţine la PE, în bătălia pentru preşedinţia României. Rezultatele din 25 mai vor schimba pesemne din nou harta de alianţe politice de la noi. Victor Ponta, liderul PSD, a anunţat că, în urma acestor alegeri, se va re­face USL - a cărei siglă o foloseşte abuziv în cam­panie - şi, mai mult decât atât, a cerut înfiinţarea unui front mai larg anti-Băsescu. Asta e oferta electorală PSD pen­tru PE: lupta contra lui Băsescu. De fapt, camu­flată, este o luptă anti-Justiţie. O realitate pro­bată şi de faptul că premierul s-a eschivat, recent, de la încă o întâlnire cu un emisar al SUA, la care au fost invitaţi liderii partidelor parlamentare. Victor Pon­ta a trimis-o pe Corina Creţu la întâlnirea cu ofi­cialul american, în condiţiile în care celelalte partide au fost repre­zentate la vârf şi ţinând cont că mesajul SUA a fost: "Româ­nia trebuie să-i oprească pe oli­garhi în tentativele lor de a controla statul!". Or, Ponta a preferat să lip­seas­că, pentru a merge să se întâl­neas­că cu toţi "baronii" locali - cum li se spune, deşi nu au nimic nobil în ei -, cu toţi oligarhii PSD, de spri­ji­nul cărora s-a asigurat în cursa pentru preşedinţia sta­tului şi pe care, la rându-i, i-a asigurat de pers­pec­tiva eliberării de sub jugul Jus­tiţiei, căci mai toţi au pro­bleme cu ea. În acest sens a fost, de exemplu, în vi­zită la Radu Mazăre, un om cu dosare la Parchet mai multe decât anii de studii. Şi i-a transmis public, în legătură cu Portul Constanţa: "Facem ce-am vorbit". O frază după care judecătorul Stan Mustaţă ar fi tras apa, doar că magistratul tocmai a fost arestat de DNA, pentru că-şi negocia tarifele pentru sentinţe favorabile infractorilor şi încerca să acopere discuţiile, la o eventuală înregistrare, trăgând apa la toaletă.

"În ciuda tinereţii sale, care ar fi trebuit să-l apropie, teoretic, mai mult de valorile europene, Victor Ponta se dovedeşte, pe zi ce trece, tot mai anti-european"

- Premierul se referea la intenţia guvernului de a ceda 13% din acţiunile Portului Constanţa către Consiliul Local...

- Da, adică lui Mazăre, să nu ne amăgim! Asta, deşi Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiţiei în guvernarea PDL, l-a avertizat pe Victor Ponta să nu semneze aşa ceva, că intră în puşcărie. Dincolo de aspectele legale, o astfel de măsură nu se justifică nici economic. Cum să dai Portul Constanţa pe mâna lui Mazăre, care nu e în stare să administreze nici oraşul şi e suspectat în atâtea dosare de corupţie? În ciuda tinereţii sale, care ar fi trebuit să-l apropie, teoretic, mai mult de valorile europene, Victor Ponta se do­vedeşte, pe zi ce trece, tot mai anti-european, prin co­co­loşirea corupţilor, prin încercarea de a pune sub con­trol politic Justiţia şi, nu în ultimul rând, printr-un me­saj retrograd de tip PRM. Apropo, devine şi pe­nibil să defilezi cu sloganul "Mândru că sunt român", pe afişe ilustrate cu imagini din Ucraina sau Be­larus, ori să fii parlamentar de Gorj şi să spui des­pre opera lui Brâncuşi că se numeşte "Coloana infini­tă", în loc de "Coloana infinitului".

- PSD a copiat nu doar fotografiile de prin alte ţări, ci şi modelul de afiş. Este o nouă tendinţă a so­cialiştilor europeni de a juca pe cartea naţionalis­mului, bănuind că asta le-ar putea creşte popula­ritatea?

