Marea problemă generată de invazia rusă în Ucraina peninsulară (Crimeea) este sfidarea statu quo-ului european, semnat prin Acordul de la Helsinki (1975), atât de toate ţările europene, cât şi de Statele Unite şi Canada, care nu a fost parafat şi nu a avut statut de tratat. Totuşi, a fost respectat. A fost respectat până când acţiunile precipitate şi arogante ale "ţarului" Putin au pus în gardă, cu câteva săptămâni în urmă, o lume întreagă, amintind tuturor de celălalt ţar, de la începutul secolului al XVIII-lea, Petru cel Mare, care fixase ţintele cuceririlor ruse tot spre apus, pornind de la regiunea Mării Negre şi a Dunării de Jos. Iată ce învăţătură îi dă, peste timp, ţarul cel mare "ţarului" Putin: "Eu vă las instrucţiunile următoare: a ţine naţia rusească necurmat în stare de război... Războiul să ajute păcii, în interesul întinderii Rusiei... A se amesteca în toate pricinile din Europa, mai vârtos în acele ţări care, fiind mai în apropriere, interesează mai cu seamă". Analizând trăsăturile imperiului ţarist, Mihai Eminescu nota: "Împărăţia rusească nu este un stat, nu este un popor, este o lume întreagă... Ruşii sunt poporul ce-şi dă mereu silinţa să dezarmeze pe celelalte popoare, pentru ca apoi să şi le supună". Episodul actual, când "împărăţia rusească" îşi dă silinţa să dezarmeze unităţile militare ucrainene din Crimeea, este văzut de toată lumea la televiziuni. Ne-am întrebat însă cum vede acest coşmar un ucrainean născut lângă Cernăuţi, ajuns ambasador al ţării sale la Bucureşti, Excelenţa Sa, Teofil Bauer. Doctor în filosofie, vorbitor de română şi germană, domnul ambasador ne-a acordat cu amabilitate un interviu.
"Acţiunile războinice ale Moscovei au fost plănuite cu mult timp înainte"
- Prin anexarea Crimeei, Rusia înfăptuieşte un furt calificat. Este opinia ambasadorului american la ONU, Samantha Power, care adaugă: "chiar dacă un hoţ poate fura, aceasta nu-i va da dreptul de posesie asupra a ceea ce a furat". Cum definiţi acţiunea Moscovei faţă de ţara dv.?
- Acţiunile Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, având ca rezultat ocuparea teritoriului nostru suveran, nu constituie altceva decât o agresiune. Este violarea legilor internaţionale, inclusiv a Acordului de la Helsinki, din 1975, a Memorandumului de la Budapesta, din 1994, şi a altor acorduri internaţionale. Invadând teritoriul ucrainean, trupele Rusiei au încălcat, de asemenea, un număr de acorduri bilaterale ruso-ucrainene. Autorităţile ruse doresc să completeze de jure anexarea Sevastopolului şi a Crimeei, măsurile luate având drept scop "formalizarea" rapidă a afilierii ruseşti. Practic, graba arătată de Moscova în această agresiune indică un fapt evident: acţiunile războinice au fost plănuite cu mult timp înainte. În acelaşi timp, partea ucraineană continuă să ia toate măsurile necesare pentru a rezolva situaţia pe căi diplomatice, fără vărsare de sânge, respectând normele internaţionale. Cred că întreaga comunitate internaţională trebuie să-şi arate solidaritatea cu cauza Ucrainei; altminteri, conflictul va continua.
- Ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, a acuzat ţările occidentale că au susţinut "lovitura de stat" de la Kiev. El spune că puterea a fost luată de organizaţii de extremă dreaptă, antisemite şi rasiste. Cât adevăr este în aceste afirmaţii?
