Înainte de a ne aşeza în fotoliu, cu un pahar de şampanie de la gheaţă, ar fi bine ca măcar o dată în viaţă să ne întrebăm ce se întâmplă în organismul nostru, odată ce euforia alcoolică a fost consumată. Chiar aşa: ce se întâmplă în creier după consumul de alcool? Cât ne costă, ca sănătate, paharul de bere sau vin pe care unii dintre noi îl beau seară de seară? Răspunsul ştiinţei te cam bagă în sperieţi. Cele mai noi cercetări afirmă că perioada de neutralizare totală a alcoolului este de două săptămâni, de aceea 2-3 chefuri pe lună sunt suficiente ca omul să fie permanent sub influenţa etanolului. Cel mai mult timp alcoolul rămâne în creier, de aceea sistemul nervos se restabileşte cel mai greu - 12-20 de zile, chiar şi după un simplu pahar de vin. Dar asta nu este tot. Culmea epopeei alcoolice constă în formarea cheagurilor care astupă capilarele din creier. Porţiunea de creier din jurul capilarului blocat suferă de insuficienţă de hrană şi oxigen, se dezvoltă ischemia cerebrală şi în 3-7 minute celulele nervoase mor. Acest proces distructiv duce în timp la dereglări ale somnului, depresie, agresivitate şi, în final, la demenţă alcoolică. În concluzie, alcoolul şi creierul nu sunt deloc compatibile, de aceea, cu cât mai rar se vor întâlni, cu atât mai bine va fi pentru noi, în pofida reclamelor de la televizor, care ne îndeamnă să dăm bani pe degradarea noastră.
În continuare vă recomand câteva remedii cu plante. Pentru tratarea alcoolismului, se aleg plantele cu efecte de dezintoxicare, de normalizare a stării generale a organismului, care cresc activitatea fizică şi psihică a bolnavului. În final, pot chiar să înlăture tendinţa de a consuma zilnic băuturi distrugătoare.
Remedii antialcool
* Varza murată. Dacă în familie este cineva bolnav de alcoolism, trebuie pusă la murat varză cu ceai verde. La un kg de varză tocată, se pune o lingură de sare, 3-4 morcovi daţi pe răzătoare şi 3 linguriţe de ceai verde (nu din pliculeţe). Se freacă bine varza şi morcovul cu sarea, se amestecă cu ceai verde şi se procedează la fel cum procedăm cu murăturile: se pune o greutate deasupra, peste 3 zile se străpunge din loc în loc pentru scoaterea gazelor şi iar se acoperă. Varza este gata pentru consum în două săptămâni. Dacă persoana are şi hipertensiune, în compoziţie se adaugă sfeclă şi rădăcină de ţelină tocate.
* Leuşteanul este un binecunoscut luptător cu alcoolismul. În 250 ml de ţuică se macerează 7 zile o rădăcină de leuştean şi 2 frunze de dafin. Se oferă celui chinuit de mahmureală de câteva ori, până se instaurează un dezgust (o aversiune) faţă de alcool.
* Cimbrişor. Încă o plantă folosită de strămoşii noştri pentru salvarea de alcoolism. Se amestecă 4 linguri de cimbrişor, câte o lingură de pelin şi ţintaură tocate mărunt. O lingură de amestec se infuzează 2 ore, în 250 ml apă fierbinte, şi se beau câte 2 linguri de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă.
* Pochivnic. 1. O lingură de rădăcini se pun la fiert cu un pahar de apă rece, într-un vas emailat. Se lasă 5 minute pe un foc slab. Se infuzează o oră şi se strecoară. O lingură de decoct se adaugă în 200 ml de ţuică sau vin, cu sau fără ştirea bolnavului, pentru provocarea vomei. Dacă procedura se repetă de câteva ori, se instalează un reflex, şi omul vomită chiar şi atunci când băutura nu conţine pochivnic.
2. Frunze uscate de pochivnic şi cimbrişor se amestecă în cantităţi egale, se râşnesc şi se păstrează într-un borcănel cu filet. Pulberea se adaugă în mâncare, în cantităţi mici (câte 1/2-1/4 linguriţă). Atenţie mare, pochivnicul este toxic în cantităţi mai mari!
* Crăiţe - 8 flori se fierb de 2 ori, prima dată, timp de 3 minute, într-un litru de apă, apoi 6 minute, în 800 ml de apă. Se amestecă primul decoct cu al doilea şi se beau câte 200 ml, de trei ori pe zi, înainte de masă.