- Da, se poate spune, deşi prin alte părţi e mult mai bine strunit acest mesaj. Şi François Hollande a fost surprins cu accente de acest tip, şi Martin Schultz a avut anumite declaraţii... Se poate să fie o chestiune con­juncturală, dictată de problemele legate de emi­graţia prea mare în UE. În tot cazul, nicăieri nu e ca la noi, unde Victor Ponta şi-a dublat discursul na­ţio­nalist cu declaraţii care trădează intenţia de a mi­li­tariza guvernarea, stârnind fiori pe şira spinării ro­mânilor care mai ştiu puţină istorie. Domnia sa a anunţat că îşi va muta biroul la MApN, chipurile pen­tru a-i fi protejate discuţiile cu omologii străini. Pre­textul este năucitor: înseamnă că până acum nu au fost ţinute în siguranţă aceste întâlniri? Este de doi ani prim-mi­nistru şi nu a apărut nimic public din con­ţinutul în­tre­vederilor din biroul său. Şi n-a fost vorba despre aşa ceva nici înainte de domnia sa. Ce semnale dă în străi­nătate cu astfel de declaraţii? Şi-apoi te întrebi: Victor Ponta vrea să înlocuiască re­gi­mul Băsescu cu un re­gim militarizat? Nu e o glumă, având în vedere plăce­rea sa de a se juca, până nu de­mult, alături de Crin Antonescu, de-a Fidel Castro şi Che Guevara.

"Toţi liderii Dreptei vorbesc de necesitatea unităţii, dar se atacă încontinuu"

- Crin Antonescu, liderul PNL, a devenit cel mai în­verşunat duşman al lui Victor Ponta şi al PSD. Cred că nici preşedintele Băsescu nu a făcut acu­za­ţii mai dure la adresa liderilor PSD şi a guvernului.

- Da, cum a fost silit să iasă de la guvernare, a şi văzut adevărata faţă a foştilor parteneri. Aşa se face că a propus ca o eventuală unire a Dreptei să se facă pe o platformă anti-PSD. Adică, fără nici o le­gă­tură cu o persoană, ci motivată de împotrivirea faţă de modul în care guvernează PSD, de apărarea Justi­ţiei (până de curând acuzată şi de Antonescu), de ma­nevrele prin care PSD încearcă să o sugrume, de lupta contra baro­ne­tului PSD, care se comportă dictatorial pe feudele din ţară, de acţiunea contra stilului şantajist de a face presă al trusturilor Voiculescu şi Ghiţă... Şi iată că, într-o cam­panie pentru alegerea par­lamen­tarilor români în PE, se confruntă, de fapt, două plat­for­me, una anti-Băsescu şi una anti-PSD. Fără nici o le­gătură cu PE, dar cu o legătură dramatică cu destinul european al Ro­mâniei, pentru că de cei pe care îi vom trimite la Bruxelles depinde cum va fi văzută ţara noas­tră în UE în următorii ani.

- Crin Antonescu propune o unificare a Dreptei în acţiune, dar lupta din sânul ei continuă, şi nici o iniţiativă de coagulare nu reuşeşte. Aflăm că şi noua Alianţă DA, alcătuită din PNŢCD şi FC, s-a des­tră­mat. În aceste condiţii, despre ce platformă anti-PSD vorbim? Şi dacă nu e decât o iluzie, cum mai poa­te Dreapta propulsa un candidat cu şanse la preşe­dinţia statului?

- Da, toţi liderii de dreapta vorbesc despre nece­sitatea unităţii, dar se atacă încontinuu. Dacă lucru­rile vor continua astfel, Victor Ponta poate ieşi învin­gător din primul tur la prezidenţiale. Dreapta nu are acum un candidat cu certe şanse să intre în turul doi al alegerilor. Ultimele sondaje arată că Ponta conduce în preferinţele electoratului, cu vreo 30 de procente, iar următorii clasaţi sunt Crin Antonescu şi M. R. Ungu­reanu, dar cu numai 14-15 %. Ceilalţi nu există. Să sperăm, to­tuşi, că liderii partidelor de dreapta vor reuşi să acţio­neze împreună, până nu va fi prea târziu. Cu un preşe­dinte al României pus de PSD, acest partid va avea toate pârghiile pentru a duce ţara înapoi în anii '90. Dacă nu luciditatea de ultim moment, poate ca măcar frica să-i facă pe liderii Dreptei să se unească.