- Nu a existat nici o lovitură de stat la Kiev! O masă critică de nemulţumire s-a acumulat în societate de-a lungul ultimilor ani, din cauza unei corupţii totale, a declinului nivelului de viaţă, a lipsei principiilor democratice, a lipsei libertăţii personale, libertăţii cuvântului etc. Eşecul regimului Ianukovici de a semna, la Vilnius, acordul de asociere a Ucrainei la UE, a reprezentat scânteia care a aprins vâlvătaia. Dacă ar fi fost semnat, acordul de asociere ar fi adus majorităţii populaţiei, iubitoare de democraţie, speranţa unui viitor democratic pentru ţara noastră. Oameni din toată Ucraina s-au raliat acţiunii Kievului. Până la un milion de ucraineni s-au adunat de câteva ori pe Maidan. Practic, fiecare oraş important din ţară a avut proteste susţinute de mii de oameni. Să-i numeşti "anti-semiţi" pe cei care au protestat împotriva dictaturii este cel puţin injust şi greşit.
"Ucraina a aşteptat un sprijin internaţional mai rapid şi mai puternic"
- Ucrainenii din est şi mulţi dintre ruşi i-au numit pe kieveni şi pe ucrainenii din vest "fascişti". Se pare că limba de lemn sovietică n-a fost încă uitată...
- Aş vrea să lămuresc un lucru: nu toţi ruşii sau ucrainenii din est îi numesc pe cei din Kiev şi din vestul Ucrainei "fascişti". Asta în primul rând. Apoi, acţiunile care au avut loc în capitală şi în alte oraşe au fost iniţial paşnice, iar confruntările violente n-au izbucnit până când autorităţile n-au folosit excesiv forţa. Da, sunt ucraineni care trăiesc în est şi vorbesc rusa. Viziunea lor asupra lumii este oarecum diferită de a celor din vest. Dacă-i întrebaţi, însă, dacă sunt de acord cu lupta împotriva corupţiei, pentru drepturile omului şi pentru libertate, pentru alegeri democratice şi libere, vă rog să mă credeţi: răspunsul lor va fi identic, atât în est, cât şi în vest. Din nefericire, Ucraina a cunoscut, în ultimele luni, o campanie de provocări din partea mass-media, alimentată şi de dincolo de graniţă, ţintind la divizarea ţării între est şi vest. În prezent, febra s-a mai potolit; autorităţile au reuşit să aducă situaţia sub control peste tot în ţară, până la aşa-zisa graniţă trasată artificial la marginea Crimeei.
- Ucraina a aşteptat, desigur, un sprijin internaţional mai rapid şi mai puternic. În acelaşi timp, ne dăm seama cât de dificil este să acţionezi, în cadrul normelor internaţionale, împotriva unei ţări care ignoră acele norme în mod deschis. De aceea, am fi bucuroşi să vedem că sprijinul din occident va fi consistent şi pe termen lung, ţinând cont că Ucraina plănuieşte să folosească instrumente legale pentru a abroga toate deciziile recente cu privire la Peninsula Crimeea. Recunoştinţa noastră se îndreaptă către toţi cei care nu au abandonat Ucraina în aceste vremuri dificile, acordându-ne sprijin în diferite forme.
- Este această criză suficient de gravă încât să grăbească integrarea în UE şi în NATO a Ucrainei?
- La 21 martie, la Bruxelles, guvernul Ucrainei, reprezentat de primul ministru Arseni Yatsenyuk, a semnat acordul de asociere la UE. Acesta este evenimentul pe care vasta majoritate a societăţii ucrainene îl aşteptase. După părerea mea, acest document este de o importanţă decisivă pentru viitorul Ucrainei. El stabileşte un cadru pentru reforme şi generează un sprijin serios din partea UE.
- Vladimir Putin a ţinut să liniştească pe toată lumea, îndemnându-ne să nu-i credem pe cei care spun că Rusia va cuceri şi estul Ucrainei. Se teme guvernul dv. de o nouă invazie rusească?
