Un raport independent, întocmit de specialişti britanici de la faimoasele universităţi Oxford şi Leicester, realizat în 2010, dar dat publicităţii abia acum câteva zile, aduce probe solide în sprijinul includerii Roşiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO. Produs în august-septembrie 2010, pe baza muncii de teren şi a unei bogate literaturi de specialitate, studiul plasează Roşia Montană în contextul său internaţional şi concluzionează că "peisajul cultural de la Roşia Montană este de o importanţă internaţională excepţională". Cei trei autori, profesorii Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson, au beneficiat de o finanţare de 10.000 de lire din partea fundaţiei "Pro Patrimonio", condusă de arhitectul Şerban Cantacuzino, dar şi de alte resurse extrabugetare, şi au prezentat rezultatele cercetării lor, într-un raport pe care l-au înaintat fostului ministru al Culturii, Kelemen Hunor. Deşi spune că ştia de existenţa raportului şi că se află în posesia lui din 2011, ministrul Culturii a omis vreme de mai bine de 2 ani să facă publice concluziile extrem de radicale ale acestuia. Intrat în posesia colegilor de la site-ul "Think Outside the Box", raportul impresionează prin claritatea şi forţa argumentelor, cu care cei trei reputaţi specialişti internaţionali recomandă blocarea oricărei iniţiative de exploatare a aurului la Roşia Montană. "Inspectarea sitului, atât la suprafaţă, cât şi în subteran, a reliefat imediat faptul că Roşia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanţă istorică. În văile Corna şi Roşia Montană, precum şi în munţii de la Cârnic, Cetate, Cârnicel şi Jig-Văidoaia, minele romane, medievale, de secol XVIII şi XIX, precum şi galeriile şi instalaţiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane şi post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar şi la nivelul actual de înţelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificaţii", arată cei trei autori. Deşi îndeplinirea unui singur criteriu este suficientă pentru stabilirea valorii universale excepţionale a unui sit al Patrimoniului Mondial, regiunea Roşia Montană întruneşte, fără îndoială, patru criterii, spun autorii: "arată o relaţie importantă de schimb al valorilor umane de-a lungul unei perioade îndelungate în ceea ce priveşte dezvoltarea arhitecturii sau a tehnologiei, poartă o mărturie excepţională a unei tradiţii culturale, e un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural şi tehnologic şi, în fine, e un exemplu deosebit pentru o aşezare umană tradiţională".
Masivul Cârnic conţine cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roşia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate, recomandă englezii, care spun că "permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri de la Roşia Montană ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrităţii peisajului minier ca ansamblu". Documentul specialiştilor de la Oxford şi Leicester susţine explicit protejarea peisajului şi conservarea sa, precum şi punerea în lumină a unei valori universale excepţionale, cum este Roşia Montană. Un motiv suficient de bun ca acest document să fie ascuns de ochii opiniei publice, vreme de 2 ani...
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
