Dosarul imunităţii

- Unde locuieşte imunitatea, cine o ameninţă şi cum poate fi ajutată să-şi facă datoria de apărare a corpului -

Cu toţii ştim care este sistemul digestiv şi, în linii mari, cum funcţionează. Înţelegem sis­temul cardio-vascular ca pe o pompă cu va­sele ei transportatoare, îi ştim localizarea. Cunoaş­tem cum se desfăşoară respiraţia, de la plămâni până la ce­lule. Dar câţi dintre noi pot explica, într-o imagine lim­pede, unde este localizat sistemul imunitar, elemen­tele sale componente, ce funcţii şi relaţii are el?
Într-un articol de popularizare a medicinei naturiste nu ne putem permite să intrăm în detalii. Se ştie că sistemul imunitar ne protejează în faţa agenţilor pato­geni biologici: virusuri, bacterii, fungi, protozoare, hel­minţi (viermi).
Dar unde se află până la urmă sistemul imu­nitar? Fără un sediu central şi un loc bine pre­cizat, medicina îl defineşte ca sistem limfoid. Anatomic, se descriu sistemul limfoid primar, al­că­tuit din măduva osoasă hematopoietică (hema­togenă) şi timus, şi sistemul lim­foid secundar ce cuprinde splina, ganglionii limfatici, plăcile Peyer şi alte formaţiuni limfoide răspândite în corp.
Timusul are un rol fundamental în imunitate, prin întreţinerea producerii şi maturizarea limfo­citelor tip "T". Spre vârsta adultă se atrofiază, iar maturizarea lim­focitelor T este preluată de orga­nele limfoide peri­ferice.
Dintre organele limfoide menţionăm splina, un organ ale cărui funcţii sunt considerate incom­plet elu­cidate, dar care joacă un rol major în imu­ni­tate prin pro­ducerea directă şi stoca­rea de limfocite, fagocite, monocite, cât şi de anticorpi. De asemenea, produce şi sto­chea­ză hematii şi trombocite. Ca organ ener­getic, medicina tradiţională chineză îi conferă o poziţie centrală. Rezecţia, uneori grăbită, a splinei din varii motive, mar­chează sever sistemul imunitar şi afectează durata şi calitatea vieţii oricărui om.
Ganglionii limfatici sunt noduli situaţi pe traiectul vaselor ce drenează intersti­ţiile. În ei se multiplică limfocitele T şi B mature circulante şi se diferenţiază celulele NK. Un motiv care ar trebui să fie suficient pentru orice pacient oncologic şi orice chirurg să extirpe un număr cât mai mic de ganglioni... Aici sunt reţinute celulele cance­roase care au plecat din tumora principală. Dacă lipsesc ganglionii, celulele canceroa­se migrate au cale liberă spre sânge.
Din sistemul limfoid secundar mai fac parte amig­dalele palatine, cât şi o vastă reţea de ţesut limfoid la nivelul mucoaselor (tubul digestiv, tractul genito-uri­nar etc.). În aceeaşi logică cu a ganglionilor limfatici, eliminarea grăbită a amigdalelor palatine poate con­duce la complicaţii ulterioare; răcelile coboară repede la bronhii şi plămâni, în loc să rămână cantonate în faringe. Se observă că, practic, toate interfeţele corpu­lui pe unde pot pătrunde bio-patogeni sunt gardate de insule ale sistemului limfoid.
Sistemul imunitar mai are un mare rol, despre care prea puţin se vorbeşte, pe lângă cel de apărare. La fie­care doi ani, datorită înnoirii celulelor în cursul pro­ceselor de întreţinere din întreg organismul, fiecare din­tre dvs. este complet nou din punct de vedere bio­lo­gic. Dvs. aveţi conştiinţa faptului că sunteţi aceeaşi per­soană, prin informaţiile şi experienţele acumulate. Dar până la vârsta maturităţii, organismul dvs. s-a schim­bat din punct de vedere celular, în întregime, de un mare număr de ori. Acest lucru s-a petrecut fără probleme, datorită sistemului imunitar, care a eliminat deşeurile celulare rezul­tate din apoptoza fiziologică.
Complexitatea sistemului imunitar face ca el să fie unul extrem de perfor­mant. Pe de altă parte, această maşinărie deosebită, prin multitudinea de componen­te, este susceptibilă a fi sever influenţată de diverşi factori.