- Guvernul ucrainean este alarmat de situaţia din est, unde sentimentele separatiste sunt incitate într-o tentativă de a repeta "scenariul Crimeea". Personal, nu cred că acest scenariu poate fi repetat. Dar trebuie să admit că şi evenimentele din Crimeea au fost imposibil de prevăzut cu numai o lună în urmă. Iată de ce a crede pe cineva în aceste zile înseamnă a-ţi face rău singur. Si vis pacem, para bellum (dacă vrei pace, pregăteşte-te de război). În opinia mea, autorităţile ucrainene trebuie să acţioneze acum exact în această manieră.
"Să mizăm pe forţa României şi a Ucrainei de a deveni «Leul economic al estului»"
- Guvernul dvs. a anunţat că Ucraina va lupta pentru Crimeea, ca s-o ia înapoi, oricât ar dura această luptă. Cum vedeţi viitorul acestei regiuni stăpânite azi de Rusia?
- Da, guvernul ucrainean a continuat, într-adevăr, să lucreze intens pentru a menţine integritatea teritorială a ţării. Tribunalele internaţionale au fost contactate în această chestiune; Rada Supremă de la Kiev a sancţionat aşa-zisele autorităţi din Crimeea ca fiind ilegitime, iar infamul referendum din 16 martie, ca ilegal. În prezent, guvernul nostru a luat o serie de măsuri care să asigure că abolirea tuturor actelor ilegale pe tema Crimeei pot fi aduse în faţa tribunalelor, în viitor. Dacă e să judecăm obiectiv situaţia din Crimeea, văd viitorul peninsulei ca fiind unul complex. De vreme ce lumea civilizată nu recunoaşte această anexare, nu putem vorbi, de exemplu, de investiţii străine sau de dezvoltarea turismului - principala sursă de venit a celor două milioane de locuitori. Crimeea a fost întotdeauna subvenţionată din greu de guvernul de la Kiev; acum, că forţele altei ţări au fost desfăşurate acolo, nu cred că respectivele cheltuieli mai sunt problema noastră.
- Credeţi că Transnistria va fi următoarea ţintă a Moscovei? Vrea Putin să reconstruiască URSS?
- Cine va fi următorul invadat e greu de spus, ţinând cont că ne confruntăm cu o ignorare flagrantă a legilor internaţionale şi a principiilor generale ale coexistenţei paşnice. Oricum, fericiţi cum sunt pentru succesul lor iniţial, autorii scenariului crimeean s-ar putea simţi "obligaţi" să-l repete şi în alte ţări, în special în zonele cu conflicte îngheţate. În privinţa reînvierii Uniunii Sovietice, cred că am trecut de punctul din care nu mai există întoarcere.
- În final, câteva cuvinte despre relaţiile româno-ucrainene; despre drepturile românilor din Ucraina, în număr de sute de mii; despre viitorul comun în cadrul UE.
- Vorbind despre perspectiva relaţiilor româno-ucrainene, îmi place să cred că există oportunităţi importante pentru a fi întărite. În grelele timpuri de azi, România, ca ţară vecină, arată Ucrainei un frumos exemplu de sprijin prietenesc, susţinându-i independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea. Această poziţie exemplară trebuie să reprezinte baza unei noi faze de bună vecinătate, care să-şi aibă rădăcinile în atitudinile şi valorile europene. Trebuie să abandonăm stereotipurile şi neîncrederea asupra unor teme bilaterale pe care le-am văzut ca fiind "sensibile". Relaţiile bilaterale trebuie construite, în primul rând, pe interesele naţionale ale celor două ţări. Să creştem nivelul de viaţă al popoarelor noastre, adresându-ne deopotrivă nevoilor etnice, culturale şi lingvistice ale minorităţilor naţionale şi folosind ca model experienţa câştigată de lumea civilizată. Trebuie să desăvârşim această muncă în scopul apropierii noastre, şi nu invers. Folosind aceste abordări în construirea relaţiilor noastre, vom avea în curând ocazia să le dăm forma unui parteneriat strategic. Întărind, deopotrivă, colaborarea transfrontalieră, crescând schimburile şi colaborarea economică, pe baza potenţialului existent, vom fi capabili să mizăm pe forţa noastră, a României şi a Ucrainei, de a deveni "Leul economic al estului".
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