"Partidelor le convine să nu votăm"

- Ne-am obişnuit să folosim această împărţire ideologică: "stânga" - "dreapta", dar oare există cu ade­vărat diferenţe majore între cei care se declară de stânga şi cei care se afirmă de dreapta? Vedem că şi "stânga", şi "dreapta" au o mulţime de lideri şi dem­nitari corupţi, care înfundă puşcăriile, şi politi­cieni dis­puşi la compromisuri majore, care afectează in­teresul naţional şi care se decontează din buzu­na­rele noastre.

- În 25 de ani, partidele noastre au reuşit să com­promită şi diferenţa doctrinară dintre ele, şi diferenţa din actul guvernării. PSD aplică bine nişte principii proaste, iar Dreapta aplică rău nişte principii bune. În această dezordine, important este să ne orientăm după ceea ce susţin partidele, măcar în parte. Dacă un partid are corupţii lui, dar acceptă ca aceştia să fie deferiţi Justiţiei şi sprijină demersurile acesteia, e preferabil unui partid care declară că luptă contra corupţiei, dar când să fie cercetaţi corupţii săi, se solidarizează cu aceştia şi îi apără, încercând să pună oprelişti Justiţiei. Nu sunt toţi politicienii la fel şi trebuie să cântărim mai bine cui dăm votul, ca să nu ieşim de tot păgubiţi. Nu e bine să ne lăsăm demobilizaţi şi să nu mai votăm, pen­tru că partidelor le convine asta. Dacă suntem scâr­biţi de politică şi refuzăm să mai mergem la vot, iar în locul nostru votează armatele lor de membri şi simpa­tizanţi, îşi vor adjudeca mai uşor puterea.

"Rusia nu va îndrăzni să atace direct România, o ţară membră a UE şi NATO"

- O ultimă întrebare, care vizează un alt subiect ce ar putea anima dezbaterile din campania pentru PE. Evenimentele din Ucraina pot duce la un război european, care să ne includă? Şi care e situaţia Moldovei în context?

- Cert este că avem o criză care va afecta toată Europa, mai ales economic. UE nu a fost pregătită pentru asemenea conflict. A fost timorată şi surprinsă de tupeul Rusiei, pe care, pe de altă parte, a încurajat-o până de curând să se manifeste. UE are doar mij­loa­ce economice pentru a sprijini guvernarea pro-euro­peană de la Kiev. Dar până să ajungă la acest pas, tre­bu­ie să stingă războiul civil, care deja a început. Şi dacă nu e posibil, măcar să limiteze zona de extindere a conflictului. Este posibil ca, în toiul luptelor, să se mai arunce câte o sticlă incendiară şi prin Transnistria sau Găgăuzia, unde UE, iarăşi, n-are multe mijloace de intervenţie, pentru că şi aceste teritorii sunt în afara UE şi a NATO. Rusia nu îndrăzneşte să atace direct o ţară membră UE şi NATO, cum e România, pentru că ştie că funcţionează principiul solidarităţii. Când o ţară NATO e atacată, toate statele componente ripostează. Iar Rusia nu-şi permite un război cu NATO. De aceea, declaraţiile alarmiste ale premierului Ponta, cum că ne paşte un război, sunt mincinoase şi iresponsabile. Tot ce putem spera este ca acest conflict să rămână lo­ca­lizat, iar UE să ofere un suport consistent Republicii Moldova, pentru a o menţine pe traseul european şi pen­tru a rezista presiunilor economice puternice ale Ru­siei. Emisari din tot Occidentul merg la Chişinău, pentru a da asigurări în acest sens. De asemenea, li s-a dat dreptul cetăţenilor Republicii Moldova să cir­cu­le fără vize în UE. Într-adevăr, candidaţii la PE ar tre­bui să discute despre cum ar trebui să se poziţioneze UE în acest caz. Tema interesează întreaga UE, pune în discuţie capacitatea ei de a reacţiona în situaţii limită, îi pune în dezbatere şi extinderea. Este, de aseme­nea, o temă pentru prezidenţiale, pentru că po­litica ex­ternă a României depinde în mare măsură de preşe­din­tele statului. Vedeţi, deci, de ce e primejdios ca Dreap­ta să-i lase drumul liber lui Victor Ponta la funcţia supre­mă în stat.