Relaţiile cu sistemul nervos şi sistemul endocrin

Între sistemul nervos central (SNC) şi sistemul imunitar există relaţii bidirecţionale. Sunt încă destule necunoscute, dar în practică un lucru este sigur: o stare generală bună a sistemului imunitar induce o stare bună a sistemului endocrin şi nervos. Invers, o stare tul­burată a sistemelor nervos şi endocrin vor diminua capacitatea răspunsului imunitar. Concluzia nefericită se întrevede. Medicii care sunt atenţi în practica lor au observat cercul vicios în care sunt prinşi pacienţii cu probleme grave de sănătate. Pe seama erodării sis­temului imunitar, din varii motive, apare o suferinţă oa­recare. Dacă suferinţa devine o preocupare, poate induce viziuni pesimiste, care deprimă mai mult imu­nitatea. Aşa se constituie un cerc vicios, care conduce la progresul suferinţei. Sau invers, pe seama unei de­presii apar probleme de sănătate, de la simple răceli, la boala oncologică. Ieşirea este posibilă doar cu o tera­pie cu reală valoare imunomodulatoare şi/sau antide­presivă.
Un alt exemplu: în starea de furie, s-a determinat că imunitatea se deprimă atât de mult, după nu­mai 5 minute, încât sistemul imunitar tre­buie să lucreze in­tens, timp de 6 ore ulte­rior, spre a reveni la nivelul său iniţial.
Vârsta omului reprezintă un factor esen­ţial pentru evoluţia şi funcţiile siste­mului imunitar. La nou-născuţi şi bătrâni, structurile acestuia sunt în parametri defici­tari. De unde şi întrebările fireşti ale unor medici pen­tru care Jurământul lui Hipocra­te nu e o formali­tate: de ce să fie vaccinaţi nou-născuţii şi sugarii? Laptele matern sus­ţine imunitatea sugarului în primele luni de viaţă, prin conţinutul său de anticorpi şi ce­lule imuni­tare. Foarte important este că lap­tele matern conţine şi celule stem, lucru de acum demonstrat în laboratoare. Iată că apar dovezi ştiinţifice pentru vechea afir­ma­ţie din Ayurveda, că laptele proaspăt muls şi încă nerăcit este un elixir. Între copiii alăptaţi la sân şi cei hrăniţi cu lapte praf se observă în practica medicală severe diferenţe de sănătate şi comportament.
La o vârstă înaintată, problemele siste­mu­lui imuni­tar par a fi asociate cel mai ade­sea cu deficienţe nutri­ţio­nale şi ambien­tale. Ca o problemă specifică spaţiu­lui ro­mânesc actual, aş menţiona fenomenele psi­hice de tip depresiv, manifeste la vârsta a treia în mare pro­porţie, cu consecinţe se­vere asupra sănătăţii. Concluzia practică este că susţinerea sistemului imunitar se face nu numai prin diverse imunoregla­toare, de exemplu propolis sau Echinacea, foarte bune profilactic şi curativ, ci mai ales printr-o corectă şi diversificată alimen­taţie cu nutrienţi de calitate. Un sfat? Polen şi lăptişor de matcă luate în mod curent. Dozele trebuie să fie în aşa fel încât să vă facă să sim­ţiţi o stare de bine. Dacă nu aţi atins această stare, în­seamnă că dozele dvs. sunt mici. Resemnarea şi de­pre­­sia trebuie înlocuite cu activitate fizică şi preocu­pare pentru natură. Spre exemplu drumeţii, fotografie, grădinărit sau apicul­tură.
Stresul - s-a definit ca un factor sau un ansamblu de factori care deranjează organismul. Este de înţeles că oamenii, după o perioadă intensă de suprasolicitare fizică, psihică sau emoţională, caută diverse mijloace de refulare. Nu suntem făcuţi pentru a munci 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână. Nici pentru competiţii sportive în care ţelul, pe lângă bani, este de a fi primul în lume. Nu putem trece neatinşi prin stări emoţionale copleşitoare. Societatea noastră, din ce în ce mai com­plicată, ne furnizează un stres aproape permanent. E suficient să deschideţi televizorul şi o să vedeţi pe lân­gă bombardamentul de imagini şi emoţii predomi­nant negative, afluxul de informaţii de pe benzile circu­lan­te. E prea mult ceea ce se reflectă, coroborat cu nutriţia deficitară, în scăderea capacităţii imunitare, practic la nivelul întregii populaţii, la noi şi în ţările vestice. Adică acolo unde consumul a devenit motorul socie­tăţii umane.
