"Câţiva oameni ca nişte fortăreţe"

Potrivit unei ştiri TV, la Roma este în curs inventarierea arheologică a ape­duc­telor subterane, construite în urmă cu do­uă mii de ani.

Toţi responsabilii, de la mi­nis­trul culturii, la primar şi la arheologi, sunt în­cântaţi că iau parte la punerea în cir­cuitul turistic, a unei părţi din reţeaua de apă a antichităţii romane. Ăstimp, la două mii de kilometri distanţă, în Munţii Apu­seni, subterane romane mult mai valo­roa­se - galeriile miniere pentru ex­ploa­ta­rea aurului de la Roşia Montană - sunt abandonate de un stat vitreg, pe altarul unor interese corporatiste străine. În mod surprinzător, cei mai de neclintit apărători ai acestor nestemate arheologice sunt o mână de localnici care, apărându-şi pro­prie­tăţile, pun piedică de netrecut inva­da­torilor întregii zone miniere. Dacă n-ar fi fost ei, roşieni de caracter şi pa­trioţi, com­pania Gold Corporation s-ar fi lăudat încă din 2004 cu primul lingou de aur extras prin puşcarea şi distrugerea unor ga­lerii, fără egal în lume. "Câţiva oa­meni ca nişte fortăreţe" - aşa-i nu­meşte re­porterul TVR, Gabriel Geamănu, în filmul difuzat luni, 28 octombrie, pe ca­nalul 1 al televi­ziunii publice. Dezbi­na­rea şi otră­virea relaţiilor sociale, ca ur­mare a pre­siu­nilor şi achiziţionării ilegale de pro­prietăţi de către compania minieră - este firul roşu al acţiunii documen­ta­rului, cu accent pe rezistenţa "nucleului dur" al sătenilor, care refuză să vândă şi să-şi părăsească locu­rile natale. "Fortă­reţele" sunt moţi simpli, cei mai mulţi în vârstă, pentru care banii nu pot cumpăra ceea ce au moştenit de la părinţi. Într-o acţiune gradată, urmărită de re­porter de-a lungul a nouă ani şi inter­sec­tată inspirat de secvenţe de la protes­tele actuale din Bucureşti şi Cluj-Napoca, trăsăturile de caracter ale opozanţilor sunt descrise în scene de mare dramatism, prin coborârea camerei de filmat la "firul ierbii", la ni­velul dârzeniei de fiecare zi a acestor neînfricaţi. Iscoditor şi incomod, repor­te­rul culege impresii şi declaraţii deopo­trivă de la săteni şi de la repre­zen­tanţi ai companiei. Vedem, astfel, un pri­mar pus în slujba corporaţiei, care şi-a abandonat comunitatea; vedem o familie de stră­mutaţi la Alba Iulia, pentru care demo­larea bisericilor este acceptabilă, "ca să progresăm şi noi..."; dar le vedem şi pe cu­noscutele opozante din satul Cor­na, Adriana Cioară şi Dorina Nariţa, mai ho­tărâte ca niciodată să-şi apere casele şi pământul; în prim-plan apare şi fostul medic comunal, Constantin Cămărăşan, care spune simplu: "Nu există preţ pentru noi". Unul dintre pilonii rezistenţei este şi Sorin Jurcă, roşian din tată în fiu, un om al curajului "fără frontiere", pe care filmul îl portretizează admirabil. La fel de dramatică este povestea lui Ovidiu Plic, roşianul care şi-a vândut o parte a pro­prie­tăţii, dar s-a întors spăşit şi a trans­for­mat un fost grajd, în cuibul de azi al fami­liei. Şi Cătălin Hosu, purtător de vorbe al companiei, apare sporadic, revoltat că în­trebările reporterului sunt "ostile". Desi­gur, pentru toţi purtătorii de mape ale in­teresului străin, orice investigaţie corectă a presei este "ostilă". D-l Hosu este obiş­nuit cu presa obedientă, căreia i s-a închis gura cu publicitate, şi nu vede cu ochi buni o "abatere" de la traseul standard al relaţiei RMGC-televiziuni. De altfel, se spune că Gold Corporation ar fi sunat conducerea TVR, cu 40 de minute înainte de ora programată, şi ar fi cerut anularea difuzării filmului. Dacă e aşa, iată cum o corporaţie străină poate ajunge să dicteze programele televiziunii naţionale dintr-o ţară. Doar Nicolae Ceauşescu ordona pre­lungirea sau scurtarea unor programe, după bunul plac. Fie că este adevărat că a fost sunată, fie că nu, conducerea TVR merită, oricum, felicitări, pentru că a pus mai presus de banii din reclame, interesul public. Iar filmul lui Gabriel Geamănu s-a dovedit de un mare interes şi poa­te fi re­văzut, în cadrul emisiunii "Do­sar Româ­nia", produsă de Răzvan Butaru, pe site-ul TVR (www.tvrplus.ro) sau pe TVR1, în reluare, vineri, 1 noiembrie, la ora 00:35 şi sămbătă, 2 noiembrie, ora 07:30.