Chemarea sângelui
Acum deja mai bine de 2 ani, Prinţul Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, şoca opinia publică internaţională printr-o apariţie surprinzătoare, în cadrul unui documentar despre România. Dar nu atât prezenţa sa în acest documentar era de natură să atragă atenţia, căci era deja binecunoscută afinitatea Alteţei Sale pentru România, în general, şi pentru Transilvania, în special, unde avea, de altfel, mai multe proprietăţi, ci mărturisirea, pe ton de glumă (aveau să creadă mulţi) că se trage din marele domnitor valah Vlad Ţepeş, celebrul Dracula, cum a ajuns să fie cunoscut în Occident. Ceea ce mulţi considerau a fi doar o găselniţă de marketing, prin care Charles şi producătorii filmului ar fi încercat să atragă atenţia englezilor asupra frumuseţilor ascunse ale României, s-a dovedit a fi, de fapt, purul adevăr. "Formula AS" a prezentat atunci pe larg, în cadrul unui reportaj-anchetă, temeiurile istorice ale legăturii de sânge dintre dinastia Windsorilor, din care face parte şi Charles, şi dinastia Basarabilor din Muntenia. Legătură de sânge care explică, în bună măsură, cultul şi devotamentul fiului Reginei Elisabeta a II-a pentru România, această ţară din "Estul sălbatic", atât de hulită de mulţi în Anglia sa natală. Nici atunci, în noiembrie 2011, la apariţia sa în primul episod din "Wild Carpathia", nici între timp şi nici acum, când are o prezenţă consistentă în ultimul episod, Prinţul Charles nu a pierdut vreun prilej să facă reclamă frumuseţii sălbatice a României şi să apere, cu forţa exemplului personal, salvarea naturii şi a satului românesc tradiţional. "România e o ţară minunată, cu oameni remarcabili", afirmă, încă o dată, Prinţul Charles, în total contrast cu viziunile apocaliptice despre ţara noastră pe care le găseşti pretutindeni în presa britanică.
"Le suntem datori românilor"
Intitulată "Wild Forever" ("Sălbatică pe vecie", n.r.), partea a treia a documentarului "Wild Carpathia" ("Carpaţii sălbatici", n.r.), difuzată de Travel Channel pe 8 noiembrie, promovează mai multe zone din România, printre care Cluj-Napoca, Maramureşul, Bucovina, Munţii Făgăraş, Valea Zălanului şi Saschizul, un sat de lângă Sighişoara unde Prinţul Charles are proprietăţi. Interviul cu moştenitorul coroanei britanice, realizat chiar la Saschiz, e un prilej pentru acesta să-şi reafirme dorinţa de a ajuta România să-şi conserve extraordinara moştenire culturală rurală.
Întrebat de scenaristul şi prezentatorul documentarului, Charlie Ottley, cum poate fi conservat peisajul mitic din România, Prinţul Charles spune că "în ziua de azi, asta este o adevărată provocare. Întâi şi întâi, trebuie convinşi oamenii de cât de preţios este acest peisaj. Trebuie să oferi protecţie în contextul dezvoltării durabile. Nu poţi opri dezvoltarea, dar cheia este să lucrezi, pe cât posibil, cu localnicii care, în nouă cazuri din zece, nu vor să vadă mediul distrus. Dar vor să găsească moduri şi ocazii de a-şi îmbunătăţi viaţa păstrând tradiţiile".
O mare problemă pe care Prinţul a întâlnit-o în România este concepţia oamenilor că lucrurile lor vechi sunt demodate şi irelevante. "Aruncă lucrurile vechi, dar mai târziu ajung să le vadă valoarea. De multe ori, este deja prea târziu, fiindcă au dărâmat multe clădiri sau le-au modernizat excesiv. Cererea uriaşă pentru hrană şi lucruri trebuincioase e evidentă. Dar un aspect vital e cum abordezi comunităţile locale. Cum ajuţi supravieţuirea micilor proprietari. Păşunile de aici sunt de-a dreptul unice la nivel european şi mondial. N-am mai văzut ceva asemănător, n-a mai rămas aşa ceva nicăieri. Sunt o bijuterie din coroana României. Poate oamenii nu văd asta, dar România este o ţară minunată. Aici trăiesc oameni remarcabili, care nu se dau bătuţi. Aceşti oameni au trecut prin multe, au văzut multe suferinţe, iar vieţile le-au fost distruse. Le suntem datori să găsim o cale pentru un viitor mai bun, care să le păstreze cultura, tradiţiile şi valorile", spune Prinţul Charles.