Ce se întâmplă de fapt în condiţii de stres în siste­mul imunitar? Mă opresc sumar asupra unui singur aspect, mai puţin cunoscut: relaţia stres-timus. Ne amintim, de la anatomie, de un organ mic, situat în spa­tele sternului, supranumit şi "glanda copi­lăriei". Etimologic, thymos în greaca veche înseamnă prin­cipiu vital. Am văzut deja că e puternic implicat în imunitate. Dar el începe să se atrofieze la pubertate şi are o involuţie continuă, odată cu vârsta. Ar fi oare această atrofie a ceea ce anticii numeau principiu vital o posibilă explicaţie pentru că trăim doar 70-80 de ani, în condiţiile în care se pare că suntem programaţi ge­netic pentru circa 1000? Ei bine, factorii de stres acce­lerează atrofia timusului. În contrariu, melatonina con­tracarează atrofia timusului, contribuind la reface­rea imunităţii. Dar melatonina se secretă optim în tim­pul somnului de noapte, pe întuneric, în jurul miezului nop­ţii. De unde influenţele nefaste ale vieţii moderne de noapte asupra imunităţii.
Recomandări practice consecutive: dormiţi între 22-06, în încăperi întunecoase. Evitaţi să lucraţi în două, trei locuri. Încercaţi să nu vă doriţi să fiţi mereu cel mai şi cel mai... Toate aceste lucruri au uriaşe cos­turi ascunse. E păcat să vă pierdeţi sănătatea spre a câştiga bani, ca apoi să vă pierdeţi banii, în încercarea de a recâştiga sănătatea...
Nutriţia. Fără glumă, cărţile de medicină veteri­nară par mai pragmatice decât cele de medicină uma­nă. Printre veterinari, s-a păstrat interesul pentru men­ţi­nerea sănătăţii animalelor, nu ca în medicina umană, unde atenţia este îndreptată doar asupra bolii. În me­dicina veterinară sunt bine descrise efectele nefaste ale malnutriţiei sau subnutriţiei, rolurile tuturor nutrien­ţi­lor şi influenţele lor asupra imuni­tăţii.
Subiectul relaţiei dintre alimentaţie şi imu­nitate este extrem de larg. Mai precizez doar că aditivii alimentari sintetici acţionea­ză foarte repede asupra sistemului imunitar, pe care îl per­turbă şi deprimă. Efectele ne­faste se ob­servă la nivelul întregii societăţi de consum. Prac­tic, e indicat să evităm pro­dusele cu ase­me­nea aditivi, lucru dificil, căci din păcate sunt prea numeroase.
Tot în tratate veterinare am găsit cel mai bine stu­diate influenţele asupra sistemului imunitar a diverşi alţi factori, care se regăsesc şi în viaţa noastră. Astfel, stresul prin tempe­raturi scăzute exercită influenţe imunosupre­soare, similare celor consecutive tratamen­tului cu hidrocortizon. Concluzia pertinentă este că fri­gul de scurtă durată determină o intensificare a tuturor mecanismelor imuni­tăţii, iar frigul de lungă durată are efecte nefaste. O aplicaţie practică este că duşurile reci, înviorarea în aer rece, chiar scăldatul în apă rece, aşa cum o fac nordicii şi ruşii, sunt benefice sănătăţii. Exagerarea nu. Mai mult, mediile de lucru reci, curen­tul de aer rece sunt factori de scădere a capacităţii sistemu­lui imunitar.
Transportul s-a dovedit a fi extrem de important pentru sistemul limfoid. În urma unui studiu făcut pe viţei în vârstă de 3-6 săptămâni, transportaţi 45 de minute, conclu­ziile au fost neaşteptate. S-a constatat creşte­rea semnificativă a cortizolului pentru o zi şi redu­cerea numărului de limfocite T şi B pe durata a şapte zile. Mutând situaţia la oa­meni, e de preferat un serviciu care să nu necesite o navetă permanentă, şi cu atât mai mult o muncă fără schim­bări geografice şi transporturi dese la distanţă, eventual schimbări de climă.
Efortul fizic a fost şi el studiat. La caii normali, un efort fizic intens este benefic capacităţii de apărare a organismului. Dar la cei cu capacitate de efort mic­şo­­ra­tă, s-a observat o supresie a proliferării limfo­ci­tare, concomitentă cu prezenţa unor infecţii.
Oboseala cronică duce, şi ea, la disfuncţie imu­nologică, prin extenuare fizică. Deci? Dacă vreţi să trăiţi normal, munciţi opt ore, dormiţi circa opt ore, acor­daţi-vă timp pentru refacere.
Medicamentele. Este bine cunoscut efectul ne­ga­tiv asupra sistemu­lui imunitar a numeroase substan­ţe chimice de sinteză (medicamente). Atenţie, aşadar, mai ales la administra­rea repetată de antibiotice, care pe lângă deprimarea imunitară imediată, contribuie şi la degenerarea mai rapidă a timusului. Cât am lucrat în Banat, copiii pe care i-am tratat cu mijloace naturale, în special cu pro­polis şi Echinacea, răceau o dată la doi ani. Cei trataţi de alţi medici de familie cu anti­biotice, cam o dată pe lună... Anestezicele au, de ase­menea, efecte imunosu­presoare.
Sunetele de durată reprezintă un factor de scădere a imunităţii.
Poluarea prin metale grele (în special plumbul, mercu­rul şi cadmiul), pesticidele (cu precădere cloru­rate şi organofosforice) şi substanţele radioactive au o acţiune severă imunosupresoare. Aici sfatul cel mai bun este să părăsiţi astfel de medii. Dacă nu este posi­bil, atunci utilizaţi, sub formă de cure, zeolit pulbere, care le chelează şi elimină.