* Pedicuţa - Din antichitate se consideră un remediu bun pentru terapia alcoolismului. Se opăresc 10 g de plantă cu 200 ml apă, sau 50 g, cu un litru de apă clocotită. Se pun pe foc mic şi se fierb 15 minute, amestecându-se periodic. Se beau câte 2 linguri din oră în oră, sau când bolnavul vrea să consume alcool, până apare o senzaţie de respingere a băuturii. Decoctul se păstrează în frigider, nu mai mult de 2 zile. Atenţie, planta este toxică! Supradozarea provoacă dureri de burtă, pierderea cunoştinţei sau chiar colaps. Preparatele din pedicuţă sunt contraindicate persoanelor de peste 50 de ani, bolnavilor de tuberculoză în stare activă, celor cu ulcer stomacal, astm bronşic şi ischemie cardiacă.
* Ardei iute - Bunicile noastre ne-au lăsat mai multe secrete. În băutura preferată a persoanei afectate de alcool se adaugă câte 2-3 picături (la un litru de alcool) de tinctură de ardei iute. (Se prepară dintr-o lingură de ardei tocat la 500 ml de ţuică de 60 de grade. Se infuzează 14 zile).
* Mesteacănul - Pentru diminuarea dorinţei de a bea, peste muguri sau lemne uscate de mesteacăn se presară zahăr, se aprind şi apoi se sting. Omul inhalează fumul şi, în timp, problema alcoolului se diminuează. În ziua de azi, putem folosi o metodă mai performantă. Se prepară carne la grătar, pe lemne de mesteacăn presărate cu zahăr. Se afumă bine şi se consumă obligatoriu împreună cu 150-200 ml de ţuică sau vodcă. Între timp, apar senzaţia de greaţă şi voma.
* Stejar - Haiducii ne-au lăsat o reţetă preparată din fructele stejarului - ghinde macerate în alcool dublu rafinat (20 g la 200 ml). Se beau câte 10 picături, într-o lingură de apă, de 3-4 ori pe zi.
* Cartoful în stare crudă scoate din organism diferite toxine cu ajutorul pectinelor, amidonului şi al vitaminelor din grupul B. Terciul de cartofi cruzi, consumat câte 150-200 g dimineaţa, pe stomacul gol, sau seara, înainte de culcare, ajută la vindecarea bolilor asociate cu alcoolismul (aritmie, tahicardie, hipertensiune, ateroscleroză, ulcer stomacal şi duodenal, anemie, gută, afecţiunile pancreasului şi ale tiroidei). Metoda le este contraindicată persoanelor care suferă de hipoaciditatea sucului gastric, diabet zaharat evoluat şi cu proces de fermentare la nivel intestinal.
* Măcriş. Dacă bolnavul nu se poate opri din beţie, se prepară un decoct dintr-o lingură de rădăcini de măcriş şi un pahar de apă. Se fierbe 5 minute. După primul clocot, se acoperă vasul cu capac şi se infuzează 3 ore, fără să ridicaţi capacul. Se bea câte o lingură de decoct, de 6 ori pe zi.
În caz de urgenţă
* Mahmureala de dimineaţă. O lingură de mentă uscată se infuzează o săptămână, în 200 ml de ţuică. Ca să trezeşti pe cineva din beţie şi să-l aduci la parametrii normali, îi oferi un pahar de apă cu 20 de picături de tinctură. Vara se mai consumă şi un bol de zmeură, care are un efect asemănător.
* Înaintea meselor de sărbătoare, ca să fie prevenită starea de ebrietate, se bea infuzie din pelin sau se consumă o linguriţă de seminţe de varză, care neutralizează într-o anumită măsură efectele negative ale alcoolului. Iar decoctul din gutuie băut după consumul de alcool previne mahmureala de dimineaţă.
* Ciroză. Se amestecă bine câte 4 linguri de trifoişte de baltă, rădăcini de pir târâtor, flori de siminoc, câte 3 linguri rădăcini de iarbă mare, cicoare, brusture şi păpădie, câte 2 linguri coada-şoricelului şi sunătoare. Două linguri de amestec se fierb pe baie de aburi sau se infuzează în termos, în 450 ml apă fierbinte, timp de 30 de minute. Se bea lichidul împărţit în 3 reprize, cu 30 minute înainte de masă.
ATENŢIE! Înainte de folosirea metodelor naturiste, vă recomand să faceţi investigaţii medicale complexe şi să cereţi sfatul specialistului pentru depistarea contraindicaţiilor şi a riscurilor. Multe plante au un anumit grad de toxicitate, de aceea dozele prescrise de specialist nu se depăşesc!