Marele pericol al globalizării: să-ţi pierzi identitatea
Prinţul Charles atrage atenţia în documentar asupra faptului că "dacă nu se păstrează vii calitatea şi integritatea care atrag oamenii datorită frumuseţii lor, şi dacă nu se ridică standardele spaţiilor de cazare şi ale ofertelor", va fi dificil pentru multe dintre locurile frumoase din România să supravieţuiască. "Vreau să arăt ce se poate face cu aceste case pentru a fi potrivite pentru turişti, înglobând tradiţionalul şi modernul, deopotrivă. Sunt lucruri absolut speciale. Avem nevoie şi de biodiversitate, dar şi de diversitate culturală. Pericolul globalizării în masă e dat de faptul că, înainte să-ţi dai seama, îţi pierzi identitatea culturală. Acesta e cel mai mare pericol", a mai spus Prinţul Charles.
Premiera de gală a celei de-a treia părţi a seriei documentare "Wild Carpathia", care a avut loc la finele lunii octombrie, la Bucureşti, a fost prilejul unor noi declaraţii de dragoste la adresa României. În cadrul evenimentului, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, a vorbit despre film ca despre un proiect româno-britanic "care are scopul să protejeze şi să promoveze cel mai frumos peisaj de pe continentul Europei". "Eu am călătorit mult în România, apreciez foarte mult cultura, biodiversitatea şi patrimoniul României. Apreciez şi faptul că din ce în ce mai mulţi turişti din Marea Britanie au descoperit această ţară minunată", a spus ambasadorul Martin Harris, precizând că are onoarea să citească mesajul unuia dintre ei, "un turist care revine în România în fiecare an, care are o apreciere şi o pasiune deosebită pentru România". Numele turistului era, desigur, Prinţul Charles de Wales.
"Unul dintre motivele pentru care întotdeauna mi-a făcut mare plăcere să revin în România este frumuseţea naturală extraordinară a peisajelor sale şi a pădurilor sălbatice virgine din Munţii Carpaţi", a transmis Prinţul Charles. Tot el a avertizat, însă, că "toate acestea pot să dispară cu rapiditate. În anumite zone deja este prea târziu, şi situaţia se înrăutăţeşte în fiecare zi. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Iar jumatate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui să fie protejate".
Despre români, de bine
Prinţul Charles a mai ţinut să spună că Munţii Carpaţi din România sunt "o comoară naturală nepreţuită, într-un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice". "Ceea ce încă aveţi în România a devenit de o raritate extremă. Foarte multe ţări europene au puţine sau nu le-au mai rămas deloc astfel de păduri. Cei mai mulţi europeni şi chiar şi mulţi dintre români nu sunt conştienţi de bogăţia unică pe care o au chiar alături de ei şi nu ştiu că aceasta este pusă în pericol. Trebuie să sensibilizăm urgent oamenii, atât pe cei tineri, cât şi pe cei bătrâni, şi asta face şi documentarul «Wild Carpathia», pentru că se referă la respectarea valorilor naturii şi a modului în care tot ce este viu se interconectează. Avem datoria să salvăm ultimele zone neatinse ale Europei, cât încă mai putem s-o facem". Alteţa Sa a subliniat şi valoarea economică a acestor ţinuturi sălbatice, afirmând că Munţii Carpaţi au "un potenţial enorm pentru turismul durabil", care poate aduce venituri mari, însă numai dacă aceştia vor fi conservaţi.
Vorbele de drag ale Prinţului Charles au fost întărite de cei doi oameni-cheie din spatele proiectului "Wild Carpathia", scenaristul şi prezentatorul Charlie Ottley, respectiv coproducătorul şi cameramanul Alasdair Grant. "În ultimul episod
este vorba foarte mult despre oameni. Cu toţii am văzut imagini uimitoare ale munţilor Carpaţi şi peisaje medievale, dar românii înşişi au avut parte de multă publicitate negativă în presa britanică şi am dorit să arăt lumii ce oameni fantastici sunt", a spus Ottley. La rândul său, Grant a declarat că documentarul "a fost o oportunitate incredibilă să arătăm lumii frumuseţea spectaculoasă a regiunilor rurale ale României şi căldura sufletească a oamenilor şi să spunem de ce este atât de important să ajutăm comunităţile care trăiesc în Carpaţi şi în regiunile înconjurătoare, pentru a menţine armonia cu natura".