Întăritori ai sistemului imunitar

Ce este de făcut, însă, pentru ameliorarea stării sis­te­mului imunitar în general, în condiţiile în care nu ne putem schimba viaţa, sau nici măcar nu ne propu­nem acest lucru? Respectarea odihnei şi alimen­taţiei corecte, detoxifierea şi folosirea unor remedii sau suplimente alimentare cu valoare imunoreglatoare reală pot fi o şansă.
Se ştie că cea mai serioasă provocare a medicinei este boala oncologică. Aici, foarte concentrat, lucrurile sunt prezentate astfel: pe seama unor factori care au in­dus slăbirea sistemului imunitar, s-a dezvoltat o neo­plazie. Diagnosticarea acesteia şi speranţa de viaţă re­dusă produc depresie. În sine, tratamentele propuse, in­ter­venţia chirurgicală, chemo- sau radioterapia prac­ticate fără protecţie conduc, şi ele, la prăbuşirea siste­mului imunitar. Astfel cercul vicios e constituit. Ei bine, am avut şansa ca, începând cu anul 2005, să intru în contact cu o serie de medici şi producători de supli­mente nutriţionale din Serbia, care mi-au demon­strat că boala oncologică poate fi tratată cu mult mai mult succes decât se face în mod curent, cu condiţia ca sis­temul imunitar al pacientului să fie pregătit corect. Aşa am descoperit beneficiile zeolitului şi ale altor prepa­rate.
E simplu de înţeles că în suferinţele oncologice şi he­matologice este nevoie ca sistemul imunitar să fie implicat plenar şi că de starea sa depinde viaţa acestor pacienţi. Se pare însă că medicina oficială mai are de lucru. Voi cita dintr-un celebru dicţionar medical, Mi­cul Larousse de medicină: "Imunoterapia anticance­roasă, în studiu de aproape un secol, rămâne şi azi în fază experimentală. Totuşi, ea face obiectul a nume­roase încercări terapeutice în întreaga lume şi este vorba, fără îndoială, de mari perspective în tratarea şi vindecarea cancerelor." Dificil de înţeles. Eu încă nu am auzit de un studiu care să dureze un secol... Să fie oare aici secretul tratării cancerului, dar care nu poate fi brevetat şi folosit economic pentru că este menţinut în faza de studiu? Oare nu se doreşte să fie finalizat şi publicat?

Utilizaţi imunoreglatoare de calitate

Orice demers jurnalistic, pentru mine, ca medic, trebuie să aibă şi o finalitate practică în folosul citito­rilor. Pentru aceasta, le propun celor care doresc să-şi menţină o bună stare de sănătate şi să meargă la medic mai rar, să utilizeze imunoreglatoare de calitate. Un imunoreglator/ imunomodulator deosebit este propoli­sul, un produs deja cunoscut la noi, sub diverse forme de prezentare. Există tinctura de propolis; se mai folo­seşte şi propolisul brut. Există extracte apoase şi pro­du­se mai complexe, cum e "Propolis esenţă", al socie­tăţii "Phenalex" din Oradea, care a brevetat un proce­deu ce permite utilizarea fracţiilor solubile în apă şi alcool, fără a avea însă în compoziţia finală alcool etilic. Un produs nou pe piaţă este Propoliv, propus de Institutul Apicol Bucureşti, care a făcut un extract în ulei de măsline. O variantă despre care o să vorbesc cu altă ocazie este utilizarea propolisului sub formă de aerosoli, şi avem la Cluj (la Casa Bio - www.casabio.ro) mai multe aparate de acest tip, inclu­siv pentru copii. În schimb, trebuie să-mi fac datoria până la capăt, şi să vă recomand să nu folosiţi extract glicolic de propolis. Glicolul este tot un alcool din punct de vedere chimic. S-a ales special pentru că nu are gustul specific, dar este mai toxic decât alcoolul etilic.

Un "vip" al ridicării imunităţii: SEVEN

Un alt produs pe care îl cunosc din 2009, din stare de proiect, şi care am aşteptat să-şi dea proba eficienţei şi rezistenţei, este un supliment alimentar cu o formulă deosebită şi cu o denumire care este în atenţia VIP-uri­lor din Serbia, dar şi a pacienţilor diverşi. Este greu de crezut, dar compania producătoare (Mia Natura) are un singur produs, şi cu acest singur produs nu doar că trăieşte pe o piaţă suprasaturată de suplimente, ci mai mult, se dezvoltă, în sensul că intră pe noi pieţe din apropiere. Acest produs poartă un nume uşor de reţi­nut, Seven. Suplimentul a fost gândit de un grup de me­dici şi farmacişti, după ideea unui economist şi a unui fost jucător de fot­bal, în mod special pentru spor­tivi, să-i ajute în recuperare şi să le susţină siste­mul imuni­tar prin imunomodulare şi detoxifiere. A pornit de la o experienţă de mai mulţi ani de obser­vare a evo­luţiei imunităţii la pacienţi oncologici şi hematologici, pe care au apli­cat-o pentru întreţinerea sănătăţii. Dar după lansarea lui drept produs de între­ţinere, utilizarea s-a extins aşa de mult, încât s-a ajuns ca un singur remediu să poate fi folosit şi pentru o banală răceală sau pentru afecţiuni mai severe, dar şi pentru a preveni urmările nefaste ale tratamentelor oncologice. S-au înregistrat efecte benefice în aste­nii, stări de epuizare fizică şi psihică, efecte deose­bite asupra imunităţii pacienţilor, o detoxifiere pe multiple direcţii, utilitate în alcoolism, în intoxicarea cu afla­to­xină, adjuvant în tratarea infecţiilor... Toate în jurul imunităţii. Acţionea­ză ca imunomodulator, util şi celor cu dezordini de tip auto-imunitar. În sine, este o capsulă ce conţine un extract special de Echinacea şi Codiţa-şoricelului, zeo­lit, un extract de polen, vita­minele C, B3 şi B6. Din do­rinţa de simpli­ficare şi posibilitate de control asupra efectelor de aşteptat ale produsului, au fost alese doar şapte ingrediente considerate esenţia­le pentru imuni­tate şi sănătate, de unde şi numele Seven.
În anii din urmă, am văzut multe produse lansate ca imunomodulatoare. Din experienţa mea, Seven-ul a fost una din cele mai plăcute şi utile surprize. Admi­nis­trare: pentru menţinerea şi întreţinerea unei imuni­tăţi bune, se ia o capsulă la fiecare 20 de kg masă cor­po­rală pe zi, în cure de o lună pe trimestru. Pentru pro­bleme serioase de sănătate, o capsulă la 10 kg masă cor­porală pe zi, o lungă perioadă de timp.
Datorită efectelor obţinute, astăzi s-a ajuns ca apro­ximativ 50% din clienţii firmei "Mia Natura" să fie pa­cienţi oncologici care utilizează Seven drept medicaţie naturistă adjuvantă, în tratamentele oncologice alo­pate, cu scop de chemo- şi radioprotecţie, pentru a pre­veni prăbuşirea sistemului imunitar în timpul acestor trata­mente, cât şi al tratamentelor cu corticoizi. De ase­me­nea, după terminarea terapiilor oncologice conven­ţionale sau efectuarea unor intervenţii chirurgicale, pen­tru ridicarea sistemului imunitar şi detoxifiere.
Am văzut că sistemul imunitar e răspândit practic în tot corpul. Creierul, pornind de la nivelul său cel mai înalt, cortexul, controlează acest sistem până la ulti­­mele sale componente din periferie. La rândul său, imunitatea influenţează funcţionarea creierului. Am­bele sunt în relaţie cu sistemul de celule stem, cu între­ţinerea corpului şi păstrarea tinereţii. Întreaga noastră viaţă depinde de ele. Majoritatea actelor medicale de­vin necesare din pricina faptului că sistemul imunitar al pacienţilor este depăşit. Pentru o viaţă bună, este nece­sar să întărim imunitatea, care conlucrează la recupe­rarea sănătăţii.

Produsul Seven este disponibil la Melidava (tel. 0740.20.50.40, 0768.19.29.39, 0256.200.105, www.melidava.ro, melidava@gmail.com)